X

Păgânizarea României și prin Trustul de Presă Basilica

de Saccsiv

Televiziunile si ziarele online inunda pe an ce trece cu din ce in ce mai mult tupeu casele romanilor cu paganism, contribuind astfel la descrestinarea neamului. La final de 2018 si inceput de 2019 varf de lance a ajuns Antena 3, prin emisiuni noi precum Conspiratii (unde ni se spune ca dracii nu exista, fiind o conspiratie crestina) și Voi cu Voicu (care pe lângă invitați precum preoți are și spiritiști, prezicători, astrologi), prin emisiuni consacrate in acest sens precum “Adevaruri ascunse” sau prin emisiuni ce teoretic n-ar avea nici o treaba cu aceasta tema dar in care au fost invitati tot soiul de specialisti in astro psihopupu.

In aceste conditii, corect ar fi fost ca macar pe Trinitas sa gaseasca romanul o oaza de normalitate crestina la tv. Din pacate, nu-i asa. Intregul trust Basilica contribuind si el la paganizarea neamului…

Cateva exemple:

Adam a fost un australopitec, considera Ziarul Lumina promovand evolutionismul

Foto: https://www.descopera.ro/descopera-preistoria/3851223-lucifer-vedeta-incontestabila-a-evolutiei

Australopitecul din fotografia de mai sus este vedeta teoriei evolutioniste si a fost numit Lucifer:

GOOGLE aniverseaza 41 de ani de la descoperirea scheletului lui LUCY, femela de australopitec ce de fapt e mascul si a fost denumit … LUCIFER

Din el considera autorul articolului Din misterele ştiinţei medicale, de pe autointitulatul „primul ziar crestin din Romania”, ca a evoluat omul:

Până la ce vârstă poate trăi omul? Dacă în secolul al XVIII-lea jumătate dintre copii mureau înainte de vârsta de 10 ani, iar speranţa de viaţă nu depăşea 25 de ani, astăzi, în ţările dezvoltate, această cifră a crescut la 85-90 de ani (Japonia are chiar 36.000 de centenari!). În secolul al XX-lea, dezvoltarea politicilor sanitare, vaccinările, ameliorarea condiţiilor de viaţă au permis o creştere spectaculoasă a longevităţii.

Ce urmează? Se conturează două tendinţe: pe de o parte, „revoluţia verde“ conduce spre un mediu mai curat, mai nepoluat, pe de altă parte, „epidemia“ obezităţii creşte riscul de diabet şi de boli cardiovasculare, riscând să compromită avantajul produs de prima tendinţă. Prin reducerea obezităţii şi a consecinţelor sale s-ar putea ca, în puţini ani, speranţa de viaţă la femei să atingă 95 de ani, cu o longevitate limită de 120 de ani (la bărbaţi longevitatea limită este de 115 ani!).

Va continua omul să evolueze? Da, dar acest lucru nu se poate observa într-o viaţă de om, deoarece evoluţia este foarte lentă. Dacă australopitecul – omul primitiv – avea un creier în jur de 500 cm3 , a fost nevoie de două milioane de ani să se ajungă la media de azi, de 1.380 cm3! Aceasta înseamnă 100.000 de generaţii, adică faptul că s-au adăugat 8,8 mm3 pe generaţie! Evoluţia este demonstrată şi de atrofia şi tendinţa de dispariţie a unor porţiuni din corp care nu mai sunt utile: măselele de minte, degetul mic de la picior ş.a. Se vor selecţiona, în timp, organismele capabile să posede echipamente enzimatice care să anihileze numeroasele toxine ce provin din mediu şi care pătrund în organism prin aer, apă şi alimente.”

[…]

Fundamental mincinos materialul de mai sus.

“Minunata” revolutie verde a fost gandita si finantata de Rockefeller Foundation si BANCA MONDIALA. Si nu e deloc minunata:

DOCUMENTARE CELEBRE: “Viitorul alimentatiei”, subtitrare in limba romana si o analiza a sa, un excelent film despre revolutia verde si controlul ELITELOR asupra hranei

Omul si vietuitoarele nu sunt pe Pamant de milioane de ani:

7526 ani de la Facerea Lumii, iar Soarele se învârte în jurul Pământului. Suntem creștini sau umerașe?

Cat despre vaccinuri…

Dar cel mai grav este faptul ca acest ziar promoveaza teoria conform careia omul a evoluat din australopitec, ceea ce este o erezie, caci in Crez scrie altceva:

EVOLUTIONISMUL si TEORIA BIG BANG sunt EREZII

Si, evident, altceva scrie si in Sfanta Scriptura:

Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”

Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. […]

Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.

Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.

Adica omul este coroana creatiei si n-a fost facut din maimutoi. Ziarul Lumina insa se ghideaza dupa “biblia” papusarilor:

“BIBLIA” PĂPUȘARILOR. Sau cum întreaga agenda NOM se reduce, de fapt, la războiul împotriva creștinismului

 

Ziarul Lumina rataceste credinciosii cu traditia Ramakrishna

Intr-o Sfanta zi de duminica, Lumina publica articolul Tradiţia Ramakrishna: o experienţă creştină hindusă semnat de pr.prof. univ. dr. Nicolae ACHIMESCU, pe care-l redau integral:

Fiind o religie universală, creştinismul şi valorile sale nu se autoconservă într-un anume spaţiu şi timp; dimpotrivă, într-un fel sau altul, el devine obiectul unor trăiri şi experienţe care ies din tiparele propriei tradiţii religioase, culturale etc. Tocmai de aceea, dincolo de un Iisus Hristos autentic creştin, descoperim un Hristos acceptat, dar perceput puţin altfel în cadrul altor religii, mai precis în viaţa unor mari personalităţi necreştine cum ar fi, de pildă, Sri Ramakrishna (1834-1886), un vizionar proeminent al istoriei religioase mai noi din India, dar şi îndrumătorul spiritual al lui Swami Vivekananda, fondatorul Misiunii Ramakrishna (vezi R. Hummel, Indische Mission und neue Frömmigkeit im Westen, Stuttgart, 1980, p. 145). Ramakrishna a trăit într-un mediu religios pluralist, în care, pe lângă hinduşi, trăiau musulmani şi creştini. Pentru o perioadă determinată de timp, de multe ori trei sau patru zile, obişnuia să studieze intensiv şi exclusiv scrierile sacre ale altor religii, să poarte îmbrăcămintea specifică adepţilor acestora şi să se identifice cu propria cultură a acestora.

După ce a fost iniţiat în creştinism, a început să mediteze, concentrându-se asupra chipului lui Iisus. El mărturiseşte că în aceste momente avea sentimentul că Hristos ieşea din icoană, îl îmbrăţişa şi se contopea cu el. Această contopire, însă, ne aminteşte mai degrabă de idealul upanişadic decât de experienţa unirii cu Hristos din creştinism (vezi descrierea acestei experienţe la H. Torwesten, Ramakrishna und Christus oder das Paradox der Inkarnation, Planegg, 1981, p. 88).

Întrebarea fundamentală care se pune în acest context este ce vrea să însemne această experienţă mistică multireligioasă pe care un hindus precum Sri Ramakrishna o are. Desigur, răspunsul poate fi dat din diferite perspective. În primul rând, Ramakrishna consideră că experienţa sa interreligioasă confirmă faptul că toate religiile sunt căi de acces spre Dumnezeu. Cu toate acestea, spre deosebire de succesorul său, S. Vivekananda, el n-a împărtăşit niciodată concepţia privind o anume unitate de tip monistic a religiilor. În perioadele scurte în care a fost preponderent preocupat de creştinism şi islam, Sri Ramakrishna a devenit inapt pentru a cinsti divinităţile hinduse. Totodată, însă, abia atunci a înţeles ce înseamnă diversitatea religiilor, mărturisind tuturor că toate îl conduc pe om spre Dumnezeu.

În al doilea rând, privind lucrurile dintr-o perspectivă a psihologiei religiilor, reţinem că orice divinitate sau întemeietor de religie poate declanşa în cineva anumite emoţii care, potrivit tradiţiei hinduiste, de pildă, ţin de o anume experienţă a lui Dumnezeu. C. A. Stark, într-o lucrare a sa, referindu-se la Ramakrishna, subliniază că experienţele sau „realizările“ sale spirituale sunt generate de „emoţii“ (bhavas) (vezi C. A. Stark, God of All: Sri Ramakrishnaâs Approach to Religious Plurality, Cape Cod, Massachusetts, 1974, p. 101). Mai precis, în viziunile sale, Ramakrishna nu făcea altceva decât să experimenteze un Hristos hinduizat (K. Klostermaier, A Survey of Hinduism, New York, 1989, p. 218 sq.).

Nu în cele din urmă, în hinduismul modern, asemenea experienţe au devenit indispensabile; religia înseamnă esenţialmente „realizare“, în sensul că Divinul trebuie simultan cunoscut şi experimentat personal. Religia, din această perspectivă, nu înseamnă doar a accepta ceva, a crede în ceva, cât mai degrabă a trăi ceva, a reuşi să simţi transformarea propriei conştiinţe în funcţie de ceea ce îţi doreşti. Este şi motivul pentru care noţiunea neo-hinduistă „spiritualitate“ are o cu totul altă semnificaţie decât în spaţiul „materialismului occidental“; în contrast cu aceasta, spiritualitatea neo-hinduistă năzuieşte după propria sa „realizare“, respectiv să realizeze propria sa „fiinţă spirituală şi divină“ (cf. Martin Kämpchen, „Art. Indische Spiritualität“, în Praktisches Lexicon der Spiritualität, hg. von Christian Schütz, Freiburg i. Br., 1988, 1198). Dacă ar fi să exprimăm această idee într-o accepţiune creştină, înseamnă că omul devine el însuşi Hristos.

În hinduismul modern, mergându-se pe linia lui Sri Ramakrishna, există voci care pretind chiar că Hristos poate fi perceput şi „realizat“ cu mult mai bine de către unii hinduşi decât o pot face creştinii tradiţionali. „Noi, hinduşii, Îl înţelegem mai bine pe Iisus decât voi, creştinii“, clamează teza fundamentală a tradiţiei Ramakrishna.

Călugărul Swami Abhedananda, folosind un titlu foarte sugestiv, „De ce un hindus Îl acceptă pe Hristos, dar respinge Biserica?“ (vezi S. Abhedananda, Warum verwirft ein Hindu das moderne Kirchentum, obgleich er Christus anerkennt? Einzig autorisierte deutsche Übersetzung, Leipzig/Frankfurt a. Main, 1903; cf. traducerea şi comentariul făcute de către R. Hummel pe marginea textelor lui S. Abhedananda şi S. Ranganathananda, în: H.-J. Loth, M. Mildenberger şi U. Tworushka (Hg.), Christentum im Spiegel der Weltreligionen, Stuttgart, 1978, pp. 30-34, 94-97), subliniază că, în viziunea sa, „Biserica“, „Bisericitatea“ (Churchianity, Kirchentum) înseamnă dogme, misiune, sentimente de superioritate etc. Dimpotrivă, Hristos este recunoscut inclusiv de hinduşi ca Fiu şi întrupare a lui Dumnezeu, dar nu ca singura întrupare (avatara), ci ca o întrupare între multe altele. Prin urmare, scopul fiecărui om n-ar trebui să fie acela de a deveni „creştin“, ci de a deveni „Hristos“, un Hristos care, aşa cum afirmă Swami Ranganathananda, un călugăr din mişcarea Ramakrishna-Mission, „L-a adus pe Dumnezeu aproape de om şi i-a unit pe cei doi cu legătura iubirii ş…ţ Această iubire faţă de Dumnezeu, această comuniune strânsă cu El ş…ţ reprezintă singurul mijloc de a potoli setea spirituală a sufletului“ (vezi S. Ragananthananda, The Christ We Adore, Calcutta, 1960, p. 7).”

Ce nu spune articolul:

Foto: http://farm4.static.flickr.com/3097/3255618909_7af1f6ddef.jpg

Sri Ramakrishna Paramahamsa (1836-1886) a fost si este considerat de multi dintre discipolii sai o incarnare a lui Dumnezeu …

A fost preot al lui Kali:

Foto: http://travelswithpersephone.blogspot.ro/2011/08/goddesses-in-dirt-kali-death-blood.html

Primul sau indrumator spiritual a fost o femeie ascetica specializata in Tantra.

A fost un adept al trezirii sarpelui kundalini, dracul ce isi amageste discipolii ca le va da intelepciune si care initial se arata a fi o lumina deosebit de frumoasa, pentru ca mai apoi sa se arate intr-o infatisare terifianta …

L-au admirat Max Muller, Mahatma Gandhi, Jawaharlal Nehru, Sri Aurobindo si Leo Tolstoy. I-a influentat pe Franz Dvorak si Philip Glass.

Foto: http://www.vivekananda.net/photos/PhotosSV/Jaipur(probably)-1891-1-s.jpg

Swami Vivekananda (1863-1902), nascut Narendranath Dutta, este cel ce a facut cunoscuta “invatatura” lui Ramakrishna in occident.

A studiat de asemenea scrierile lui David Hume, Immanuel Kant, Johann Gottlieb Fichte, Baruch Spinoza, Georg W. F. Hegel, Arthur Schopenhauer, Auguste Comte, Herbert Spencer, John Stuart Mill, Charles Darwin si a fost fascinat de evolutionism.

A fost mason.

Scrierile sale au fost apreciate de multi intelectuali si savanti ai vremii, iar Nikola Tesla a fost interesat si influentat de cosmogonia si teoriile sale.

Revenind la articol, ideea promovata e “că toate religiile sunt căi de acces spre Dumnezeu”. Adica vorbim deja despre promovarea unui ecumenism total, religia care permite tuturor sa-l accepte pe antihrist.

 

Guy de Maupassant, elogiat in ziarul Lumina

La rubrica “Biografii luminoase” a aceluiasi autointitulat „primul ziar crestin din Romania” a aparut si articolul Guy de Maupassant, genialul nuvelist francez, un elogiu adus celui pe care Pierre Cogny, exeget modern al operei sale, il numea „Maupassant omul fără Dumnezeu.”

Henri René Albert Guy de Maupassant (1850-1893) avea o aversiune fata de religie inca din tinerete, iar in culmea gloriei devine unul din reprezentantii de marca ai anticlericalismului, realismului si naturalismului. Opera sa, precum a celorlalti „luminosi” intelectuali din secolul 19 reprezinta unul din principalii factori de ratacire ai umanitatii.

Citez din articol:

Rareori se întâmplă ca un mare scriitor să beneficieze de un sfârşit paşnic. Doar Dumnezeu ştie cauzele acestor lucruri, dar una dintre explicaţii este consumul psihic uriaş pe care creaţia literară îl cere unui om.”

In cazul lui este de fapt vorba despre sifilis… contactat in viata lui desfranata, de pe urma caruia a dezvoltat teama de moarte si paranoia persecutiei. Si nici in halul asta fiind nu l-a cautat pe Dumnezeu. La 2 ianuarie 1892 a incercat sa se sinucida taindu-se la gat dupa care a fost internat intr-un azil privat unde a si decedat la 6 iulie 1893.

 

Ziarul LUMINA elogiaza sminteala HARRY POTTER

Foto: http://collider.com/best-harry-potter-movies-ranked-worst-to-best/#chamber-of-secrets

Laurentiu Dumitru publicase in 2010 pe blogul sau articolul Elogiul cartii si autoarei lui “Harry Potter” in ziarul Lumina, care intre timp a disparut, dar il preiau de pe saccsiv unde apucasem sa-l postez:

Iarasi ziarul oficial al Patriarhiei ne mahneste cu un articol care n-are nici in clin, nici in maneca cu duhul ortodox. Lumina nu mai lumineaza in intuneric, ci, iaca, se infrateste cu el. Si e tarziu, si e noapte, si Harry Potter a devenit carte buna de cetit… Pai daca asa zice la gazeta, atunci asa o fi… Nu mai pot sa spun decat atat: Pacat, fratilor! (Laurentiu Dumitru)
++++++

Călătorie în lumea imaginației

Copiii noştri au crescut împreună cu eroii lui J.K. Rowling. Au visat, au zburat şi au atins stelele împreună cu ei şi acesta e cel mai mare merit al autoarei, de a le fi deschis poarta imaginaţiei.

Cu ani în urmă, am descoperit uimiţi un puşti cu ochelari care mergea la o şcoală diferită de şcolile obişnuite. O lume nouă, a vrăjitorilor, şi-a făcut loc în cea reală şi Harry Potter a devenit un fenomen. Băieţii se identificau cu eroul, fetele, cu Hermione. Părinţii au ţinut pasul cu greu în desişul evenimentelor şi al numelor, dar au meritul de a se fi străduit. Au cumpărat volumele groase, au fost tovarăşii copiilor lor în sala de cinema. Încet-încet, fenomenul i-a prins şi pe ei, şi atunci când copiii lor strigau “Expelliarmus”, agitând prin casă bagheta magică, nu-i mai îndemnau, ca în alte situaţii, să se potolească fiindcă îi deranjează pe vecini.

Dincolo de talisman e dragostea

De câteva zile rulează, la cinema, “Harry Potter şi talismanele morţii”. Cartea a fost lansată, în România, acum trei ani, de unde normalitatea nerăbdării fanilor. Personal, m-am aşteptat la mai multă acţiune. Poate că fiind împărţit în două, acest film acordă mai multă atenţie emoţiilor şi e, în comparaţie cu precedentele, mai static. Fiindcă dincolo de căutarea Horcruxurilor pentru a-l putea anihila pe Cap-de-Mort, în film e şi o căutare a dragostei, o descoperire a sentimentului care transformă camaraderia în competiţie, dar şi în gelozie puternică. Harry, Hermione şi Ron formează un trio unde sentimentele urâte se nasc din Horcruxul purtat pe rând la gât, trimitere mai mult sau mai puţin directă la răul pe care fiecare dintre noi îl poartă în el însuşi şi care ne poate deveni stăpân dacă nu ştim să fim mai puternici decât el.

Morală transparentă, dar necesară

Această penultimă parte a seriei este un film al adolescenţei şi al descoperirii iubirii. Al sfioşeniei şi al privirilor plecate, al îmbujorării şi al întrebărilor. Iar cei din sală, în marea lor majoritate, erau adolescenţi care crescuseră odată cu seria. Mulţi dintre ei au deschis prima carte cu ani în urmă, când Harry Potter era un puşti şi mulţi dintre ei au visat să devină scriitori faimoşi precum autoarea seriei. Harry Potter e fiecare dintre aceşti adolescenţi din sală şi fiecare dintre ei are de înfruntat un Cap-de-Mort. Luptă fiecare cu demonii din jur, dar atât timp cât o să aibă alături prieteni devotaţi va fi învingător. O morală transparentă, dar necesară în zilele noastre, când, iată, povestea lui Harry Potter se apropie de sfârşit. Harry Potter devine adult. O altă viaţă începe.

Preluat de aici: Călătorie în lumea imaginaţiei

Asadar, „cel mai mare merit al autoarei, de a le fi deschis poarta imaginaţiei.”Iar Sfintii Parinti ne invata limpede sa nu ne jucam cu imaginatia, tocmai pentru ca astfel oferim diavolului punti largi spre mintea noastra:

IMAGINATIA este PUNTEA DRACILOR catre minte si apoi catre suflet / Feriti-va de imaginatie in timpul RUGACIUNII / Explozie de organizatii new age-iste care cultiva sistematic imaginatia

Cat despre vrajitorie, cititi va rog si:

VRAJITORIA, cumplit pacat … Nu va lasati amagiti, fugiti de ea, indiferent cum se numeste: magie neagra, alba, farmece, astrologie si alte rataciri new age

Iata deci ca Patriarhia Romana s-a aliat din nou cu Vaticanul si in povestea asta:

Vaticanul lauda ultima serie din Harry Potter

 

Ziarul LUMINA il elogiaza pe Bogdan Petriceicu Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. Foto: De la Alesia17 – Operă proprie, CC BY 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=4465116

Despre aceasta am scris deja pe acest portal. Nu mai reiau. Cititi va rog:

Ziarul LUMINA il elogiaza pe Bogdan Petriceicu Hasdeu. Dar acesta a fost un fervent practicant al SPIRITISMULUI…

 

Elogiu adus REVOLUTIEI FRANCEZE la TRINITAS TV

Foto: http://www.artchive.com/web_gallery/H/H.-de-la-Charlerie/The-drowning-in-the-Loire-during-the-Reign-of-Terror,-1793.html

Am urmarit multe emisiuni ce tratau Revolutia Franceza sau diferite aspecte ale ei si n-am vazut nici chiar la National Geografic sau Discovery un asemenea elogiu total, precum cel prezentat de Trinitas in ziua de 13 iunie 2010.

Nimic negativ, nimic despre orori, doar laude. Chiar si perioada terorii sinistrelor tribunale revolutionare era explicata ca un act benefic si necesar.

Nu speram sa zica ceva ce tine de “teoria conspiratiei”, precum cele ce le-am scris la:

ZIUA REVOLUȚIEI FRANCEZE – începutul unui lung șir de zile negre în istoria umanității

Dar nici chiar in halul asta nu credeam sa ajunga. Sa elogiezi Revolutia Franceza, ce a fost precursoarea tuturor revolutiilor si doctrinelor anti crestine de mai tarziu, este deja prea mult.

Daca la posturi ce deja isi fac un titlu de glorie in a ataca crestinismul, mai auzeai mentionata lozinca revolutionarilor “sa spanzuram ultimul rege cu matele ultimului preot” sau de catolici imbarcati in corabii si lasati sa moara de foame in larg sau chiar de faptul ca principalii finantatori ai revolutiei erau evrei sau ca stalpii revolutiei erau masoni, ei bine, la Trinitas, nimic din toate acestea.

Chiar si macabra actiune de ghilotinare dupa simulacre de procese ultra rapide, a fost minimalizata, specificandu-se ca acestea au avut loc doar la Paris si in zonele de razboi civil sau in aproprierea frontului. Adica, daca n-a avut loc in orice oras al Frantei, nu-i nici o problema. Ba chiar au “explicat-o” indirect, spunand ca dupa incheierea razboiului civil si incheierea de tratate de pace cu alte tari, ghilotinarea in piata publica a incetat…

In caz ca stie cineva de vreo inregistrare a ei pe youtube, rog sa ne dea un semn.

Despre Revolutia Franceza cititi va rog si:

Documentar: Revolutia Franceza, matrice a viitoarelor genocide – Vendée (1793)

 

Erezie in Ziarul Lumina: un fost alcoolic s-a reapucat de bautura din cauza vinului din Sfanta Impartasanie

Iata ce putem citi in articolul Parintele profesor Mihai Valica protesteaza fata de ereziile promovate de ziarul “Lumina” (de pe vremea cand revista Atitudini era curajoasa):

Dupa scan­dalul cu lin­gu­rita de impar­tasanie care ar putea infecta pe cred­in­cios, provo­cat de un preot din Pitesti, urmeaza o alta aber­atie si blas­femie pusa ca dilema duhovniceasca in inima citi­to­rilor ziaru­lui Lumina.

Arti­colul „Un alcoolic imi spunea ca alcoolis­mul este mai grav decat can­cerul“ din ziarul Lumina din 20 aprilie 2010, reprez­inta dupa par­erea mea o grava eroare teo­log­ica intru­cat pune sem­nul egal intre vinul din pahar al alcoolicu­lui si „putinul vin” trans­for­mat prin put­erea Sf. Duh in insasi san­gele lui Iisus Hris­tos din sf. lin­gu­rita a preo­tu­lui, care a impar­t­a­sit un fost alcoolic…!

Iata tex­tul:

Spe­cial­is­tii au aratat ca, la cei depen­denti, pe creier apare o con­cres­centa, care nu dis­pare, chiar daca intra in remisie. La o per­soana care n-a mai con­sumat alcool de 30 de ani, de exem­plu, acea con­cres­centa poate fi reac­ti­vata printr-o can­ti­tate foarte mica de alcool. Zilele tre­cute am primit un tele­fon de la un preot din Pas­cani, care reusise sa ajute un alcoolic sa nu con­sume timp de un an. A con­sid­erat ca tre­buie sa-i dea impar­tasanie si a recidi­vat de la acel putin vin. Asadar, este foarte dificil.

Nu cre­deti D-lor jur­nal­isti si preoti ca prob­lema pusa in aceasta maniera este o blas­femie? Cum poate Sf. Impar­tasanie sa mijlo­ceasca recidiva alcoolis­mu­lui si nicide­cum vin­de­carea sau pe Iisus Hristos?

Sf. Ioan Gura de Aur spune ca prin vinul de la Sf. Impar­tasanie ni se mijlo­ceste insusi Iisus Hris­tos spre viata ves­nica. Nu cre­deti ca pacatul a revenit pen­tru ca pen­i­ten­tul s-a impar­t­a­sit cu nevred­ni­cie si fara pocainta sin­cera si hotararea put­er­nica ca nu va mai bea si nicide­cum putinul vin, care nu mai este vin, ci insusi San­gele lui Hristos?

Daca mai luam in dis­cutie si arti­colul din ziarul Lumina din 26 aprilie 2010 Bis­eri­cile Orto­doxe Vechi Ori­en­tale: isto­rie si prezent unde se pune sem­nul egal intre monofiz­itii eretici si Orto­doxie, atunci eu refuz sa mai platesc acest ziar si-l voi returna la biroul de presa al Patri­arhiei Romane cu men­tiunea: nu mai pro­mo­vati erezia prin aceasta pub­li­catie platita de credinciosi!

Pr. Prof. Dr. Mihai Valica

In concluzie

Mai sus sunt doar cateva exemple. Aceasta promovare a paganismul de catre Basilica nu se face fara acceptul Patriarhului Daniel. Altfel spus, este de acord cu ea. Iar paganizarea fiind o lucrare a diavolului, intelegem si mai bine motivul pentru care Patriarhul a interzis citirea Moliftelor Sfantului Vasile cel Mare in ziua de 1 ianuarie:

Prof. Pr. MIHAI VALICA motiveaza indemnul sau la citirea MOLIFTELOR SFANTULUI VASILE CEL MARE in ziua de 1 ianuarie

Iar din toate acestea ne dumirim si mai limpede de ce Marele Duhovnic Adrian Fageteanu a zis astfel despre el:

AUDIO (si transcriptul) – Parintele ADRIAN FAGETEANU despre PATRIARHUL DANIEL: „acest diavol care e Patriarhul ecumenismului”

Si daca Trustul Basilia merge pe acest drum, atunci si preotii rataciti prind tupeu sa bata campii pe la alte televiziuni:

Cum se leaga ele lucrurile … Preot ANGHEL DINCU („Lumina lui Hristos”, TV Neptun): EXTRATERESTRII EXISTA

 

Redirecționați 2% din impozitul dvs. pe venit, care altfel s-ar duce la stat, către susținerea acestui portal. Detalii puteți afla dând click pe imaginea de mai jos.
Categorii
Înșelări
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

9 comentarii

  1. ATENTIE MARE LA EXPRIMARE!

    Televiziunile, [•••] aducandu-si astfel aportul.
    [•••]Întregul trust Basilica își aduce și el aportul…
    Corect gramatical este: își aduce contribuția și nu își aduce aportul, căci avem de-a a face cu un pleonasm . Aport vine din franceză și înseamnă adus. Va rog corectați peste tot in text !

  2. https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://m.youtube.com/watch%3Fv%3DkKmfFn364Vw&ved=2ahUKEwjc9pjX59nfAhVOMewKHaCZBLgQwqsBMAF6BAgLEAU&usg=AOvVaw10StZPf3kbpRrXkgBfZ-im
    In acest documentar se prezinta o dovada clara ca teoria lui Darwin este falsa. O femeie cu trasaturi europene a fost descoperita in Rusia. Se presupune ca acest cadavru are o vechime de 800000 de ani! Ce interese ascunse ii determina pe cei ce conduc sa ascunda adevarul si sa-i persecute pe cei care-l fac cunoscut?

  3. Off-topic (dar numai un pic)
    Uite că avem ș botezul cailor, nu numai paștele cailor:
    https://www.agerpres.ro/social/2019/01/06/teleorman-caii-au-fost-botezati-in-centrul-orasului-zimnicea–236337
    Cică e deja tradiție, practicată anual încă de prin anii ’60, când cei prinși că-și botezau copiii erau pasibili de discreditare și marginalizare cu dosare la securitate. Că și-a bătut joc dracul de noi pe vremea comunismului până-ntr-acolo încât am ajuns să botezăm caii nici mai mult nici mai puțin decât în ziua Botezului Domnului, una din unicele două praznice împărătești (alături de praznicul Sfintei Treimi) în care este sărbătorită Sfânta Treime, având în vedere ateismul comunist, nu e de așa mare mirare! Dar să fie continuată o asemenea blasfemie sub pretenția tradiției și astăzi, parcă e prea de tot!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.