X

“Minunata lume nouă” de Aldous Huxley

Foto: https://www.nexusedizioni.it/it/CT/lascesa-della-dittatura-scientifica-globale-5514

 

[…]

Pe Pământ există un singur stat – Statele Unite ale Lumii, deviza acestui fiind Comunitate, Identitate, Stabilitate. Oamenii sunt împărţiţi în clase sociale: Alfa, Beta, Gama, Delta, Epsilon, cei din Alfa fiind, bineîneţeles, superiori. Nimeni nu poate avansa la o clasă superioară, fiindcă acestea le sunt atribuite oamenilor înainte de a se naşte. E impropriu spus “naşte”, fiindcă bebeluşii sunt fabricaţi pe cale artificială în Centrul de Incubaţie şi Condiţionare. Oamenilor le este interzis să se îndrăgostească, să se căsătorească şi să aibă copii. Acest aspect pare să nu-i deranjeze însă prea tare, fiindcă impulsul sexual nu este înăbuşit, aşa cum e cazul în “1984”, ci, dimpotrivă, jocurile erotice sunt intens promovate, chiar şi în cazul copiilor.

Un înalt oficial al “minunatei lumi noi” declară în roman: “Oamenii sunt fericiţi, capătă ceea ce vor şi nu cer niciodată ceea ce nu pot căpăta. Sunt înstăriţi; trăiesc în siguranţă; nu se îmbolnăvesc niciodată; nu se tem de moarte; voioşi, nu le pasă de patimi şi de bătrâneţe; n-au mame şi taţi care să-i necăjească şi să-i sâcâie; n-au soţi ori copii, ori iubiţi şi iubite care să le stârnească sentimente puternice; sunt condiţionaţi în aşa fel încât practic nu pot să se poarte decât aşa cum trebuie.”

Ideea de bază a societăţii imaginate de Huxley e uniformizarea indivizilor în funcţie de clasele sociale. Nu se insistă pe particularităţi, oamenilor nu li se cere niciun efort intelectual, toate cărţile au fost interzise, nimeni nu se ocupă cu literatura sau filosofia, dezvoltarea industriei fiind principala preocupare. La 60 de ani fiecărui cetăţean i se asigură o moarte rapidă şi fără dureri, chiar plăcută, trupurile fiind apoi arse.

“Minunata lume nouă” este o realitate a lumii prezente, deoarece cartea este despre ceea ce trăim acum, despre modul în care ne vom transforma în viitor. Poate sună alarmant, însă explicaţiile se pot găsi în “Reîntoarcere la minunata lume nouă”. Este “adăugirea-explicaţie” pe care Huxley a făcut-o în 1958 şi pe care o putem considera dovada geniului şi a “vizionarismului” autorului. Se înţelege din această lectură nu numai ce urmează, ci şi cauzele profunde ale acestei “foi de parcurs”, că majoritatea este cea care se mulează perfect “Minunatei Lumi”, iar minoritatea formată din cei care gândesc, cei care sunt preocupaţi de viitorul omenirii, care nu pot trăi cu spiritul captiv şi superficial, trebuie să-şi găsească propria cale de salvare.

Va exista, în cursul generaţiei următoare sau nu foarte departe de aceasta, o metodă farmacologică de a-i face pe oameni să-si iubească robia, creând dictaturi fără lacrimi, ca să spunem aşa, şi producând un fel de lagăre de concentrare nedureroase pentru societăţi întregi, astfel încât oamenilor le vor fi luate libertăţile, dar le va plăcea, fiindcă vor fi distraşi de la orice dorinţă de a se răscula prin propagandă sau spălarea creierelor, sau prin spălarea creierelor îmbunătăţită prin metode farmacologice. Şi aceasta pare să fie ultima revoluţie”, scria Huxley în 1956.

[…]

Este vorba despre “Minunata lume nouă” de Aldous Huxley. Cititi va rog mai multe la Informatia Zilei:

Eutanasia legalizată, o temă a marilor distopii literare

Aldous Huxley (fratele lui Julian Huxley, fondatorul transumanismului), autorul cărţii „Minunata Lume Nouă„, a ţinut un discurs la Berkley în 1962, cu puţin timp înainte de moartea sa. El a admis ca foarte vânduta sa carte scrisă în 1932, s-a bazat nu pe ficţiune ci pe ceea ce elita planifica să implementeze:

Şi aici mi-ar place să compar pe scurt, parabola „Minunata Lume Nouă” cu o altă parabolă care a ieşit mai recent în cartea lui George Orwell „1984„. Înclin să cred că dictatura ştiinţifică a viitorului, şi cred că vor fi dictaturi ştiinţifice în multe părţi ale lumii, va fi probabil o bună afacere mai apropiată de tiparul „Minunata Lume Nouă” decât de şablonul „1984„. Va exista o afacere bună mai apropiată nu din cauza unei remuşcări umanitariste în dictatorii ştiinţifici ci pur şi simplu pentru că şablonul „Minunata Lume Nouă” este probabil, o bună afacere mult mai eficientă decât altele. Dar dacă poţi obţine consimţământul oamenilor la starea de fapt în care ei trăiesc, starea de sclavie, starea de a fi, ei bine, mi se pare mie că natura revoluţiei ultime cu care ne confruntăm acum este exact aceasta: că ne aflăm într-un proces al dezvoltării unei întregi serii de tehnologii care îi vor permite oligarhiei controlatoare, care mereu a existat şi probabil că va exista mereu, să facă oamenii chiar să-şi iubească sclavia. Oameni pot fi făcuţi să se bucure de o stare de fapt care, după orice standarde de decenţă, ei ar trebui să nu se bucure şi aceste metode, eu cred, sunt o reală rafinare ale altor metode mai vechi ale terorii deoarece ele combină metode ale terorii cu metode ale acceptării. Ei bine, apoi există alte metode variate la care cineva s-ar putea gândi, există de exemplu metoda farmaceutică, aceasta a fost una dintre chestiunile despre care am vorbit în „Minunata Lume Nouă” şi rezultatul ar fi acela că… vă puteţi imagina un dătător de euforie care ar face oamenii perfect fericiţi, chiar şi în cele mai abominabile circumstanţe. Adică, aceste lucruri chiar sunt posibile.

Multi considera ca initiatorii eugeniei au fost nazistii. Din nefericire, fals. Varul lui Charles Darwin, Sir Francis Galton (1822–1911) a fost “parintele“ acesteia si a avut numerosi adepti: Aldous Leonard Huxley, Charles Benedict Davenport, Clarence J Gamble, Émile Zola, Ernst Rüdin, Garrett James Hardin, George Bernard Shaw, Harry Hamilton Laughlin, Joseph Fletcher, Julian Huxley, Madison Grant, General Frederick Henry Osborn, Margaret Higgins Sanger, Ted Turner, Thomas Henry Huxley, Will Keith Kellogg.

Si mari finantatori, intre care se detaseaza prin investiile uriase ce le-au facut, familiile Rockefeller si Harriman.

Cititi va rog mai multe in articolul:

EUGENIE: instrumentul prin care PAPUSARII doresc diminuarea drastica a populatiei planetei si transformarea celor ramasi in sclavi

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Aldous_Huxley

Huxley s-a născut în GodalmingSurreyAnglia. Era fiul scriitorului Leonard Huxley din prima căsătorie cu Julia Arnold și nepotul celui mai fervent apărător al lui Charles DarwinThomas Huxley.

În 1938 Huxley devine prietenul filozofului indian Jiddu Krishnamurti, pe care îl admira. Devine un adept al curentului filosofic Advaita Vedanta din cercul lui Swami Prabhavananda, și îl introduce și pe Christopher Isherwood în acest cerc. Imediat după această experiență scrie cartea sa fundamentală în materie de idei și valori spirituale, The Perennial Philosophy (Filozofia perenă), în care analizează scrierile unor mari gânditori mistici. În 1939 Huxley primește James Tait Black Memorial Prize pentru romanul After Many a Summer Dies the Swan.

A început ședințe de meditație și a devenit vegetarian. Poate și din acest motiv operele lui au fost puternic influențate de misticism și a început să experimenteze mescalina, un drog halucinogen care i-a fost prezentat pentru prima oară de psihiatrul Humphry Osmond în 1953. Experiențele sale după ingerarea acestui drog psihedelic sunt descrise în eseul The Doors of Perception (Ușile percepției) (titlul derivă de la câteva rânduri dintr-un poem compus de William Blake) și romanul Heaven and Hell (Rai și Iad). Titlul eseului a inspirat de asemenea numele formației de rock The Doors. Scrierile lui Huxley au fost foarte populare în perioada hippie.

Interesul principal al lui Huxley nu viza o entitate vagă, misterioasă și subiectivă, ci un misticism înalt pe care îl exprima prin termenul „filozofie perenă„. În anii 50 interesul lui Huxley pentru cercetările din câmpul psihismului uman crește.

Aldous Huxley a avut o influență puțin cercetată asupra prozatorilor români interbelici. Criticul Iulian Băicuș în Dublul Narcis a pus în evidență faptul că textele lui Huxley l-au influențat mai ales în perioada tinereții pe Mircea Eliade, influență recunoscută de acesta și în Jurnalul său. Eliade l-a întâlnit pe fratele scriitorului, biologul Julian Huxley, după moartea acestuia și și-a notat în Jurnal bucuria acestei intâlniri.

Pe patul de moarte, fără să mai poată vorbi, i-a cerut în scris soției sale Laura 100 µg de „LSD, într-o injectie intramusculară„. Ea a acceptat aceasta „eutanasie” și Aldous Huxley a murit ușor a doua zi, pe data de 22 noiembrie 1963. Moartea sa a fost eclipsată de asasinarea Președintelui John Fitzgerald Kennedy și de moartea autorului britanic C. S. Lewis.

În Ultimate jouney a lui Stanislav Grof există o anexă cu descrierea acestui episod excepțional, preluată din cartea Laurei Huxley This timeless moment.

A scris scenarii pentru Compania Walt Disney și filmul de animație Alice în țara minunilor, a supervizat două producții ale romanului Minunata lume nouă, o ecranizare a romanului Punct. Contrapunct, alta pentru Orb în Gaza, și, în fine, ultima pentru Maimuța și esența.

Foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Brave_New_World

 

Categorii
Noua Ordine Mondială
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO se bazează strict pe cititorii săi mulți, care sprijină fiecare cât poate acest demers. Vă punem la dispoziție conturi bancare sau varianta PayPal de mai jos. Fără sprijinul vostru acest proiect se poate diminua, până la dispariție.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.