X

Și-a găsit gruparea Staicu-Sava-Rădeni episcop?

de teolog Mihai-Silviu Chirilă

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

S-a terminat cu toate minciunile și calomniile…
(Sava Lavriotul, tradus și citat de pr. Ciprian Staicu)

Precizare preliminară

În expresia “Sava-Staicu-Rădeni” folosesc numele “Rădeni” pentru a mă referi strict la acei preoți aflați într-un duh cu monahul Sava, cu monahul Efrem și cu preotul Staicu. Știu că foarte mulți credincioși și chiar unii preoți de acolo nu împărtășesc acest tip de radicalism schismatic, fiind mai curând înclinați spre o luptă echilibrată și corectă teologic contra ecumenismului.

Delegația românească”

Într-o postare de internet pe siteul propriu, punctată abundent cu imagini ale propriei persoane, preotul Ciprian Staicu ne povestește participarea unei “delegații românești la ceea ce a numit o “sinaxă internațională” desfășurată în localitatea Barajevo din Serbia. Titlul bombastic lasă să se creadă că toată Ortodoxia a fost prezentă la acest eveniment, când de fapt, conform relatării, în afară de credincioșii sârbi din eparhia respectivă, delegația română a avut trei reprezentanți, pe preotul Staicu, pe preotul Emanuel Oros și pe ieromonahul Spiridon Roșu, reprezentantul Rădeniului, și câteva zeci de credincioși, iar delegația greacă l-a avut pe monahul Sava și pe monahul Efrem de la Prodromu. Pentru a se da o impresie de masivitate a participării, preotul Staicu citează un text dintr-o relatare sârbă în care se spune că “peste 700 de credincioși au participat la Sfânta Liturghie arhierească”, uitând că la sinaxa de la Botoșani din anul trecut au participat peste 800 de oameni la Sfânta Liturghie, iar la Bănceni Arhiepiscopul Longhin adună mii de oameni în fiecare duminică.

În plus, pe greci și pe cretani naratorul îi prezintă ca două națiuni diferite, pentru a spori numărul, gafă pe care o face mai încolo și unul dintre episcopii necanonici sârbi.

Schisma în formă continuată

O grijă deosebită o arată preotul Staicu în relatarea sa pentru următorul detaliu: “am intrat la slujbă și am stat la strană. Nu am slujit, nici nu am fost invitați să o facem (motivul îl vom arăta în finalul acestui articol). Nici nu ne-am împărtășit cu clericii sârbi – horepiscopi, ieromonahi, preoți, ierodiaconi și diaconi – pentru că am vrut să știm mai întâi dacă sunt cu adevărat în duhul dreptei credințe, fără vreo abatere de la rânduială, am vrut să îi cunoaștem, să purtăm un dialog, să fim uniți în lupta împotriva panereziei ecumeniste, ceea ce s-a și realizat, spre slava lui Dumnezeu”.

Nu putem să nu ne întrebăm: Dacă a fost o comuniune atât de frățească și de plină de iubire de ce a fost nevoie de această precauție de a nu sluji, de a nu se împărtăși cu sârbii? Dacă sârbii îi consideră frați de gândire și trăire pe cei din Grecia și România de ce “nici nu au fost invitați” preoții români (grecii se pare că nu aveau preoți în delegație) să slujească cu sârbii? Cum poate cineva să se prezinte la ditamai conferința internațională fără ca mai înainte să fi verificat dacă gazdele sale sunt “cu adevărat în duhul dreptei credințe, fără vreo abatere de la rânduială”? De ce ar fi avut “delegația română” suspiciuni cu privire la gazdele lor, dacă îi consideră vajnici apărători ai Ortodoxiei, și mai ales de ce aceste suspiciuni s-au discutat după participarea la slujbele săvârșite și la sinaxa propriu-zisă, iar nu înainte?

În realitate, preotul Staicu încearcă să se sustragă și să îi sustragă și pe ceilalți participanți din “delegația română” de la posibile acuze de schismă pentru conslujirea cu schismaticii, știut fiind că asupra arhiepiscopului Artemie planează acuzația de schismă, după ce a hirotonit singur doi “horepiscopi1 (care au slujit Sfânta Liturghie la care au participat românii și grecii), lucru contrar Sfintelor Canoane 1 apostolic, 3 sin. VII ec., 19, 23 Antiohia, 12 Laodiceea, 6 Sardica, 1 Constantinopol, 13, 49-50 Cartagina, care spun că la hirotonirea unui episcop trebuie să existe cel puțin doi sau trei episcopi, în timp ce în Constituțiile Apostolice se stabilește și sancțiunea pentru încălcarea acestor canoane: dacă un episcop hirotonește singur alți episcop trebuie caterisit și el, și cel pe care l-a hirotonit, iar în caz de persecuție sau alte situații excepționale, ceea ce nu e cazul acum în sensul persecuțiilor din primele secole sau din vremea comunismului, episcopul care hirotonește singur alt episcop trebuie să prezinte împuterniciri de la alți episcopi, ceea ce iarăși nu este cazul: “Episcopul să se hirotonească de trei sau de doi episcopi. Iar dacă a fost cineva hirotonit de un singur episcop să fie depus și el, și cel ce l-a hirotonit. Dacă silește nevoia însă ca să fie hirotonit de un singur episcop, pentru că nu pot fi de față mai mulți, din pricina persecuției, sau alte asemeni pricini, să aducă act de împuternicire de la mai mulții episcopi” (Const. Apost. VIII, 27).

Ceea ce ignoră preotul Staicu este că, în conformitate cu Sfintele Canoane 10, 11, 45, 46, 64 apostolice, 19 sin. I ec., 7 sin. II ec., 2, 4 sin. III ec., 11, 95 Trul, 6, 7, 8, 9, 10, 14, 31, 33, 34, 37 Laod., 1, 47 Vasile cel Mare, 9 Tim. Alexandria, simpla participare la o rugăciune cu un schismatic te face vinovat de acea schismă. În plus, cântarea unor cântări liturgice la strană te face coslujitor la acea liturghie, chiar dacă nu din postura de preot.

În continuarea relatării, preotul Staicu afirmă că în timpul acelei liturghii horepiscopul Maxim a hirotonit în preot un diacon rus, despre care mai apoi spune: “preotul rus Victor (hirotonit în această zi de 22 aprilie 2018) se va întoarce în Rusia și, precum și ceilalți preoți hirotoniți la fel, nu va pomeni pe vlădica Artemie în Rusia (ci doar la Proscomidie, în taină), iar cu voce tare va folosi formula de întrerupere a pomenirii ierarhului rus din eparhia căruia slujește (în stil de catacombă), așteptând ca acesta sau un alt ierarh rus să se ridice împotriva ereziei, iar atunci să treacă sub oblăduirea lui canonică; sârbii îi ajută pe ruși doar cu hirotoniile necesare, ca să poată sluji ortodox în țara lor, dar nu îi îndeamnă la nicio schismă, nevrând să greșească în niciun fel”.

Cu alte cuvinte, preotul Staicu ne descrie o schismă în formă continuată, ca să folosim un termen din lumea juridică, deoarece acel horepiscop, chiar și admițând că ar fi avut o hirotonire validă în horepiscop și motivată de o necesitate stringentă2, nu putea să hirotonească preoți pentru o eparhie din altă Biserică Ortodoxă. Argumentul că “sârbii îi ajută pe ruși cu hirotoniile necesare, ca să poată sluji ortodox în țara lor” indică faptul că cei ce au făcut aceste hirotonii și cel ce le-a consemnat în scris nu mai recunosc existența Bisericii Ortodoxe Ruse¸tot așa cum unii de pe la noi nu mai recunosc nici legătura lor cu Biserica Ortodoxă Română, adică sunt în schismă. Precizarea că “nu îi îndeamnă la schismă, nevrând să greșească în niciun fel” trădează aceeași conștiință a vinovăției pentru schismă, care îl însoțește pe preotul Staicu peste tot în acest material.

În fapt, Biserica Ortodoxă Rusă există, chiar dacă se confruntă cu erezia ecumenismului, ca și celelalte Biserici locale, iar hirotonirea unui preot dintr-o Biserică locală în altă Biserică locală canonică este interzisă sub pedeapsa caterisirii săvârșitorului și primitorului tainei, conform canoanelor mai sus citate și canoanelor 35 ap., 2 sin. II ec., 8 sin. III ec., 17 sin. VI ec., 13 Antiohia, 56 Cartagina, care sancționează cu caterisirea pe episcopul care își întinde jurisdicția în altă eparhie.

Acțiunea schismatică este demonstrată și prin faptul că acest nou preot va pomeni în taină, la Proscomidie pe vlădica Artemie, iar în fața poporului nu va face acest lucru, și că va aștepta ca ierarhul rus al locului sau alt ierarh rus să devină nepomenitor pentru ca preotul “să treacă sub oblăduirea lui”. Pe ce Sfinte Canoane se bazează această practică? Și întrebarea cea mai gravă: există posibilitatea ca cei ce au propus în România schimbarea formulei de pomenire a ierarhului după modelul atonit (“pe episcopul nostru…” în loc de “pe toți arhiereii ortodocși) să aibă în vedere o astfel de practică de pomenire în taină a episcopului Artemie, iar în public să folosească formula “pe episcopul nostru…”? Se poate ca “episcopul nostru…” să ajungă să fie de fapt arhiepiscopul Artemie, cu care preotul Staicu afirmă mai încolo că “s-a unit” în lupta contra ecumenismului, chiar dacă rămâne în eparhia sa și pomenește public, după cum fac și preoții ruși hirotoniți în Serbia, cu formula locală de pomenire a celor care au întrerupt pomenirea?

Pentru a ilustra această schismă la care preotul Staicu, ieromonahul Spiridon Roșu și preotul Emanuel Oros au participat și s-au făcut părtași, ca și monahii Efrem și Sava, din Muntele Athos, este de ajuns să cităm canonul 13 Ancira, care spune: “Horepiscopilor nu le este iertat să hirotonească presbiteri sau diacon în altă eparhie, dar încă nici presbiteri pentru cetate, decât numai cu încuviințarea episcopului, dată prin scrisori”. Din acest citat se vede că horepiscopul are o jurisdicție limitată în cadrul episcopiei ierarhului care l-a hirotonit. Pentru a hirotoni pe cineva în Rusia acel horepiscop putea primi scrisoare scrisă de la arhiepiscopul Artemie numai cu condiția ca arhiepiscopul Artemie să fie ierarh direct al eparhiei pentru care a fost hirotonit acel preot, ceea ce nu este cazul. Altfel, trebuia să aibă scrisoare de la ierarhul rus local sau de la Soborul Arhieresc BORu, iar dacă nu o avea, cădea sub incidența canoanelor 13, 22 Antiohia, 2 sin. II ec., 20 sin. VI ec., 18 Ancira, 3, 11 Sardica, prin care se pedepsește cu caterisirea episcopul care se amestecă în altă eparhie, fără învoirea forurilor competente. Starea de erezie în care se află Biserica nu este o scuză pentru eludarea tuturor canoanelor invocate până în acest moment.

Faptul că horepiscopul respectiv a hirotonit pe cineva pentru altă eparhie, dacă a făcut-o cu încredințarea episcopului său, îl plasează pe arhiepiscopul Artemie sub canonul 35 apostolic: “episcopul să nu îndrăznească să facă hirotonii în afara eparhiei sale, în cetățile și în satele care nu îi sunt supuse lui, iar dacă s-ar dovedi că a făcut aceasta fără încuviințarea celor ce stăpânesc cetățile sau satele acelea, să se caterisească și ei, și cei pe care i-a hirotonit”. Același lucru îl prevede și canonul 13 Antiohia.

Încă din secolul al IV-lea Sinodul local din Antiohia, prin canonul 10 statornicește că horepiscopii “să-și cunoască măsura drepturilor lor și să cârmuiască bisericile supuse lor și să se mulțumească cu îngrijirea și administrarea acestora, să așeze adică citeți și ipodiaconi și exorciști și să se mulțumească cu înaintarea acestora; dar să nu îndrăznească a hirotoni nici presbiteri, nici diaconi fără episcopul din cetatea căreia este supus atât el, cât și teritoriul lui. Iar de ar îndrăzni cineva să calce cele hotărâte, acela să se caterisească și să se lipsească de cinstea pe care o are”. Cu alte cuvinte, încă de pe atunci nu mai puteau hirotoni preoți fără episcopul lor. Circumstanța agravantă a acestor fapte o găsim tot în relatarea preotului Staicu, care spune “ni s-a răspuns că preotul rus Victor (hirotonit în această zi de 22 aprilie 2018) se va întoarce în Rusia și, precum și ceilalți preoți hirotoniți la fel, nu va pomeni pe vlădica Artemie în Rusia (ci doar la Proscomidie, în taină)…”. Din aceste cuvinte vedem că acest preot rus nu este singurul preot hirotonit în această eparhie și trimis în Rusia în mod necanonic. Asta în condițiile în care întâlnirea de la Krasnodar din octombrie anul trecut ne-a arătat că rușii au propriii preoți nepomenitori, în număr destul de mare, și nu este nevoie să li se aducă alții din alte țări.

Toate aceste realități canonice nu pot fi date la o parte doar pentru că cei din gruparea Staicu-Sava-Rădeni au proclamat că este sfârșitul Ortodoxiei și trebuie luate măsuri extraordinare pentru supraviețuirea Bisericii, interpretând canoanele după bunul plac (în timp ce, la sinaxa din Atena, se pregătesc, după cum reiese din relatarea preotului Staicu, să îl condamne pe părintele Zisis pentru că nu ar respecta canoanele). De fapt, exact ceea ce relatează preotul Staicu acum au făcut stiliștii în urmă cu o sută de ani, ceea ce ridică întrebarea: De ce a fost nevoie ca cei din gruparea Staicu-Sava-Rădeni să facă o călătorie până în Serbia, când puteau intra în comuniune direct cu cei din mișcarea stilistă din România, de vreme ce urmează exact parcursul acelora?

La acest punct al analizei relatărilor preotului Staicu se cuvine să punem o întrebare esențială: dacă sârbii sunt atât de săritori și îi ajută pe ruși “cu hirotonii”, i-ar putea ajuta și pe cei din gruparea Staicu-Sava-Rădeni, la nevoie “cu hirotonii”, eventual cu vreun “horepiscop”? Deja pe internet au început să apară, în urma relatării preotului Staicu, solicitări de hirotoniri de preoți români pentru diverse comunități românești din diaspora.

În continuarea povestirii sale, preotul Staicu interpretează o știre din presa sârbă, care spune: „Aproximativ 700 de credincioși au participat la Sfânta Liturghie arhierească, aceștia fiind din Serbia, alături de preoți, monahi și credincioși din Rusia, din Grecia și din România, care potrivit Canonului 15 al Sinodului I-II Constantinopol, au întrerupt comuniunea liturgică cu episcopii, preoții și credincioșii ecumeniști”, la care introduce un comentariu personal: “(după cum se vede, nici vorbă în cazul sârbilor să accepte vreo „părtășie nevinovată la erezie”, pe care pun atât de mult accentul neo-ecumeniștii lui Chirilă și ai părintelui Teodor Zisis – n.trad)”.

Nu ne spune dacă în mintea persoanei care a scris știrea în limba sârbă expresia “episcopi, preoți și credincioși ecumeniști se referă la toată populația sârbă care nu este cuprinsă în rândul celor 700 de credincioși participanți la evenimentul respectiv, ceea ce ar însemna că cei 700 de credincioși, cărora se adaugă clericii din jurul arhiepiscopului Artemie și viețuitorii din episcopia din exil, nu mai au comuniune cu nimeni în Serbia sau în lume, așa cum nu mai au nici cei din gruparea Sava-Staicu-Rădeni, sau se referă la acei episcopi, preoți sau credincioși care mărturisesc ecumenismul deschis în Serbia, ceea ce ar face ca întreruperea comuniunii cu aceștia să fie corectă, pentru că așa am făcut și noi în România.

Obsesia cu “părtășia nevinovată la erezie” este o invenție strict a preotului Staicu, cu care i-a manipulat în ultimele luni pe credincioșii nepomenitori care l-au urmat, așa cum sunt și expresiile “neoecumeniști”, “criptoecumeniști”, aplicate unor oameni pe care preotul Staicu îi urăște personal pentru că refuză să cadă în schisma considerării tuturor membrilor Bisericii Ortodoxe Române ca eretici, a tuturor episcopilor din lume ca eretici și compromiși și a tuturor Bisericilor Ortodoxe din lume ca eretice. Niciunul dintre cei ce nu am aderat la gruparea Sava-Staicu-Rădeni nu am vorbit de o “părtășie nevinovată la erezie” și nu am îndemnat la reluarea pomenirii pe nimeni, așa cum minte preotul Staicu mai jos.

Singurul adevăr pe care îl rostește relatarea preotului Staicu este aceea că, într-adevăr, cele descrise reprezintă o imagine unică: un “episcop” sârb (numit neglijent de data aceasta direct episcop, nu horepiscop, așa cum este numit cu grijă peste tot în restul textului), hirotonit necanonic de către un episcop ucenic al Sfântului Iustin Popovici, caterisit pe nedrept la un moment dat, dar care și-a asumat ulterior hirotonirea de unul singur a acestui “episcop” și a încă unuia, hirotonește, la rândul său, un preot rus, pe care îl trimite într-o eparhie străină, din altă Biserică locală, în timp ce oaspeții” români și greci de același duh cu el strigă “Axios!”. Ca să îl cităm pe cronicarul evenimentului: “Cu adevărat o imagine și un mesaj unic a fost trimis în lumea întreagă. Cine are urechi de auzit, să audă”. Îl asigurăm că toți am primit mesajul și am auzit ce era de auzit.

Să adăugăm și afirmația că Heruvicul cântat de monahul Sava și Axionul cântat de “delegația română” “au servit într-un mod special la întărirea sentimentului de comuniune, de dragoste între frați, de solidaritate în lupta comună pentru puritatea credinței”. În traducere liberă, i-au făcut pe cei cu duh schismatic din România și Grecia părtași deplini la schisma care se petrecea sub ochii lor, în ciuda grijii de a nu se expune prin împreună-slujire cu aceia.

Sinaxa sârbo-greacă în care limba română s-a vorbit în șoaptă

Din relatare aflăm că “sinaxa internațională” a fost de fapt o întâlnire sârbo-greacă, deoarece limbile de comunicare au fost sârbă și greacă, în ciuda faptului că la ea a participat și o delegație română. Preotul Staicu inserează și precizarea că monahul Efrem de la Prodromu a tradus pentru români “în șoaptă”, la o întâlnire internațională în care limba română nu a fost recunoscută ca limbă de comunicare, iar pretinsul reprezentant al “delegației române” a vorbit probabil în limba greacă. Asta dacă nu o fi vorbit cumva în sârbește.

La acest moment trebuie se impun neapărat câteva întrebări:

  1. Cine i-a mandatat pe preotul Staicu, pe preotul Oros și pe ieromonahul Spiridon Roșu să reprezinte mișcarea nepomenitorilor din România în ansamblu?
  2. De ce această participare s-a făcut în taină desăvârșită, poporul (nici măcar cel din Rădeni) neștiind nimic despre aceasta? Dacă proiectul de rezoluție din ianuarie a fost atât de contestat pentru că la acel moment nu au putut fi consultați toți preoții nepomenitori, cum se simt oare toți nepomenitorii români care află despre faptul că au fost reprezentați la un eveniment atât de controversat din relatări de presă?
  3. Cine i-a ales pe credincioșii participanți la acest eveniment și de ce nu au putut participa și alții?
  4. Cine l-a mandatat pe preotul Staicu, a cărui activitate antiecumenistă în ultimii doi ani a constat în mare parte în dezbinare, dezinformare, manipulare a conștiințelor și răfuieli personale cu alți luptători antiecumeniști, purtate în numele unei iluzorii “teologii patristice”, cu o ură care îl descalifica drept preot și îl plasează sub epitimia Sfintelor Canoane, să fie reprezentantul românilor nepomenitori în Serbia?
  5. Cum a fost acceptat ca la o sinaxă interortodoxă limba română să nu fie admisă ca limbă oficială a sinaxei respective, în condițiile în care aproximativ 8-9 la sută dintre participanți erau români, iar limba greacă a fost oficială, deși delegația greacă avea unul sau doi membri?

Ca o constatare generală cu privire la această sinaxă, în ce privește discursul preotului Staicu și cel al monahului Sava, ele se înscriu pe linia trasată în ianuarie la Roman, în sensul că sunt o răfuială personală cu mine și cu clericii care au refuzat doctrina schismatică a declarării tuturor eretici și trădători ai Ortodoxiei, neavând nicio referire la lupta reală antiecumenistă. Ceea ce este mai trist este că și sinaxa din Atena, și cea din Satu Mare, plănuite a avea loc în luna viitoare, au ca tematică aceeași răfuială cu ceialalți nepomenitori, nicidecum o luptă reală împotriva adevăratului dușman, care este ecumenismul. Din acest punct de vedere, ele sunt niște întâlniri cu un puternic caracter identitar, ca să le spunem așa, având ca scop conturarea identității noii structuri religioase care se creează, nicidecum lupta contra contaminării Bisericii cu erezie, care este singura preocupare a ierarhilor, clericilor, teologilor și credincioșilor care luptă împreună pe calea echilibrată, corectă teologic, trasată în România de Rezoluția de la Botoșani, uitată de mult de cei din gruparea Sava-Staicu-Rădeni, și de Proiectul de Rezoluție din ianuarie, iar în celelalte țări ortodoxe de documente similare.

Din relatarea cuvântului pe care preotul Staicu l-a ținut în fața sârbilor nepomenitori se desprind câteva minciuni grosolane, pe care acesta le colportează de câteva luni bune:

  1. Revenirea celor ce țin calea echilibrată la pomenirea ereticilor ecumeniști. Argumentul lipsit de substanță, inspirat din interpretarea schismatică a vaselor comunicante” aplicate greșit înainte de caterisirea episcopilor eretici și scoaterea lor în afara Bisericii, este împreună-slujirea la Bănceni cu Înaltpreasfințitul Longhin Jar, considerat de către preotul Staicu “pomenitor de eretici”.
  2. Insultarea grosieră a arhiepiscopului Longhin Jar, care se situează pe o poziție ortodoxă în mărturisirea Înaltpreasfinției Sale, a întrerupt pomenirea patriarhului Kirill, pomenește un episcop ortodox, este persecutat intens pentru mărturisirea sa. Afirmația că Înaltpreasfințitul Longhin este pomenitor de eretici”, ca și afirmația mai veche că Înaltpreasfințitul Serafim de Pireu este “pseudoierarh” îl plasează pe preotul Staicu în stare de schismă încă înainte de a veni și a cânta Axionul în adunarea schismatică despre care relatează în această postare de internet.
  3. Poziția mereu schimbătoare care îl caracterizează atât pe el, cât și pe monahul Sava Lavriotul. În noiembrie 2016, la conferința de la Bănceni, monahul Sava Lavriotul îl elogia, pe drept cuvânt, de acea dată, pe episcopul Longhin ca fiind unul dintre cei mai mari luptători antiecumeniști. Aceleași cuvinte de laudă le avea și preotul Staicu, când era la Bănceni pentru a se fotografia cu adevărați luptători contra ereziei. Astăzi îl elogiază pe episcopul sârb Artemie. Așteptăm cu interes continuarea, după vorba latinească finis coronat opus.
  4. Minciuna că eu sau părinții din România care suntem semnatari ai Proiectului de Rezoluție din ianuarie și încercăm să ținem calea corectă teologic a luptei în România contra ecumenismului i-am fi îndemnat pe credincioși să se împărtășească la ecumeniști, lucru pe care noi nu l-am făcut și nu îl vom face niciodată. Îi solicit public preotului Staicu să arate un singur loc în care eu am îndemnat la frecventarea pomenitorilor, ca și retorilor de la Rădeni, care au păcălit lumea că eu „îl invit să slujească la Rădeni pe mitropolitul Teofan, să producă proba acestor afirmații.
  5. Minciuna că noi practicăm o “dragoste fără limite dogmatice” și un neoecumenism, când în realitate noi nu facem niciun rabat de la lupta contra ecumenismului și de la acrivia dogmatică, chiar dacă nu admitem să ne considerăm pe noi înșine singurii ortodocși români rămași pe fața pământului, iar pe toți ceilalți eretici.
  6. Minciuna că există “zeci de preoți din Grecia și România” care țin calea schismatică pe care merge. În realitate „zecile de preoți din Grecia și România” s-au văzut la întâlnirea de la Roman, iar dintre “miile de credincioși care îi urmează” cei mai mulți nu sunt de acord cu această linie schismatică a lor și nu o cunosc în detaliu.

În ceea ce privește discursul monahului Sava Lavriotul, atrage atenția fraza care vorbește despre condamnarea la sinaxa din Atena, din luna viitoare, a celor care chipurile sunt adepții “neobligativității respectării Sfintelor Canoane (promovată de pr. prof. Teodor Zisis3) și a laxismului trimiterii credincioșilor îngrădiți înapoi între eretici (practicat de același părinte grec, cât și de „ucenicii” lui Chirilă din România)”. Aceste cuvinte indică faptul că monahul Sava este profund dezinformat de către sfetnicii și locotenenții săi din România, atunci când afirmă că ar exista în rândul celor care păstrează calea corectă a luptei antiecumeniste “laxismul trimiterii credincioșilor îngrădiți înapoi între eretici”. Nu este foarte clar dacă expresia “înapoi între eretici” este un reproș pentru faptul că nu ne-am izolat complet de restul Bisericii Ortodoxe Române, așa cum au făcut adepții grupării Sava-Staicu-Rădeni, și trăim încă între eretici”, adică alături de cei ce încă nu au ajuns la starea întreruperii pomenirii.

Cât despre “marea sinaxă de la Atena”, așteptăm cu mare interes prezența zecilor de preoți și a miilor de credincioși cu care se laudă preotul Staicu. Sperăm ca atunci, cu adevărat, să se poată spune că “s-a terminat cu toate minciunile și calomniile”, cu care se ocupă preotul Staicu neîncetat din septembrie anul trecut față de niște oameni care nu i-au făcut niciun rău, ci se îngrijesc de propria mântuire. Va fi foarte interesantă condamnarea conceptului de “părtășie la erezie”, deoarece va trebui să fie condamnați toți Sfinții Părinți care l-au folosit în istorie. Nu mai puțin interesantă va fi condamnarea ideii că nu mai este har în Biserică de către cei ce au afirmat la Roman “teoria căderii automate în erezie”, prin care toți cei ce nu s-au îngrădit de erezie până acum sunt considerați eretici, de-a valma, popor, cler, episcopi, Biserici locale, bătrâni, noi-născuți etc., ceea ce echivalează de fapt cu o negare a harului cel puțin la fel de evidentă ca și din partea celor care au afirmat că după 2016 în Biserică nu ar mai fi har.

Din discursul “horepiscopului Naum” reținem ideea considerării sinaxei ca “un mic sinod ecumenic”, ceea ce ne arată clar că în Serbia s-au pus de fapt bazele unei organizații bisericești paralele cu Biserica Ortodoxă și cu Bisericile Ortodoxe Locale, numirea insulei Creta printre țările participante, separat de Grecia, lucru care ar fi trebuit să îi supere foarte tare pe greci, enumerarea Rusiei, fără a ne fi fost spus ceva despre vreo delegație rusă, în afara proaspătului hirotonit întru preot și trimis să se amestece în treburile BORu și, cel mai trist, punerea acestei întâlniri sub auspiciile sfântului Iustin Popovici, care cu siguranță nu ar gira niciodată o schismă.

Preotul Staicu ne mai vorbește despre încă o sinaxă, organizată după sinaxa “mare”, în care s-a încercat lămurirea chestiunii canonice a hirotonirii celor doi horepiscopi. Invocarea bazei canonice a existenței horepiscopilor nu răspunde la problema hirotonirii de unul singur a acestora, condamnată de sfintele canoane, după cum am arătat mai sus, iar hirotonirea chiar în acea zi a preotului care a fost trimis ulterior în Rusia, ca și alții care au fost hirotoniți la fel anterior, arată că acolo există o lucrare schismatică. Cu tot respectul pentru credincioșii afiliați luptei antiecumeniste în Serbia, cu care ar fi fost de dorit să stabilim un prim contact sub alte auspicii.

În ce privește afirmațiile monahului Sava Lavriotul cu privire la această problemă, trebuie să amintim că în multele sale peregrinări prin România, cuvioșia sa a afirmat de fiecare dată că episcopul Artemie a greșit hirotonind singur cei doi (hor)episcopi și că nu există nicio bază canonică pentru a face acest lucru. La un moment dat, a propus chiar ca soluție pentru recuperarea episcopului Artemie pentru lupta antiecumenistă ca cei doi episcopi să își dea demisia și să se retragă din funcție.

La afirmația preotului Staicu că nu dorește să fie decât “unit” în lupta antiecumenistă cu episcopul Artemie se pun câteva întrebări:

  1. Cu cine mai este în lumea ortodoxă în comuniune cu episcopul Artemie?
  2. Cine îi va urma în scaun după ce va trece la Domnul, mai ales că are o vârstă înaintată? Va fi un episcop sârb ales de către Sfântul Sinod (Adunarea Episcopală, cum se numește în această țară) al Bisericii Ortodoxe Sârbe sau va fi unul dintre horepiscopii hirotoniți de către episcopul Artemie?
  3. Cum se numește în termeni canonic unirea” cu cineva asupra căruia planează acuzația de schismă?
  4. Cu cine se mai află în comuniune în întreaga lume ortodoxă gruparea Sava-Staicu-Rădeni?
  5. În afară de episcopul Artemie, pe cine mai recunosc cei din gruparea Sava-Staicu-Rădeni ca episcop ortodox în întreaga lume?

În încheierea relatării sale, preotul Staicu anunță o sinaxă panortodoxă” ce va avea loc la 19 mai 2018 la Satu Mare, în organizarea părintelui Emanuel Oros, care a și lansat deja invitațiile, fără a preciza cine anume va participa din toate țările invitate. Știm acum că vor participa “mulți sârbi”, nu știm și dacă va fi “un mic sinod ecumenic”, prin participarea horepiscopilor care au participat în Serbia. Vom vedea la momentul respectiv. Sperăm ca limba română să nu se vorbească în șoaptă acolo.

Această efervescență bruscă, cu sinaxe peste sinaxe, pare a avea următoarele scopuri:

  1. Consolidarea la nivel interortodox a unei grupări închise față de toate Bisericile locale.
  2. Oferirea impresiei că lupta se duce cu fervoare, când în realitate singura luptă care se duce de jumătate de an este contra celor din interiorul mișcării antiecumeniste care nu sunt de acord cu linia radicală schismatică.
  3. Înlăturarea acuzației de schismă prin „unirea” cu un episcop, astfel încercându-se înlăturarea ideii că gruparea Sava-Staicu-Rădeni nu recunoaște niciun episcop în lume.

În concluzie, chiar dacă există riscul să asistăm la o alunecare totală în schismă a celor reprezentați la întâlnirea din Serbia, lupta contra ecumenismului merge înainte, grupată în jurul principiilor expuse în Proiectul de Rezoluție din ianuarie și al preoților care l-au semnat, iar triumful ecumeniștilor, care se felicită că nu au întrerupt pomenirea pentru a cădea în această schismă, este prematur, atât timp cât încă mai există în România nepomenitori care duc lupta corect patristic și teologic și nu au căzut în schismă.

Ceea ce se impune în perioada următoare este ca fiecare să-și contureze poziția clar față de această direcție în care se îndreaptă o anumită parte a mișcării antiecumeniste din România.

1 Mai detaliat despre motivele pentru care arhiepiscopul Artemie este considerat schismatic în toată lumea ortodoxă, într-un material viitor.

2 Sinodul din Sardica, în canonul 6 , spune: Să nu fie iertat a pune episcop într-un sat sau într-o cetate mică, pentru care ajunge și un singur presbiter, căci nu este nevoie să se așeze episcopi acolo, ca să nu se mișcoreze numele și autoritatea episcopului”, iar sinodul din Laodiceea, din 343, vorbește încă de pe atunci de începutul restrângerii stării de horepiscop la sate și înlocuirea ei cu ceea ce astăzi s-ar numi protopop, iar reînvierea ei după 1000 de ani nu are decât justificarea evitării acuzației de schismă pentru hirotonirea unui episcop de unul singur.

3 Calea pe care o propune părintele Zisis nu este una nouă în Biserică, ci este una veche patristică, prin care se ține seama de realitățile unei Biserici locale la un moment dat, atunci când se aplică modul cel mai bun de a lupta contra ereziei, fără a se face rabat de la acrivia dogmatică.

Reclame

NOTĂ OrtodoxINFO

Citiți vă rugăm și:

Monahul Sava consideră că episcopul Artemie nu este schismatic pentru că nu are sinod. Ce ar trebui să mai facă pentru „a avea sinod”?

Răspunsul pe scurt adresat de către dl. Mihai-Silviu Chirilă la comentariul monahului Sava la acest articol

Textul monahului Sava cuprinde cateva minciuni grosolane:

  1. nici, eu, nici profesorul Zisis, nici parintele Matei nu pomenim nici un eretic ecumenist, aceasta e o interpretare schismatica a monahului Sava Lavriotul, cel care, in 2016, la Banceni intelegea si explica cum e cu teoria vaselor comunicante. pe atunci isi lua invatatura de la profesori seriosi de teologie din tara sa.
  2. articolul meu interpreteaza zisele preotului Staicu. asa le-a zis, asa le-am interpretat. cat despre omilia tinuta sarbilor, foarte bine, monahul Sava a fost invitat sa tina o omilie la sarbi. dar preotul Staicu ce a cautat? a fost si sfintia sa invitat sa tina o omilie la sarbi despre mine? sunt asa de interesati sarbii de mine? sau or fi interesati de teologia preotului Staicu?
  3. intrebarea candida: „de ce e schismatic Artemie? pentru ca a hirotonit horepiscopi?” primeste raspunsul simplu, „da, pentru ca i-a hirotonit de unul singur”, la care se mai adauga si afirmatia ca i-a hirotonit de unul singur iar aceia au hirotonit la randul lor preoti pe care i-au trimis in Biserica Rusa, ceea ce este interzis de sfintele canaone, asa cum am aratat mai sus. Nu ar fi exclus ca la un moment dat monahul Sava sa se intrebe si: „Cu ce au gresit stilistii? Ca si-au hirotonit niste episcopi?”. Raspundeti poporului la aceasta intrebare fratilor din gruparea Sava-Staicu-Radeni.
  4. articolul meu ii ajuta mai mult pe sarbi sa inteleaga situatia in care se afla decat prezenta monahului Sava in tara lor, unde a girat aceasta schisma cu prezenta sa, deoarece articolul meu spune adevarul despre starea in care se afla, adevar pe care il spunea si monahul Sava pe vremuri nu demult apuse, in conferintele de prin Romania.
  5. prin prezenta sa la o slujba tinuta de un horepiscop hirotonit necanonic, care la randul sau a hirotonit un preot pentru alta eparhie decat a sa, in alta tara, monahul Sava a participat la o schisma care s-a desfasurat sub ochii cuviosiei sale, in timp ce ii canta acelui preot AXIOS!
  6. Afirmatia “Mihai Chirilă și pr. Matei și pr. Theodor Zisis pomenesc pe Bartolomeu al Constantinopolului, pe Chiril al Moscovei” este o minciuna sfruntata, deoarece nimeni dintre cei mentionati nu pomeneste cei doi ierarhi eretici. Cu astfel de baliverne au fost pacaliti cei mai multi romani sa cada in extrema schismatica a radicalismului extrem. La fel e si afirmatia “Pot ei să vorbească despre Ortodoxie din moment ce se împărtășesc cu episcopul Longhin, care îl pomenește pe patriarhul Chiril, unul dintre cei mai mari ecumeniști și eretici din toată Ortodoxia?!” CUm poate cineva sa minta in halul acesta, ca episcopul Longhin il pomeneste pe Chiril? Chiar si aplicand in mod schismatic teoria vaselor comunicante inainte de condamnarea nominala a ereticilor de un sinod, nu poti minti in halul acesta.
  7. Nimeni nu evita dialogul cu monahul Sava pentru ca nu ar avea argumente. De altfel articolul de mai sus e plin de argumente teologice valide. Insa spre deosebire de monahul Sava, care se afla intr-o tara straina unde incearca sa devina lider peste niste oameni care si-au riscat viata, cariera, linistea familiei, noua ne pasa de acesti oameni si nu dorim sa ne vada intr-un scandal public in care sa ne sfasiem intre noi, in loc sa luptam contra ecumenismului. de aceea, nu am raspuns valului de minciuni care a fost pravalit contra noastra in ultimele luni, de genul celor din acest articol, ca „batjocorim pe Dumnezeu”, „ca pomenim eretici” si alte ineptii care ma fac sa ma intreb: „cine ii da monahului Sava dreptul sa judece niste oameni care, pana una alta, sunt ingraditi de erezie, scriu contra ei, lupta contra ei, fac tot ce trebuie facut corect in aceasta lupta?”. In timp ce cei din gruparea Sava-Staicu-Radeni lupta contra noastra, noi chiar luptam contra ecumenismului, atat cat putem, la nivel, personal, local, national si international.
Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

87 comentarii

  1. I-am transmis pr Staicu inca de dimineata cand a publicat articolul ca trebuia scrisoare pentru preotul rus Victor de la episcopul locului(ce tine de Pariarhia Moscovei) dupa randuiala canonica dar nu a permis comentariul,

    1. Cand ii dai peste nas, preotul Staicu nu mai tine cont de nimic, nici de canoane. E teolog doar când se smerește.

      1. Domnule Chirilă, luptați cum puteți și cât puteți, cine vă ține cont? Numai că eu cred că poziția trașantă a Părinților din mica turmă a Părinților Sava(monahul) și Staicu, nu vă poate da pacea pe care o doriți. Mergeți într-o confruntare directă, față către față cu monahul Sava și Preotul Staicu și liniștiți odată apele pentyru totdeauna. Dar nu cred că vă avantajează o astfel de întâlnire. De ce? Știți bine de ce, pentru că vă e teamă să nu vă pierdeți susținerea de care beneficiați astăzi. Într-o confruntare directă se ăoate vedea clar cine ține linia Sfinților Părinți și cine o ține cu unele „mici” modificări, căci de, acum nu mai sunt vremurile când scriau Sfinții Părinți, și deci nici învățăturile lor nu prea mai sunt în ordine(!). Dv. ziceți că are Părintele Staicu ceva cu dv. Dacă este așa și este pe nedrept, atunci bucurați-vă, căci sunteți prigonit pe nedrept și astfel ați devenit Biserică Ortodoxă, singura care în orice timp a fost prigonită. Dar eu cred că nu dv. sunteți cei prigoniți, ci că dv. îi calomniați pe cei din duhul Părintelui Staicu. Dați dv. dovadă că sunteți un domn în materie de Teologie ortodoxă și mergeți fără să calomniați pe nimeni pe linia pe care o susțineți, iar dacă se va dovedi că aceasta este corabia mântuirii, atunci n-o să puteți face față adeziunilor care se vor manifesta către cei de-un duh cu dv. Dar ca să nu mai lungim vorba, încercați confruntarea directă u cei despre care susțineți că sunt în schismă, adică alde Părintele Staicu, și atunci vom vedea care corabie e bună, a a a dv. sau cea a celor catalogați de dv. drept schismatici. Vorbă multă, sărăcia omului. Acceptați confruntarea în limitele decenței și a bunului simț ortodox și apoi fiecare să dovedească mai departe că este un domn în Hristos. Îmi pare rău că nu pot să fim în aceeași barcă deocamdată, fiindcă am ales calea cea mai aspră(sigură) zic eu către mântuirea personală, adică alăturarea de gruparea Sava-Staicu. Calea aleasă de dv. este una moderată, una care îi alintă încă pe cei care „se însoțesc cu aleșii ecumeniștilor”, Scriptura învățându-ne, dacă e să judecăm drept, așa: „Și nu m-am însoțit cu aleșii lor”, adică cu cei care au trădat Ortodoxia. Este treaba dv. cum vreți să mergeți, dar nu mai „vindecați” și pe alții de vreme ce dv. nu v-ați vindecat sinele, adică conform zicerii: „Doctore, mai întâi vindecă-te pe tine însuți, apoi vindecă-i și pe alții”. Până la urmă „riposta” dv. ne face bine, adică ne arată că avem oponenți, deci existăm. Dacă cele ce spuneți despre noi se vor dovedi neadevărate, căci odată și odată cu siguranță va veni și acest moment, atunci cununa noastră la care „lucrați” din plin și gruparea în frunte cu dv., va fi îndoit mai strălucitoare. Atenție însă că această poziție a dv., în cazul în care dobândim cununa, nu vă este deloc favorabilă. Dacă vă asumați acest risc, n-aveți decât. Dacă credeți că luptați pentru Hristos, adică pentru adevăr, și că aceasta este calea cea adevărată, dovediți că Hristos este în dv. sau că dv. sunteți în Hristos. Până acum n-am simțit(sesizat) acest lucru. Poate sunt eu mai puțin simțitor, așa ați scăpa de acuzele pe care vi le aduc. Dacă simt ceva sau sunt orb, Dumnezeu îmi va arăta la momentul când va începe adevărata prigoană, cea a clerului căruia dv. azi îi găsiți circumstanțe atenuante față de momentul Creta. Biserica adevărată va fi doar cea prigonită, nu din a unei comportări nebunești, ci din cauza respectării cu strictețe a canoanelor Sfinților Părinți. Diavolul nu-i prigonește pe cei nebuni de-a binelea, adică aici pe cei care judecă greșit, ci pe cei nebuni întru Hristos. Considerând că am pus punctul pe „i”, mă retrag urându-vă mântuire dv. și celor de un duh cu dv. Nu uitați de confruntarea directă. Doamne ajută !

    2. IPS Artemie de Kosovo este considerat de catre Parintii Marturisitori si luptatori impotriva ecumenismului SCHISMATIC! El a hirotonit horepiscopi, desi a fost avertizat de domnul Dimitrie Tselenghidis, de IPS Serafim de Pireu si de pr Theodoros Zisis sa nu faca asta, pentru ca prin asta se arunca pe sine in SCHISMA. Din pacate nu a ascultat de cei care l-au sprijinit si care si-au riscat preotia si viata pentru el. Totodata a invadat teritoriul canonic rusesc cu preoti pseudo hirotoniti de el.
      Datorita acestui fapt NIMENI dinte Parintii Marturisitori seriosi nu are comuniune cu el. E interesant sa amintim chiar despre Protosinghelul Eparhiei Inaltpreasfintitului Artemie, Arhimandritul Simeon Vilovski, care in chip nedrept a fost caterisit de Sinodul Serbiei, acuzat fiind de furt, deplapidare, gestionare frauduloasa a fondurilor Mitropoliei de Raska si Prizen. El a fost caterisit de catre Sinodul Bisericii Sarbe impreuna cu IPS Artemie. El s-a dus la Salonic pentru a-si termina studiile doctorale in teologie. Aici el a fost dat pe mana interpolului de catre Sinodul Serbiei. A fost prins si arestat si cauza sa a fost judecata de catre cel mai inalt tribunal civil al Greciei si anume AREOPAG. In urma judecatii, el a fost gasit nevinovat si a fost eliberat din inchisoare.
      Parintele Arhimandrit Simeon Vilovski s-a delimitat de duhovnicul si Mitropolitul sau Inaltpreasfintitul Artemie, pe care la ora actuala, datorita lucrarii sale schismatice, il considera cazut din Biserica. Aceasta schisma o putem numi schisma ARTEMIANA.
      Deci iata cum gruparea Sava- Staicul – Radeni se uneste cu un schismatic in toata regula, cazut, din pacate, din Biserica Universala Ortodoxa. Prin aceste repetate incalcari de canoane, IPS Artemie a pus in aplicare de facto caterisirea sa, care era nedreapta la inceput.
      Totodata Sinaxa Clericilor si Monahilor a cerut Sinodului Bisericii Sarbe sa il reprimeasca pe IPS Artemie, tocmai pentru a se evita schisma. Din pacate, desi Sinodul Serbiei a ascultat Sinaxa, rechemandu-l pe IPS Artemie, totusi IPS Artemie a ramas neclintit in orgoliul sau si a declansat o schisma cumplita in Serbia. Acestei schisme se alatura, iata, si gruparea buclucasa cade intr-o cumplita schisma.
      Fratilor, schisma insemna rupere de Biserica, ea are ca efect pierderea mantuirii. La fel ca si ereticii ecumenisti, schismaticii nu se pot mantui, pentru ca s-au rupt de Trupul lui Hristos Dumnezeu. Dupa cum se vede in articolul bine intocmit de autorul de mai sus, schismaticii calca in picioare tocmai Sfintele Canoane pe care pretind ca le apara. E dureros sa vezi cum diavolul isi bate joc de oamenii ravnitori pentru Dumnezeu, pentru ca acestia sunt mandri, nu vor sa asculte, nu au rabdare si gandesc pur omeneste, nu in Duhul Sfant.

    1. Proscomidia este parte integranta din Sfanta Liturghie, nu e alticeva. Primul pomenit la Sfanta Proscomidie este episcopul locului, apoi ceilalti. Aici nu se specifica in calitate e pomenit IPS Artemie de catre un preot hitotomit de un pseudo episcop schismatic, deci respectivul e nepreot, deci despre ce Proscomidie vorbim? Acesti oameni fara minte aduc cel mai mare deserviciu luptei antiecumeniste.

    2. atentie parinte Teodosie, pe acest preot nu l-a hirotonit episcopul Artemie, ci acel horepiscop. Deci daca era vorba despre pomenirea episcopului care l-a hirotonit, trebuia sa spuna ca il pomeneste pe episcopul Naum sau cum il chema pe acela, nu credeti?

  2. IPS Artemie de Kosovo este considerat de catre Parintii Marturisitori si luptatori impotriva ecumenismului SCHISMATIC! El a hirotonit horepiscopi, desi a fost avertizat de domnul Dimitrie Tselenghidis, de IPS Serafim de Pireu si de pr Theodoros Zisis sa nu faca asta, pentru ca prin asta se arunca pe sine in SCHISMA. Din pacate nu a ascultat de cei care l-au sprijinit si care si-au riscat preotia si viata pentru el. Totodata a invadat teritoriul canonic rusesc cu preoti pseudo hirotoniti de el.
    Datorita acestui fapt NIMENI dinte Parintii Marturisitori seriosi nu are comuniune cu el. E interesant sa amintim chiar despre Protosinghelul Eparhiei Inaltpreasfintitului Artemie, Arhimandritul Simeon Vilovski, care in chip nedrept a fost caterisit de Sinodul Serbiei, acuzat fiind de furt, deplapidare, gestionare frauduloasa a fondurilor Mitropoliei de Raska si Prizen. El a fost caterisit de catre Sinodul Bisericii Sarbe impreuna cu IPS Artemie. El s-a dus la Salonic pentru a-si termina studiile doctorale in teologie. Aici el a fost dat pe mana interpolului de catre Sinodul Serbiei. A fost prins si arestat si cauza sa a fost judecata de catre cel mai inalt tribunal civil al Greciei si anume AREOPAG. In urma judecatii, el a fost gasit nevinovat si a fost eliberat din inchisoare.
    Parintele Arhimandrit Simeon Vilovski s-a delimitat de duhovnicul si Mitropolitul sau Inaltpreasfintitul Artemie, pe care la ora actuala, datorita lucrarii sale schismatice, il considera cazut din Biserica. Aceasta schisma o putem numi schisma ARTEMIANA.
    Deci iata cum gruparea Sava- Staicul – Radeni se uneste cu un schismatic in toata regula, cazut, din pacate, din Biserica Universala Ortodoxa. Prin aceste repetate incalcari de canoane, IPS Artemie a pus in aplicare de facto caterisirea sa, care era nedreapta la inceput.
    Totodata Sinaxa Clericilor si Monahilor a cerut Sinodului Bisericii Sarbe sa il reprimeasca pe IPS Artemie, tocmai pentru a se evita schisma. Din pacate, desi Sinodul Serbiei a ascultat Sinaxa, rechemandu-l pe IPS Artemie, totusi IPS Artemie a ramas neclintit in orgoliul sau si a declansat o schisma cumplita in Serbia. Acestei schisme se alatura, iata, si gruparea buclucasa cade intr-o cumplita schisma.
    Fratilor, schisma insemna rupere de Biserica, ea are ca efect pierderea mantuirii. La fel ca si ereticii ecumenisti, schismaticii nu se pot mantui, pentru ca s-au rupt de Trupul lui Hristos Dumnezeu. Dupa cum se vede in articolul bine intocmit de autorul de mai sus, schismaticii calca in picioare tocmai Sfintele Canoane pe care pretind ca le apara. E dureros sa vezi cum diavolul isi bate joc de oamenii ravnitori pentru Dumnezeu, pentru ca acestia sunt mandri, nu vor sa asculte, nu au rabdare si gandesc pur omeneste, nu in Duhul Sfant.

  3. Nu am avut răbdare să citesc tot articolul. Nici cel de aici, nici cel de pe site-ul părintelui Staicu. Dar doar 2 acuze sunt nefondate, și se vede doar bârnă din ochiul celuilalt. Pt. Mihai Silviu Chirila am niște întrebări. La sinaxa de la Tesalonic la care a participat anul trecut, traducerea în românește nu s-au efectuat tot în șoaptă? Sau pentru greci nu s-au tradus în șoaptă de către unii români la sinaxa de la Botoșani? Și cine la mandat sa reprezinte Romania la sinaxa din Rusia. Chestia asta, fara celelalte aspecte la care o sa revin cu precizări când mă întorc în țară, mi se pare o ciondaneala de “care pe care”. In loc să arătați că sunteți mai buni că ei, folosiți aceleași tipuri de acuzatii. Ce am precizat acuma nu sunt interpretări, ci fapte dovedite si cunoscute. Hristos a Înviat!

    1. traducerea la tesalonic nu s-a facut in romana defel. insa aceea era o sinaxa interna a grecilor, se stia asta, limba greaca a fost limba oficiala si atat. moldovenii au vorbit in limba romana, ceea ce a fost foarte frumos din partea lor.
      La Botosani a fost o sinaxa nationala, poate ati vazut afisul, in care limba romana a fost limba oficiala. Grecii cand au dorit sa vorbeasca au fost tradusi in romana. Dar nu s-a intamplat ca la o sinaxa cineva sa vorbeasca intr-o limba care nu este nici limba lui materna, nici limba materna a celor care o organizeaza, ci o terta limba.
      La sinaxa din Rusia, unde limbi oficiale au fost toate cele prezente, EU AM FOST MANDATAT DE CATRE SINAXA DIN BEIUS.
      Va inselati cand spuneti ca pare o ciondaneala care pe care. Acest articol are rolul de a deschide ochii publicului, pentru a nu cadea in aceasta schisma. Ca se spun unele adevaruri despre preotul Staicu, da, se spun, pentru ca ele s-au lasat nespuse prea multa vreme.

      1. Este binevenit materialul acesta, mai ales pentru linistirea sufletelor multor credinciosi care s-au ingradit de ecumenism, dar nu li se arata limpede drumul de parcurs mai departe. Dumnezeu sa va binecuvanteze osteneala !

  4. Pai de la sinaxa de la Beius multa apa a curs. De atunci si pina la momentul Banceni NU CRED CA V-A MAI MANDAT NIMENI DINTRE PREOTI, SAU DOAR O PARTE, ceea ce inseamna ca mandatul nu mai e valabil.
    Si mie mi se pare o cearta de ” care pe care”( Adica dl Chirila vis a vis de pr. Ciprian Staicu). La urma, urmei doar pr C.Staicu a luat cuvantul, se pare, si doar dumnealui a expus un punct de vedere public. Nu pot sa nu remarc ca autorul acestui articolul se simte el in primul rand vizat si abia apoi preotii nepomenitori care i se alatura. Pronumele personal la persoane I singular apare prea des. Totul are legaura cu autorul articolului de mai sus? Toti cei care au alta opinia sunt impotriva lui, in primul rand????? Suna ciudat…
    Care e episcopul ortodox pomenit de PS Longhin? Prin ce isi dovedeste neimplicarea in erezia ecumenista acel episcop de care vorbiti?
    Si mai e un aspect. Asteptam cu nerabdare un raspuns teologic, punct cu punct, la studiul critic facut de P. Spiridon Rosu la adresa cmaterialului despre partasia la erezie a domnului Chirila. Multumim!

    1. Ioan I – aici nu e vorba de “care pe care”, ci de dreapta credinta, de pericolul caderii in schisma, v-a luat cel cu coarne mintile! “Asteptam cu nerabdare un raspuns teologic, punct cu punct”, cati sunteti? Legiune??? Si la ce ar folosi voua acest efort?

  5. Προς Ενημέρωση του Χριστεπωνύμου πληρώματος και ιδιαιτέρως του Ρουμανικοῦ λαοῦ.
    Βλέποντας οσα ψέμματα έγραψε ο μιχαήλ Κυρίλα και ο π. Ματθαίος βουλκανέσκου, απαντάμε τά εξης.
    Καταρχήν δεν εχουμε επίσκοπο τον σεβασμιώτατο Αρτέμιο, ουτε τον μνημονεύουε ως επίσκοπό μας. Μας προσεκάλεσαν στην Σερβία να βοηθήσουμε τους αδελφούς μας Σέρβους στον αντιοικουμενιστικό αγώνα εναντίον τῶν αιρετικῶν, κάτι πού έπρεπε να κάνουν ολοι οι πατέρες που αγωνίζονται για την Ορθοδοξία. Μάς προσεκάλεσαν για ομιλία εναντίον της Ψευδοσυνόδου της Κρήτης, και όχι τον Θεόδωρο Ζήση και τον Ματθαίο Βουλκανέσκου, και τον Μιχαήλ Κυρίλλα που δεν εχουν διακόψει το μνημόσυνο των Οικουμενιστῶν και κοροιδεύουν τον Θεό!!!
    Γνωρίζουμε ολους αυτούς τους κανόνες που αναφέρανε Στο orthodoxe info, λεγόμενοι θεολόγοι αλλά στην ουσία αθεολόγητοι και αντιπατερικοί, περί των σχισματικῶν, μονον πού δεν ταιριάζουν σε εμάς ούτε στον Επίσκοπο Αρτέμιο και αυτό θα το αποδείξουμε στο Σατου Μάρε στις 19 Μαίου. Αλλα μπορούνε να μας πούμε πώς ο Επίσκοπος Αρτέμιος είναι σχισματικός? Ποιος τον ονομάζει σχισματικό? Επειδή ἔκανε χωρεπισκόπους? Επειδή είναι διωκώμενος και ο μοναδικός που αντιστέκετε στον Οικουμενισμό στην Σερβία? Εμείς αυτό που είπαμε και που κάναμε ηταν να αποτρέψουμε τον Επίσκοπο Αρτέμιο να δημιουργήση δική του Σύνοδο, και ετσι να καταστεί σχισματικός!! Εσείς απλώς καταδικάζετε χωρίς να προσπαθείται να βοηθήσετε τους πατέρες που αγωνίζονται εναντίον του Οικουμενισμου, αλλα κάνετε το αντίθετο. Ο Μιχαήλ Κυρίλα και ο π. Ματθαίος και ο π. Θεόδωρος Ζήσης μνημονεύουν τον Βαρθολομαιο, τον Κύριλλο Μόσχας και τους Οικουμενιστές Σεραφείμ Πειραιως που δέχονται την Σύνοδο της Κρήτης, και ετσι όχι μόνον είναι σχισματικοί αλλά καθίστανται αιρετικοί!!! Και μπορούν να μιλούν για Ορθοδοξία την στιγμή που κοινωνούν με τον Επίσκοπο Λογγίνο που μνημονεύει τον Κύριλλο, έναν από τους μεγαλύτερους Οικουμενιστές και αιρετικούς σε ολη την Ορθοδοξία!!!!
    Είναι υποκριτές και αποφεύγουν τον Διάλογο μεταξύ μας διότι δεν εχουν τά επιχειρήματα να αντιμετωπίσουν την αλήθεια. Διότι στην Ουσία ο Ματθαίος Βουλκανέσκου και ο Θεόδωρος Ζήσης μνημονεύουν αιρετικούς!!!!
    Προσκαλούμε ολους αυτούς στο Σάτου μάρε για έναν ανοικτό διάλογο σε ολους τους Χριστιανούς, ετσι ώστε να δουνε την αλήθεια.
    Γέρων Σάββας Λαυριώτης.

    1. Και όταν οι διάβολοι θα σας οδηγήσουν στον νεαρό μοναχό, ο οποίος περπατάει για έναν καλό χρόνο μόνο μέσα από τον κόσμο με δικό του αυτοκίνητο και ξένα χρήματα, θα δείτε τα κουτσομπολιά ότι όλη η θεολογία σας θα συγχέεται με τη δημόσια τρέλα! Και αυτό ξεκίνησε.

  6. Προς Ενημέρωση του Χριστεπωνύμου πληρώματος και ιδιαιτέρως του Ρουμανικοῦ λαοῦ.
    Βλέποντας οσα ψέμματα έγραψε ο μιχαήλ Κυρίλα και ο π. Ματθαίος βουλκανέσκου, απαντάμε τά εξης.
    Καταρχήν δεν εχουμε επίσκοπο τον σεβασμιώτατο Αρτέμιο, ουτε τον μνημονεύουε ως επίσκοπό μας. Μας προσεκάλεσαν στην Σερβία να βοηθήσουμε τους αδελφούς μας Σέρβους στον αντιοικουμενιστικό αγώνα εναντίον τῶν αιρετικῶν, κάτι πού έπρεπε να κάνουν ολοι οι πατέρες που αγωνίζονται για την Ορθοδοξία. Μάς προσεκάλεσαν για ομιλία εναντίον της Ψευδοσυνόδου της Κρήτης, και όχι τον Θεόδωρο Ζήση και τον Ματθαίο Βουλκανέσκου, και τον Μιχαήλ Κυρίλλα που δεν εχουν διακόψει το μνημόσυνο των Οικουμενιστῶν και κοροιδεύουν τον Θεό!!!
    Γνωρίζουμε ολους αυτούς τους κανόνες που αναφέρανε Στο orthodoxe info, λεγόμενοι θεολόγοι αλλά στην ουσία αθεολόγητοι και αντιπατερικοί, περί των σχισματικῶν, μονον πού δεν ταιριάζουν σε εμάς ούτε στον Επίσκοπο Αρτέμιο και αυτό θα το αποδείξουμε στο Σατου Μάρε στις 19 Μαίου. Αλλα μπορούνε να μας πούμε πώς ο Επίσκοπος Αρτέμιος είναι σχισματικός? Ποιος τον ονομάζει σχισματικό? Επειδή ἔκανε χωρεπισκόπους? Επειδή είναι διωκώμενος και ο μοναδικός που αντιστέκετε στον Οικουμενισμό στην Σερβία? Εμείς αυτό που είπαμε και που κάναμε ηταν να αποτρέψουμε τον Επίσκοπο Αρτέμιο να δημιουργήση δική του Σύνοδο, και ετσι να καταστεί σχισματικός!! Εσείς απλώς καταδικάζετε χωρίς να προσπαθείται να βοηθήσετε τους πατέρες που αγωνίζονται εναντίον του Οικουμενισμου, αλλα κάνετε το αντίθετο. Ο Μιχαήλ Κυρίλα και ο π. Ματθαίος και ο π. Θεόδωρος Ζήσης μνημονεύουν τον Βαρθολομαιο, τον Κύριλλο Μόσχας και τους Οικουμενιστές Σεραφείμ Πειραιως που δέχονται την Σύνοδο της Κρήτης, και ετσι όχι μόνον είναι σχισματικοί αλλά καθίστανται αιρετικοί!!! Και μπορούν να μιλούν για Ορθοδοξία την στιγμή που κοινωνούν με τον Επίσκοπο Λογγίνο που μνημονεύει τον Κύριλλο, έναν από τους μεγαλύτερους Οικουμενιστές και αιρετικούς σε ολη την Ορθοδοξία!!!!
    Είναι υποκριτές και αποφεύγουν τον Διάλογο μεταξύ μας διότι δεν εχουν τά επιχειρήματα να αντιμετωπίσουν την αλήθεια. Διότι στην Ουσία ο Ματθαίος Βουλκανέσκου και ο Θεόδωρος Ζήσης μνημονεύουν αιρετικούς!!!!
    Προσκαλούμε ολους αυτούς στο Σάτου μάρε για έναν ανοικτό διάλογο σε ολους τους Χριστιανούς, ετσι ώστε να δουνε την αλήθεια.
    Γέρων Σάββας Λαυριώτης.

    1. Γέρων Σάββας Λαυριώτης

      Ciprian Ioan Staicu is a Satanist

      DOCTOR ÎN TEOLOGIE (!!) Ciprian Ioan Staicu despre MUZICA SATANICĂ: “Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place” / ATENȚIE MARE la ce zice Sfântul Nicodim Aghioritul: Să nu mai vorbiți și să nu mai aveți legături cu cei ce vă îndeamnă să ascultați muzica clasică. Ei se vor duce în iad ca să se muncească (google translate: ΔΙΔΑΚΤΗΡΑΣ ΣΤΗ ΘΕΟΛΟΓΙΑ (!!) Ciprian Ioan Staicu σχετικά με τη ΣΑΤΑΝΙΚΗ ΜΟΥΣΙΚΗ: “Τι είναι όμορφο και θέλει ο Θεός” / ΠΡΟΕΙΔΟΠΟΙΗΣΗ τι ο Άγιος Νικόδημος ο Αχιόριθος: Μην μιλάτε και δεν έχετε πλέον δεσμούς με αυτούς που σας παροτρύνουν ακούστε την κλασσική μουσική. Θα πάνε στην κόλαση για να δουλέψουν)
      http://ortodoxinfo.ro/2017/10/27/doctor-teologie-ciprian-ioan-staicu-despre-muzica-satanica-ce-frumos-si-lui-dumnezeu-ii-place-atentie-mare-la-ce-zice-sfantul-nicodim-aghioritul-sa-nu-mai-vorbiti-si-s/

      Adeste Fideles

      http://www.youtube.com/watch?v=QgOJ5YHLLHE

      About Adeste Fideles:
      https://saccsiv.wordpress.com/2018/03/08/video-parintele-theodoros-zisis-la-copiii-de-la-banceni/comment-page-1/#comment-371483

  7. Pun in fata dvs o nedumerire, poate ma lamureste cineva. Preotii care dupa Creta s-au ingradit de eretici si erezie afirma (marea lor majoritate) ca:

    1. ingradindu-se, au facut-o canonic si in conformitate cu invatatura dintotdeauna a Bisericii, si in consecinta nu s-au rupt de Biserica, ci, tocmai, cauta sa ramana in Ea.

    2. ereticii (preoti sau eipscopi) de care s-au ingradit canonic au har si Taine pana la o condamnare sinodala (a ereziei sau a lor nominal, e mai putin limpede).

    3. de asemenea, atat cei care s-au ingradit cat si cei asa zisi “cu cuget ortodox” care nu s-au ingradit, afirma fara echivoc ca in afara Bisericii nu exista Taine.

    Pai in tot acest “tablou”, ceva nu e in regula. Daca ereticii, in acest moment, au Har si Taine pana la un viitor sinod Ortodox, inseamna (conf. 3) ca nu se pot afla in afara Bisericii lui Hristos, iar asta inseamna ca, invatatura Bisericii care spune ca cu omul eretic nu trebuie sa ai comuniune (canonul 15 e doar un caz particular, in care ereticul e chiar episcopul tau), creeaza schisma in Insusi Trupul Mantuitorului, caci obliga pe ortodox sa rupa comuniunea cu cineva care se afla tot in Trupul Bisericii! Or asa ceva este ilogic, incoerent, “schizofrenic” – cum vreti sa-i spuneti. Cele 3 afirmatii de mai sus nu pot fi simultan adevarate. De pct. 1 nu cred ca se indoieste cineva, asa ca ar ramane celelalte doua.

    Poate ma ajuta cineva sa inteleg, poate imi scapa mie ceva …..

    Multumesc.

    1. Da, ereticii în acest moment au Har și Taine până la un viitor sinod Ortodox, pentru că cine și în baza a ce argumente ar putea afirma că nu mai au Har și Taine? Pe de altă parte, pentru cei care știu că s-a comis erezia în mod oficial și sub semnătură, conștiința le spune că trebuie să se delimiteze, tot în mod oficial, de erezie, adică să nu mai fie în comuniune cu ereticii. Cei care au declanșat această situație nu sunt cei care se delimitează de erezie, ci cei care o promovează. Iar cei care promovează erezia sunt tocmai conducătorii bisericii, și, până la un viitor sinod Ortodox, nu există alți ierarhi cu continuitate apostolică în fruntea bisericii, decât cei care au semnat în Creta. Așa că deocamdată și nu se știe pentru câtă vreme, vor coexista în aceiași biserică cele două “tabere”. Poate să dureze această situație și până la “sfîrșitul veacurilor”, dacă nu se va ține un sinod Ortodox. Dumnezeu a lăsat oamenilor mână liberă să rezolve ei înșiși problemele. Întrebarea care se pune este: cum ar fi dacă nu ar exista nimeni care să se delimiteze de erezie?

      1. Nu va suparati, daca in Trupul Bisericii exista eretici, inseamna ca Trupul lui Hristos este eretic:

        Sfantul Leon in Epistolia cea catre Nichita zice: „ Nici un eretic nu da sfintenie prin taine.” Iar Ambrosie in Cuvantul cel pentru cei ce se catehisesc, zice: „Botezul celor rau cinstitori de Dumnezeu, nu sfinteste.” (Talcuirea Canonului 46 Apostolic, Pidalionul de la Neamt de la 1844)

          1. Sfântul Nicodim Aghioritul: ” Păcatul personal este o încălcare a Legii şi pe care Dumnezeu îl poate şterge, dar erezia este o schimbare a Legii şi care face imposibilă orice comuniune cu Dumnezeu.”

            Sf. Ignatie al Caucazului: ” Erezia este răzvrătirea şi răscoala creaturii împotriva creatorului, revolta şi răzvrătirea fiinţei celei mai mărunte şi mărginite, omul, împotriva Dumnezeului Celui atotdesăvârşit.”

            Sfantul Teofan Zăvorâtul: ..„Fie se pronunţă, fie nu se pronunţă asupra învăţăturii şi numelui tău anatema, tu deja eşti căzut sub ea atunci când cugeţi cele potrivnice Bisericii şi stărui în această cugetare.” (Sf. Teofan Zăvorâtul – Manuscrise din chilie, Cuvânt la Duminica Ortodoxiei)

            ” De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te, Ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit.” (Tit 3, 10-11)

            Erezia ecumenismului a infectat nu doar o biserică ortodoxă locală, ci pe toate. Fiecare Patriarhie a contribuit în felul său la pervertirea credinţei Ortodoxe: Constantinopolul prin ‘ridicarea’ anatemelor date de Sfinţii Părinţi împotriva ‘bisericii’ romano-catolice, Alexandria prin recunoaşterea monofiziţilor drept ortodocşi [„Patriarhia Moscovei” la fel; „Patriarhia Română” la fel; a se vedea şi căderea Mitropoliei Moldovei], Antiohia prin împărtăşirea din acelaşi potir cu monofiziţii, şi toate ‘bisericile’ ecumeniste luate împreună – prin participarea la Consiliul Mondial al Bisericilor şi renunţarea la învăţătura patristică a Bisericii. Toate ‘bisericile’ ecumeniste sînt în deplină comuniune şi împărtăşesc aceeaşi convingere ecumenista: convingerile uneia sînt convingerile celorlalte, fiecare Patriarh susţinînd şi încurajînd acţiunile ecumeniste ale celorlalţi. În acest moment, prima întrebare ar fi: Cum trebuie să procedeze credincioşii atunci cînd episcopii lor cad în erezie? Răspunsul Sfinţilor Părinţi este clar: rupeţi comuniunea imediat, fiindcă acei episcopi nu mai reprezintă Biserica, ci un mădular străin. Creştinii (Ortodocşii) nu pot fi în comuniune cu episcopii eretici, deoarece împărtăşania din acelaşi potir presupune mărturisirea aceleiaşi credinţe. (Pr. Maxim M.)

            Sfântul Teodor Studitul
            „Sinodul nu este aceasta: sa se întruneasca simplu ierarhi si preoti, chiar daca ar fi multi; ci sa se întruneasca în numele Domnului, spre pace si spre pazirea canoanelor… si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stapînirea de a încalca canoanele, fara numai sa le aplice si sa se alature celor predanisite, si sa urmeze pe Sfintii Parinti cei dinaintea noastra… Sf. loan Gura de Aur a spus deschis ca dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei.”

          2. ” Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit – să fie anatema! ” (Galateni I-9)

            “ Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul.” (II Ioan 1, 9)

          3. ” Și dacă în Trupul Bisericii sunt păcătoși, înseamnă că Trupul Bisericii este păcătos?! ”

            Parinte, una e un picior noroit, alta e un picior amputat.

          4. ” Citatul de sus nu cumva se referă la ereticii condamnați, tăiați din Trupul Bisericii? ”

            Ecumenismul (acreditat sinodal la Creta) avand in el mai multe erezii codamnate in cele doua milenii de Crestinism, cum poti sa spui ca trebuie un sinod nou ca sa-l condamne, ca el sa fie condamnat? Este exact cum ai spune ca o erezie pnevmatomaha este deja condamnata si nu mai trebuie condamnata, dar o noua erezie pnevmatomaho-iconomaha trebuie neaparat condamnata doar pentru ca e noua, desi sunt condamnari ale Sfintilor Parinti contra celor care-L batjocoresc pe Duhul Sfant, dar si contra celor care batjocoresc icoanele.

            E imposibil sa trezesti din somn un om care se preface ca doarme…

          5. Cosmin,
            Cine a amputat piciorul? Voi, cu extremismul vostru?! Aveți ,,știința medicală a amputării/extirpării”? Nu trebuie să așteptați comisia (Sinodul) să se pronunțe? Poate nu e nevoie să fie amputat!

          6. Cosmin,
            Sunteți mai răi și mai învârtoșați decât fariseii Legii Vechi! Să ne ferească Dumnezeu de un asemenea duh! Faceți de râs Ortodoxia și batjocoriți pe Sfinții Părinți folosind învățăturile lor pentru a vă hrăni propriile patimi! Rușine, fariseilor!!!

          7. Cosmin, Iulia, Cristian D. sunt “preotul Tudor”, un stilist schismatic care inseala naivii pe internet.

    2. Canonul 15 impune ca ,,drept și datorie” întreruperea pomenirii minciunoepiscopului, chiar înainte de o cercetare sinodală. Îngrădirea de erezie nu înseamnă și îngrădirea de Biserică sau de episcop, ci de partea bolnavă (erezie) și de cel prin care se propagă boala (minciunoepiscop). Asta înseamnă că, în Biserică, Harul lucrează chiar prin cel numit minciunoepiscop până la o condamnare sinodală, într-o formă pe care noi nu o putem înțelege. Ceea ce știm, este că acolo unde se propovăduiește erezia, chiar numai prin pomenirea pseudoepiscopului, s-a produs o stare nefirească în Biserică, prin care cel conștient de prezența ereziei este afectat sau ,,întinat” (Sf Teodor Studitul) în urma participării la slujbele Bisericii, acolo unde este pomenit arhiereul eretic. Iar această stare sau ,,întinare” nu este dată de lucrarea Harului, ci de răspunsul nostru la colaborarea cu El (Harul) pentru sfințirea noastră. Adică, omul conștient de prezența ereziei ecumenismului în Biserică, în formă legalizată prin ,,sinod mare și sfânt”, nu poate fi nepăsător la această anomalie, și răspunde, asemenea sistemului imunitar, pentru a se apăra de boală. Dar acest lucru îl face nu pentru că nu ar mai fi Har în Biserică, ci pentru că Harul în forma întinată (prin conlucrare) nu îl sfințește pe credinciosul ancorat la realitatea spațiului eclezial. El lucrează, prin iconomie, până la o condamnare sinodală, pentru o anumită categorie de credincioși. Este exact același lucru ca la împărtășirea cu Sfintele Taine. Nu Sfintele Taine sunt întinate sau lipsite de Har, ci nevrednicia noastră face ca Sfintele să ne fie spre osândă. Iar scoaterea în afara Bisericii a ierarhilor ecumeniști și condamnarea lor, se va face de către un Sinod panortodox. De asemenea, validitatea sau lipsa validității Sfintelor Taine în Biserică, ține tot de competența unui Sinod.

      1. Parinte, ati afirmat ca

        Cristian D spune:
        26 Aprilie 2018 la 20:18
        …as dori daca se poate un raspuns cat mai simplu (da sau nu ar fi OK) la urmatoarea intrebare: ereticii de care v-ati ingradit sunt in acest moment in Trupul Tainic al Bisericii lui Hristos sau nu? Multumesc.

        Preot Claudiu spune:
        26 Aprilie 2018 la 20:41
        Da, ereticii necondamnați de care ne-am îngrădit sunt în Trupul Bisericii până la o condamnare sinodală.

        Dar toti romanii care au fost ortodocsi si au trecut la adventisti, baptisti, penticostali, mormoni, iehovisti, si preoti care au fost in Ortodoxie si au parasit patriarhia trecand in timp ca pastori la alte credinte (patriarhia nemaistiind nimic de ei si nemaiavand putere asupra vietilor lor), au fost toti acestia condamnati nominal intr-un sinod ecumenic si cosmic? Unde s-a facut sinodul ala? Iar daca nu s-a facut dupa ce au trecut aceia la secte, inseamna ca respectivii pe la acele secte sunt inca crestini, inca ortodocsi, madulare ale Trupului lui Hristos? Cata batjocura!!!

        1. Să înțeleg că un pastor penticostal este în eceeași stare cu cea a unui ierarh ecumenist necondamnat de Sinod?! Faceți confuzii foarte mari! Vedeți să nu fie batjocura la dvs!!! Ereticii pe care i-ați numit au ieșit din Ortodoxie sau din erezia papistă, prostentatism etc. Spuneți-mi, vă rog, cum poate fi validă o hirotonie după Creta dacă i-ați scos deja pe propovăduitorii ereziei afară din Biserică și i-ați așezt alături de ereticii neoprotestanți?! Aveți siguranța că aceste hirotonii nu vor fi recunoscute în cazul unui eventual Sinod Panortodox? Nu vedeți unde vă duce duhul schismatic?
          Nestorie a stat pe tronul patriarhal până la ultima ședință a Sinodului III Ecumenic. Abia după condamnare a fost tăiat din Biserică. Dovadă că hirotoniile au fost valide!

          1. Dar cand a facut Nestorie sinod mare si sfant in care a decis o erezie care a fost implementata din acea clipa sinodal in intreaga Biserica Sfanta?

          2. Parinte, esti tare, eu incerc sa apar invatatura lui Hristos, dta aperi pe Nestoie. Pai, atunci era un nebun care infecta alti cativa oameni, acum sunt majoritatea eretici-ecumenisti care incearca sa nimiceasca pana la unul pe crestini cu erezia lor. Se compara lucrurile? Si cine a interzis un sinod ortodox aproape doi ani, eu? Dar pecinginea intinsa in acesti doi ani cine o vor plati? Ecumenistii cu cryptoecumenistii. Si cine sa faca sinodul ortodox daca Artemie ziceti ca e schizmatic, Longhin eretic, Serafim nu stiu cum e, Vlachos viclean. Cine? Eu cu tine si cu pr. Staicu?

          3. cosmin

            Raspunsuri simple:

            Staicu e satanist.

            Episcopul Artemie e schismatic.

            Parintii Claudiu Buza, Ioan Ungureanu, Cosmin Tripon, Vasile Iovita, Grigorie Sanda, etc, ce cusur au dupa mintea ta?

      2. Permiteti-mi doua exemple:

        1. Sunt preot al patriarhiei Romane. Fac cerere sa ies din parohia mea pentru motive de sanatate, sau motive personale, pe o perioada nedeterminata. Plec si ma fac strungar, sau taximetrist, sau tir-ist. Dupa zece ani ma trec la baptisti, ma fac aia pastor. Patriarhia nu mai stie nimic de mine si nici nu mai are putere asupra persoanei mele. Eu acolo la baptisti, pentru ca nu fost niciodata cateristi, anatematizat nominal intr-un mega-sinod, sunt inca tot crestin, tot ortodox, tot madular al Trupului lui Hristos? Nicidecum. Eu sunt baptist din clpa in care am aderat la erezia baptistilor!

        1. Sunt preot al patriarhie, si am o parohie intr-o localitate. Fara stirea episcopului meu ma duc la baptisti si ma trec la credinta lor, fac uneori slujbe cu ei, slujbele lor, dar ii rog sa ma lase sa ma intorc la parohia ortodoxa pana imi vor gasi un post de pastor la ei. Ma intorc Duminica la parohia ortodoxa si fac slujbe (normal) cateva luni pana imi gasesc baptistii post de pastor. Aceste luni in care eu mai fac slujbe la ortodocsi sunt slujbe sfinte? Eu sunt si aceste luni preot ortodox, madular al Trupului lui Hristos? Nicidecum! Eu sunt eretic din clipa in care m-am facut baptist.

        1. SERGHIANISM și ECUMENISM. DESPRE TAINELE SERGHIANIȘTILOR.
          „Tainele săvârșite de către serghianiști (ecumeniști – n.n.), care sunt hirotoniți în mod canonic și nu au interdicția de a sluji ca preoți, sunt fără îndoială Sfinte Taine mântuitoare pentru cei care le primesc cu credință, în simplitate, fără deliberări și îndoieli cu privire la validitatea lor, și care nu suspectează nimic incorect la caracterul serghianist (ecumenist – n.n.) al Bisericii. Dar, în același timp, ele slujesc pentru judecata și osândirea chiar a celor care le săvârșesc și a celor care se împărtășesc de ele înțelegând bine neadevărul pe care se întemeiază serghianismul (ecumenismul – n.n.), și prin lipse lor de împotrivire dau dovadă de nepăsare aducătoare de moarte față de felul în care este maimuțărită Biserica. Pentru aceasta este esențial pentru un episcop (cu adevărat) ortodox să se rețină de la comuniunea de rugăciune cu serghianiștii (ecumeniștii – n.n.). Același lucru este de mare importanță și pentru mirenii care au o atitudine conștientă cu privire la toate amănuntele vieții bisericești”.
          Sfântul Chiril al Kazanului

          1. Solicit raspunsuri simple: sunt cei doi protagonisti preoti ai lui Hristos, chiar daca nu au nicio caterisire?

        2. Daca intradevar ești preot asa cum susțin, stai liniștit că șefi tai ierarhici sau înhăitat cu ereticii de tot soiul, ca vorba ceea pestele de la cap se impute mai cosmine

    3. Ceea ce observ acum (cu ocazia postarii nedumeririi mele pe 3 bloguri), ca si in trecut dealtfel, este ca cei care sustin ca toate cele 3 afirmatii postate de mine ar fi simultan adevarate nu pot produce macar cateva citate limpezi din Sfintii Parinti in sustinerea pozitiei lor, ci doar diverse rationamente (sofistice sau nu, ramane de vazut). Pe de alta parte, eu unul niciodata nu am gasit in textele (citatele) in care Parintii fac vorbire despre eretici, mentiunea eretic condamnat sinodal sau nu.

      Si pentru ca cred cu tarie ca nu trebuie sa ne bazam pe propriile rationamente ci pe invataturile Parintilor Bisericii, postez in continuare doua extrase din scrisorile a doi mari Sfinti: Vasile cel Mare si Grigorie Teologul (fac si o scurta prezentare a contextului istoric).

      – Sfantul Grigorie Teologul, in perioada cat a fost “detasat” la Constantinopol (inceputul anului 379 – 381) a lasat ca “loctiitor” in Nazianz pe preotul Cledonius, caruia ii adreseaza scrisoarea. Desi in sursele pe care le-am cercetat scrisoarea este nedatata, din text cred ca rezulta fara echivoc ca este scrisa inaintea Sinodului II Ecumenic din 381. Iata pasajul:

      “Forasmuch as many persons have come to your Reverence seeking confirmation of their faith, and therefore you have affectionately asked me to put forth a brief definition and rule of my opinion, I therefore write to your Reverence, what indeed you knew before, that I never have and never can honour anything above the Nicene Faith, that of the Holy Fathers who met there to destroy the Arian heresy; but am, and by God’s help ever will be, of that faith; completing in detail that which was incompletely said by them concerning the Holy Ghost; for that question had not then been mooted, namely, that we are to believe that the Father, Son, and Holy Ghost are of one Godhead, thus confessing the Spirit also to be God. Receive then to communion those who think and teach thus, as I also do; but those who are otherwise minded refuse, and hold them as strangers to God and the Catholic Church. And since a question has also been mooted concerning the Divine Assumption of humanity, or Incarnation, state this also clearly to all concerning me, that I join in One the Son, who was begotten of the Father, and afterward of the Virgin Mary, and that I do not call Him two Sons, but worship Him as One and the same in undivided Godhead and honour. But if anyone does not assent to this statement, either now or hereafter, he shall give account to God at the day of judgment.”

      – Sfantul Vasile cel Mare scrie unor episcopi egipteni in anul 377 despre primirea in comuniune a celor care urmau doctrina lui Marcellus de Ancyra (mort la 374), un anti-arian convins. Sfantul Vasile vedea insa in scrierile lui Marcellus o renastere a sabelianismului de secol 3.

      “And it is wise to remind your Reverences also about the party of Marcellus, that you may not decide anything about them thoughtlessly or rashly. But since on account of impious teachings he has left the Church, his followers must not, until after they have anathematized that heresy, become acceptable for our communion, in order that those who join with us through you may be received by all the brethren. For now at least no moderate grief has seized the many, upon hearing that when these men presented themselves to your Honours you both received them and shared ecclesiastical communion with them. And yet you ought to have known that by God’s grace you are not alone in the East, but you have many in your party who vindicate the orthodoxy of those fathers who at Nicaea set forth and that all in the the true doctrine of the faith West are really in accord with you and us; whose document of the faith we have received and keep with us, following its sound teaching. Therefore all ought to have been informed who are in the same communion as you, in order that the action taken may be the more fully confirmed by the assent of the majority, and that the peace may not be broken by the withdrawal of some upon the reception of others.”

      Bunul Dumnezeu sa ne lumineze sa intelegem si sa regasim Adevarurile, pare-se pierdute, ale Bisericii Lui!

      1. Pentru cosmin si Cristian d :
        BOR este in consiliul mondial al “bisericilor” din anii ’60, recunoasterea monofizitilor in ’94… Asta inseamna ca tu, eu, noi, am fost eretici de atunci si pana ieri-alaltaieri cand ne-am rupt de ierarhii tradatori? TREZITI-VA! NU va lasati pacaliti de diavol, nici de slujitorii lui!
        Ecumenistii ranjesc acum cand vad ca ne ciondanim ca niste copii fara minte! Fugim de cel cu coarne si ne aruncam in bratele lui ta-su? Mare atentie sa nu cadeti in schisma, deocamdata vad ca cochetati cu schismaticii!

        1. Ai fost tu eretic. Bor a creat borna caderii in apostazie atunci cand si-a asumat sinodal-panortodox erezia. La Creta. Atunci cand nu a mai fost sedinta de bloc, dialog, conferinta, intrunire, intalnire, ci sinod mare si sfant. Hristos a hotarat ca prin mandria lor cu care au folosit si titulatura sinodului cretan, sa ne descopere noua incheierea oricarei iconomii. A fost sinod mare si sfant al Ortodoxiei. Asa l-au numit. Mare si sfant ca si cum cele facute de sfintii parinti au fost mici si nesfinte. Oricine ramane in ecumenismul bisericilor locale apostate, ramane in erezie pentru osanda vasnica. Faceti fiecare ce va taie capul.

          1. @cosmin
            Multumesc. M-am lamurit!!! Ai hotarat tu ca: “Hristos a hotarat ca prin mandria lor cu care au folosit si titulatura sinodului cretan, sa ne descopere noua incheierea oricarei iconomii.” … nu crezi ca asta denota mandrie sau “ti-a spus tie cineva” si tu ai luat-o de buna!!!
            Nu trebuie sa facem ce ne taie capul, in niciun caz! Trebuie sa ascultam de duhovnic, de cel ce drept invata Cuvantul Adevarului! Fiecare pe drumul lui, pe care si l-a ales. Hristos a inviat!
            Sa-ti ajute Bunul Dumnezeu!

  8. Ma minunez cat curaj au sa judece acesti episcopi cu adevarat luptatori.cunosc de pe teren de la oameni care au fost acolo si au stat cu sapatamanile.Ips Lonhhin nu pomeneste pe patriarhul Chiril iar Mitropoliturl Onufrie din ce a spus femeie care a stat 2 saptamni si cunoscut spune ca atata dragoste are acest om cand stai impreajma lui numai spunem ca marturist public impotriva Cretei la sinodul din Rusia.acolo sa sta cu moartea la usa.se compara riscul din romania cu riscul din rusia.acesti oameni care il fac eretic sunt inconstienti.de la atata judecata nunai realizeaza ceea ce spun.duhuri puternice si o plaxere de a osandi si judeca oameni placuti ai lui Dumnezeu.iar multi judeca fara sa cunoasca.doar intra intr-un joc murdar.

  9. Domnul Mihai va multumim pentru lupta care o duceti si sa stiti ca va suntem alaturi.Sa va tina Dumnezeu sanatos si sa aveti rabdare ca nu ne va lasa Dumnezeu si sa ne ajute sa fim cu toti impreuna ca la sinaxa de la Botosani.de care au uitat ce sa semnat si vorbit acolo.

    1. va multumesc, va trimit 300 de exemplare duminica din carte, sa le daruiti cui doreste sa se informeze cu privire la ecumenism si la sinodul din Creta. in timp ce unii lupta cu noi, noi trebuie sa luptam totusi si contra sinodului din Creta si a ecumenismului, altfel cadem in capcana lor. Hristos a inviat!

    1. o oarecare

      Deja esti bezmetica. Adica e bun Staicu satanistul, care zice ca lui Dumnezeu ii place muzica masonica, dar de noi zici ca luptam impotriva Ortodoxiei. Sfintii Parinti spun sa te feresti de cei ce promoveaza muzica masonica, dar tu ne acuzi pe noi deoarece demonstram ca Staicu va duce in schisma.

  10. O oarecare… domnul redactor este cel cu situl ortodoxos sau cum se numeste.cunosc acest personaj personal.cine citeste acel site va anunt eu dinainte acest om are carduri cu cipuri este pro cipuri.apoi el nu recunoaste pe sfintii inchisorilor,daca te contrazici cu el incercand sa il ajuti te face ca la usa cortului.acest personaj este cel care a vb impotriva cartii dicatura numerica,cand vedeti nume diferite si mesaje iscoditoare sa stiti ca el este foarte activ in a face dezbinare.legat de vis cu Maica Domnului bate campii.nici nu trebuia sa ii raspund.dar ca sa numai duca lumea in eroare am zis sa va fac cunoscut.caci il cunosc persoanal.are frustrari multe.

  11. Am primit mesaj de la el dimineata exact ora care a si postat.nu suporta ca suntem alaturi de Domnul Mihai.am vazut asa in timp..ce duhuri au acesti oameni care ii fac pe toti eretici si mai ales pe acei oameni care chiar duc o lupta pe teren si directa impotriva ecumenismului.si vedem unde au ajuns.sa ne fereasca Dumnezeu de asa duhuri si sa ne rugam ca si ei sa isi revina ca oricare din noi putem cade.nu ma bucur ci ma sperii cand vad ce poate face judecare,osandirea si mandria.ma sperii.Doamne ajuta la toti.si Hristos a inviat!

  12. Aπάντηση πρός τον Μιχαηλ Σίλβιου Κυρίλλου.
    1. Καί εσυ καί ο ζήσης και ο Ματθαίος αναφέρετε τόν Πειραιώς ως ορθόδοξο που αναφέρει τόν Βαρθολομαίο, καί τον Λογγίνο ως Ορθόδοξο που αναφέρει τόν Κύριλλο. Τί δέν καταλαβαίνετε? Αυτήν τήν θεωρία τήν ελεγε καί ο πάτερ Θεόδωρος Ζήσης καί ειναι η πατερική ερμηνία. Σταματήστε νά κοροιδεύτε τόν κόσμο!!!
    2. Οί Σέρβοι ρώτησαν τό πατέρα Κυπριανό τί συμβαίνει στήν Σερβία καί τί συμβαίνει μέ τόν πατέρ Θεόδωρο καί τους συν αυτώ ρουμάνους καί απάντησε. Δέν ασχολούμαστε με σένα προσωπικά.
    3. Στήν ερώτηση γιατί είναι η σχισματικός ο Αρτέμιος απαντάμε πάλι τά εξης Ο Αρτέμιος χειροτόνησε χωρεπισκόπους πράγμα που δέν συμφωνούμε καί του το είπαμε. θΆ ΗΤΑΝ ΣΧΙΜΑΣΤΙΚΟΣ ΑΝ ΠΡΟΧΩΡΗΣΗ ΣΕ ΣΥΝΟΔΟ ΔΙΚΗ ΤΟΥ ΚΑΙ ΓΙΑ ΑΥΤΟΝ ΤΟΝ ΛΟΓΟ ΠΡΟΣΠΑΘΟΥΜΕ ΝΑ ΤΟΝ ΠΡΟΣΤΑΤΕΥΣΟΥΜΕ. ΕΧΟΥΜΕ ΠΕΙ ΗΔΗ ΣΕ ΟΛΕΣ ΜΑΣ ΤΙΣ ΟΜΙΛΙΕΣ ΠΩΣ ΔΕΝ ΠΡΕΠΕΙ ΝΑ ΚΑΝΟΥΜΕ ΔΙΚΕΣ ΜΑΣ ΣΥΝΟΔΟΥΣ ΚΑΙ ΝΑ ΠΕΣΟΥΜΕ ΣΤΗΝ ΠΑΓΙΔΑ ΤΟΥ ΖΗΛΩΤΗΣΜΟΥ. ΕΣΕΙΣ ΟΜΩΣ ΑΝΤΙ ΝΑ ΒΟΗΘΗΣΕΤΕ ΤΟΥΣ ΑΝΘΡΩΠΟΥΣ ΑΥΤΟΥΣ ΤΟΥΣ ΣΠΡΩΧΝΕΤΕ ΣΤΟΝ ΓΚΡΕΜΟ ΚΑΙ ΤΟΥΣ ΑΦΟΡΙΖΕΤΕ ΧΩΡΙΣ ΝΑ ΠΡΟΣΠΑΘΗΣΤΕ ΝΑ ΤΟΥΣ ΒΟΗΘΗΣΕΤΕ. ΕΜΕΙΣ ΠΗΡΑ ΜΕ ΤΟ ΡΙΣΚΟ ΝΑ ΜΑΣ ΚΑΤΗΓΟΡΗΣΟΥΝ ΠΩΣ ΕΙΜΑΣΤΕ ΣΧΙΣΜΑΤΙΚΟΙ ΜΕ ΤΟ ΝΑ ΠΑΜΕ ΝΑ ΠΟΥΜΕ ΣΕ ΑΥΤΟΥΣ ΤΟΥΣ ΑΓΝΟΥΣ ΑΓΩΝΙΣΤΕΣ ΠΩΣ ΚΑΝΑΝΕ ΛΑΘΟΣ, ΠΩΣ ΔΕΝ ΠΡΕΠΕΙ ΝΑ ΠΡΟΧΩΡΗΣΟΥΝ ΣΕ ΣΥΝΟΔΟΥΣ, ΚΑΙ ΠΩΣ ΠΡΈΠΕΙ ΝΑ ΔΙΑΤΗΡΗΣΟΥΝ ΤΗΝ ΓΡΑΜΜΗ ΤΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ. ΚΑΙ ΕΣΕΙΣ ΑΠΟ ΤΟ ΣΠΙΤΙ ΣΑΣ ΚΑΤΗΓΟΡΗΤΕ ΚΑΙ ΕΜΑΣ ΚΑΙ ΑΥΤΟΥΣ. ΑΓΑΠΗ ΧΡΙΣΤΙΑΝΙΚΗ ΚΑΙ ΕΥΑΓΓΕΛΙΚΗ. ΜΠΡΑΒΟ ΣΑΣ!!!!! δωσαν
    4. ηδη απαντησα παραπάνω.
    5. Δεν γνωρίζαμε τί χειροτονία εκαναν ουτε μας είπαν. Μετά στήν συνάντηση τους είπαμε πώς δεν ειναι σωστό καί πρέπει νά τό διορθώσουν. που το βλέπεις λοιπόν πώς συμφωνήσαμε καί φωνάξαμε αξιος σέ κάτι που δέν το κάναμε? Βγάζεις συμπέρασμα χωρίς νά ξέρεις τι λέμε καί πρέπει νά ζητήσης συγνώμη αν εισαι ειλικρινής.
    6.ΟΛΟΙ ΓΝΩΡΙΖΟΥΝ ΠΩΣ Ο ΕΠΙΣΚΟΠΟΣ ΛΟΓΓΙΝΟΣ ΟΤΑΝ ΛΕΙΤΟΥΡΓΕΙ ΜΕ ΤΟΝ ΟΝΟΥΦΡΙΟ ΜΝΗΜΟΝΕΥΟΥΝ ΜΑΖΙ ΤΟΝ ΚΥΡΙΛΛΟ ΜΟΣΧΑΣ. ΣΤΑΜΑΤΗΣΤΕ ΤΑ ΨΕΜΑΤΑ.
    7.Ο ΚΟΣΜΟΣ ΘΕΛΕΙ ΝΑ ΤΑ ΑΚΟΥΣΕΙ ΑΥΤΑ ΔΗΜΟΣΙΩΣ. ΕΓΩ ΔΕΝ ΕΙΜΑΙ ΑΡΧΗΓΟΣ ΚΑΝΕΝΟΣ, ΚΑΙ ΕΠΙΠΛΕΟΝ ΕΡΧΟΜΑΙ ΣΤΗ ΡΟΥΜΑΝΙΑ ΕΠΕΙΔΗ ΜΑΣ ΚΑΛΟΥΝ ΩΣ ΑΓΙΟΡΕΙΤΕΣ, ΚΑΙ ΕΧΟΝΤΑΣ ΣΧΕΣΕΙΣ ΜΕ ΤΗΝ ΡΟΥΜΑΝΙΚΗ ΣΚΗΤΗ ΠΡΟΔΡΟΜΟΥ ΠΟΥ ΤΟΣΟ ΤΗΝ ΕΧΟΥΜΕ ΒΟΗΘΗΣΗ. ΣΥΜΦΩΝΩ ΝΑ ΕΙΜΑΣΤΕ ΜΑΖΙ ΣΤΟΝ ΑΓΩΝΑ ΑΛΛΑ ΕΝ ΑΛΗΘΕΙΑ ΚΑΙ ΝΑ ΞΕΡΕΤΕ ΠΩΣ ΔΕΝ ΚΑΝΩ ΤΙΠΟΤΕ ΑΠΟ ΤΟΝ ΕΑΥΤΟ ΜΟΥ ΑΛΛΑ ΠΑΝΤΟΤΕ ΜΕ ΤΗ ΓΝΩΝΗ ΤΟΥ ΠΝΕΥΜΑΤΙΚΟΥ ΠΑΤΕΡΑ ΠΟΥ ΚΑΙ ΑΥΤΟΣ ΔΙΩΚΕΤΕ, ΚΑΙ ΤΩΝ ΑΛΛΩΝ ΑΓΙΟΡΕΙΤΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ. ΤΙ ΔΕΝ ΚΑΤΑΛΑΒΑΙΝΕΤΑΙ
    ΓΡΑΦΕΙΣ ΤΑ ΕΞΗΣ ΨΕΜΑΤΑ ” Ενώ η ομάδα του Sava-Staicu-Radeni αγωνίζεται εναντίον μας, αγωνιζόμαστε ακόμη και κατά του οικουμενισμού, όσο μπορούμε, προσωπικά, τοπικά, εθνικά και διεθνώς.
    ΠΟΤΕ ΜΟΥ ΔΕΝ ΑΣΧΟΛΗΘΗΚΑ ΜΕ ΕΣΕΝΑ ΚΑΙ ΤΟΝ ΖΗΣΗ ΚΑΙ ΤΟΝ ΜΑΤΘΑΙΟ. Ο ΚΟΣΜΟΣ ΓΝΩΡΙΖΕΙ ΟΤΙ ΕΣΕΙΣ ΜΕ ΚΑΤΗΓΟΡΗΣΑΤΕ ΚΑΙ ΤΟ ΜΟΝΟ ΠΟΥ ΚΑΝΩ ΕΙΝΑΙ ΝΑ ΑΠΑΝΤΑΩ. ΔΕΝ ΦΟΒΑΣΤΕ ΤΟΝ ΘΕΟ ΓΙΑ ΑΥΤΟ ΤΟ ΨΕΜΑ? ΟΤΙ ΔΗΛΑΔΗ ΠΟΛΕΜΑΩ ΕΣΑΣ ΚΑΙ ΤΟΝ ΖΗΣΗ ΤΗΝ ΣΤΙΓΜΗ ΠΟΥ Ο ΚΑΘΕΝΑΣ ΜΠΟΡΕΙΝ ΝΑ ΔΕΙ ΠΩΣ ΜΟΝΟ ΑΠΑΝΤΑΩ ΣΤΙΣ ΚΑΤΗΓΟΡΙΕΣ ΣΑΣ? ΔΕΝ ΦΟΒΑΣΤΕ ΟΥΤΕ ΤΟΥΣ ΑΝΘΡΩΠΟΥΣ ΠΟΥ ΒΛΕΠΟΥΝ ΤΑ ΨΕΜΑΤΑ ΣΑΣ? ΣΥΝΕΛΘΕΤΕ ΚΑΙ ΕΛΑΤΕ ΣΤΟ ΣΑΤΟΥ ΜΑΡΕ ΝΑ ΣΥΖΗΤΗΣΟΥΜΕ ΚΑΙ ΝΑ ΠΟΛΕΜΗΣΟΥΜΕ ΤΗΝ ΑΙΡΕΣΗ ΜΑΖΙ.
    ΚΑΙ ΚΑΤΙ ΤΕΛΕΥΤΑΙΟ. ΠΡΑΓΜΑΤΙΚΑ ΣΑΣ ΑΓΑΠΆΩ ΚΑΙ ΘΕΛΩ ΝΑ ΠΟΡΕΥΘΟΥΜΕ ΜΑΖΙ ΣΤΟΝ ΑΓΩΝΑ ΕΝΑΝΤΙΟΝ ΤΗΣ ΑΙΡΕΣΕΩΣ. ΓΙΑ ΑΥΤΟ ΚΑΙ ΕΡΧΟΜΑΙ ΣΤΟΝ ΣΑΤΟΥ ΜΑΡΕ. ΑΣ ΕΝΩΘΟΥΜΕ ΚΑΙ ΑΣ ΕΥΑΡΕΣΤΗΣΟΥΜΕ ΤΟΝ ΘΕΟ ΚΑΙ ΤΟΥΣ ΟΡΘΟΔΟΞΟΥΣ ΑΜΗΝ. ΧΡΙΣΤΟΣ ΑΝΕΣΤΗ!!! DOAMNE AZUTA!!

    Răspuns către Mihai Silviu Chirilă

    1. Dvs și pr. Teodor Zisis și pr. Matei Vulcănescu vă referiți (iar ei îl și pomenesc, ca preoți – n.trad.) la mitropolitul Serafim de Pireu ca fiind ortodox, în vreme ce el este în comuniune cu patriarhul ecumenic Bartolomeu, de asemenea sunteți în comuniune cu ÎPS Longhin Jar, care este la rândul lui în comuniune cu patriarhul Kirill al Moscovei. Ce nu înțelegeți? Sunteți în comuniune cu ereticii. Această teorie o spunea mai demult și pr. Teodor Zisis și este interpretarea patristică a modului de intrare în comuniune cu ereticii. Opriți-vă și nu vă mai bateți joc de poporul credincios!

    2. Sârbii l-au întrebat pe părintele Ciprian Staicu ce se întâmplă în România și care este situația cu pr. Teodor Zisis și cu românii care sunt într-un cuget cu el, iar părintele Ciprian a dat un răspuns. Nu ne-am ocupat de dvs în mod personal.

    3. La întrebarea dacă episcopul Artemie este schismatic, noi răspundem din nou astfel: episcopul Artemie a hirotonit horepiscopi singur, lucru cu care noi nu suntem de acord și i-am spus acest lucru. Însă el nu este schismatic. Ar fi dacă ar forma un sinod al lui propriu și din acest motiv noi încercăm să îl ferim de schismă. Am spus deja în toate omiliile noastre că nu trebuie să ne facem propriile noastre sinoade și astfel să cădem în capcana zelotismului. Voi, însă, în loc să îi ajutați pe oamenii aceștia, îi împingeți în prăpastie și îi afurisiți (condamnați, excomunicați, blestemați), fără să încercați să îi ajutați. Noi ne-am asumat riscul de a fi acuzați că suntem schismatici (cu toate că nu suntem – n.trad.), mergând și spunând acestor luptători veritabili împotriva ereziei că au făcut o greșeală, că nu trebuie să își creeze sinoade și că trebuie să mențină linia Sfinților Părinți. Iar voi din casele voastre îi acuzați pe ei, dar și pe noi. Iată ce iubire creștină și evanghelică aveți! Bravo, felicitări!

    4. Am răspuns deja mai sus.

    5. Nu am știut dinainte ce hirotonie vor face (și că vor hirotoni pe cineva – n.trad.), nici ce alte hirotonii au mai făcut. După întâlnirea avută le-am spus că nu este corect ce au făcut și să remedieze cumva situația. Unde vedeți dvs că noi am fost de acord cu hirotonia și că am strigat „vrednic este”, devreme de noi nu am făcut aceasta? Trageți concluzii fără să știți ce am spus și trebuie să vă cereți scuze, dacă sunteți un om sincer.

    6. Toți știu că atunci când arhiepiscopul Longhin Jar slujește împreună cu mitropolitul Onufrie, amândoi (și toți cei prezenți – n.trad.) îl pomenesc pe patriarhul Kirill al Moscovei. Încetați cu minciunile!

    7. Lumea vrea ca aceste lucruri să fie auzite în mod public. Eu nu sunt conducătorul nimănui. Și vin (singur sau împreună cu alți părinți -n.trad.) în continuare în România pentru că suntem chemați în calitate de părinți aghioriți și pentru că avem legături strânse cu Schitul Prodromu, pe care l-am ajutat foarte mult (adică pe părinții de acolo – n.trad.). Sunt de acord să fim împreună în lupta cu erezia, dar să fim în adevăr și să știți că nu fac absolut nimic de la mine, ci întotdeauna cu binecuvântarea părintelui meu duhovnic, care este și el prigonit, precum și prin împreună-sfătuirea cu ceilalți părinți aghioriți ortodocși. Ce anume nu înțelegeți?

    Domnule Chirilă, scrieți următoarele minciuni: „în timp ce cei din gruparea Sava-Staicu-Radeni luptă contra noastră, noi chiar luptăm contra ecumenismului, atât cât putem, la nivel personal, local, național și internațional.”

    Răspuns: niciodată în viața mea nu m-am ocupat de domnia ta sau de pr. Matei Vulcănescu sau de pr. Teodor Zisis (adică nu v-am atacat cu ceva – n.trad.). Lumea știe că voi m-ați acuzat, iar singurul lucru pe care îl fac este să vă răspund. Nu vă temeți de Dumnezeu pentru minciuna spusă? Cum că chipurile eu lupt împotriva dvs și a pr. Teodor Zisis, când oricine poate să vadă că doar răspund la acuzațiile voastre? Nu vă temeți nici de oamenii care văd minciunile voastre? Reveniți-vă și veniți la Satu Mare să discutăm și să luptăm împreună împotriva ereziei.

    Iar în final vreau să vă spun că vă iubesc cu adevărat și vreau să mergem împreună în lupta împotriva ereziei. De aceea și vin (împreună cu alți părinți greci – n.n.) la Satu Mare. Să fim uniți și să bineplăcem lui Dumnezeu și ortodocșilor. Amin.

    Hristos a înviat!

    Doamne ajută!

    1. Precizare Mihai-Silviu Chirilă

      Cu tot respectul pentru monahul Sava Lavriotul, trebuie să îl rog să purtăm polemica teologică în limba română sau direct în limba engleză. De vreme ce și-a făcut o grupare în România pe care o conduce, este firesc să vorbească limba română a celor pe care îi administrează. Cu părere de rău, trebuie să spun că nu am încredere în traducerile preotului Ciprian Staicu sau ale monahului Efrem Prodromitul, nu pentru că nu le-aș recunoaște știința de carte neogreacă, de netăgăduit, ci pentru că am îndoieli în privința bunelor intenții ale sfinției, respectiv cuvioșiei sale. În plus, nu doresc să investesc bani personali în servicii de traducere, pentru că nu sunt neapărat interesat să știu ce conțin textele în limba greacă ce se publică pe commenturile de pe OrtodoxINFO de către monahul Sava.

  13. Ma refeream catre Ortodox info atrageam atentia ca cel care a dat mesaje mai sus cu oarecare…si la cartea Dicatura numerica este propietarul sitului ortodoxos…

  14. Parinte Claudiu Buza sa fiti sanatos. Daca nu erati dumneavoastra si parintele Grigorie nu ne-am mai fi mantuit noi. Respect si pentri Domnul Mihai Chirila.

    1. Emanuel,
      Ceea ce s-a făcut în toată această perioadă nu a fost decât aplicarea corectă a Canonului 15, apărând Biserica de schisma produsă de ecumeniști dar, și mai nou, de extremiștii schismatici care s-au abătut ,,patristic” de la calea împărătească a mărturisirii, periclitând mântuirea celor îngrădiți de erezie. Alături de părinții Grigorie Sanda, Cosmin Tripon, Ioan Ungureanu și Vasile Ioviță, sfătuiți și îndrumați de neobositul teolog Mihai Silviu Chirilă, s-a făcut ceea ce era corect și bun, nimic altceva decât ceea eram cu toții datori să facem. Ajutorul și mântuirea de la Domnul! De la noi, dragostea și bucuria de a mărturisii alături cei ce iubesc Adevărul!
      Sperăm să se trezească și cei care au fost înșelați și invitați spre schismă de diversioniștii porniți spre dezbinare. Cei curați cu inima și sinceri în câștigarea mântuirii vor reveni pe calea echilibrată pe care am fost cu toții la început. Ceilalți: Domnul știe!

  15. ARGUMENT: In contextul pseudo Sinodului din Creta, multi teologi romani se folosesc de argumente din „Teologia Dogmatica Ortodoxa” volumul II partea de eclesiologie a Parintelui Dumitru Staniloae pentru a justifica denumirea de „biserici” pentru eretici, ba mai mult, arata ca parintele profesor Dumitru Staniloae a mers mai departe, denumind pe eterodocsi „biserici nedepline” asa cum le numeste si Conciliul II Vatican, punct de referinta al Romano-Catolicilor. Putem exemplifica atat din experienta discutiilor teologice personale pe care le-am purtat cu proferori de Dogmatica de la diferite Facultati de Teologie din Romania cat si cu argumentele aduse de Aurel Pavel si Ciprian Iulian Toroczkai in cartea numita „Adevaratul si falsul ecumenism”, editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, in Capitolul „Bisericile nedepline” si „Sobornicitatea deschisa” pg. 143, in care cei doi profesori de la Universitatea Teologica din Sibiu afirma ca cea mai mare contributie a Parintelui Dumitru Staniloae la miscarea ecumenica este principiul „unitate in diversitare”. Se mai spune ca aceasta relatie paradoxala intre „Biserica Ortodoxa” si „Bisericile nedepline” formate intr-o anumta legatura cu Biserica, Biserica cuprinzand, intr-un fel, toate confesiunile despartite de Ea. Deasemenea se mai afirma pe baza textului parintelui Staniloae cum ca Biserica „depaseste granitele Sale canonice, fiind prezenta in diferite grade in intreaga creatie…. ceam mai mare apropiere de Biserica Deplina( cea ortodoxa) o au celelalte confesiuni crestine. Legat de problema mantuirii, cei doi profesori, bazandu-se iarasi pe acelasi text afirma ca Parintele Staniloae nu avea o viziune exclusivista asupra mantuirii, el lasand deschisa posibilitatea mantuirii si inafara Bisericii Ortodoxe. Conceptul de „sobornicitate deschisa” este un alt concept pe care profesorii il comenteaza: Aceasta plenitudine a Bisericii ca Trup al lui Hristos, reclama cu necesitate „unitatea in diversitate”…. si la actualizarea invataturii crestine trebuie sa-si aduca o contributie si traditiile altor formatiuni crestine( neortodoxe)?! Iar mai departe se afirma ca a fi SOBORNICESC insemna a fi mereu deschis spre alte exprimari si concepte teologice, numai asa se poate realiza „unitatea in diversitate” ?? Iata deci cum in teologia romaneasca este introdus relativismul total folosindu-se de anumite scrieri ale Parintelui Dumitru Staniloae

    https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2018/03/15/o-deviatie-eclesiologica-in-teologia-dogmatica-ortodoxa-volumul-ii-a-parintelui-profesor-dumitru-staniloae/

    1. Emanuel Iscru

      Ai acelasi e-mail cu “o oarecare”, deci e limpede ca nu esti Emanuel Iscru.
      In ce hal ati ajuns …

  16. Vedeti ca propietarul de pe ortodoxos scrie cu numele meu,nu eu am scris mai sus cele de ieri de la 9-si 15 si 10.va rog sa le stergeti domnul redactor acest om este frustrat ca am spus adevarul si ca l-am demascat .multumesc

  17. Citind relatarile pr. Staicu si raspunsurile mon. Sava Lavriotul, constat ca aghioritul este dezinformat consistent de catre pr. Staicu, si nu citeste ce balarii scrie pe blogul sau. Se vede diferenta clara de abordare a neintelegerilor, daca pr Staicu recurge la atacuri mizere, nedemne de un crestin – cu atat mai mult de un preot, care se crede si teolog, mon. Sava reactioneaza dur dar nu foloseste cuvinte de mahala.
    SI acum mare manipulare a pr Staicu: In ultimul sau raspuns mon Sava spune ca nu sunt de acord cu hirotonia acelui preot si diacon de catre horepiscopi si ca nu a strigat AXIOS, pe cand pr Staicu zice taman invers!
    Cred ca ar trebui sa-i mai traduca cineva si monahului Sava ce tampenii scrie aliatul sau din Romania, care il discrediteaza si ataca in numele sau, prin cuvinte jignitoare, pe cei care nu-i sunt sub control. Faceti efortul asta si scrieti-i monahului Sava.

  18. Prin nevrednicia creștinilor, numele lui Dumnezeu este hulit între neamuri (Romani 2, 24)

    „Divide et impera” – dezbină și stăpânește. Aceasta este deviza prin care centre de interese, cu mijloace împrumutate de la cel viclean, stăpânesc lumea și pe mulți dintre membrii Bisericii.
    Teatrul de luptă dintre pseudosinodul din Creta și cei care îl combat s-a mutat în terenul celor care s-au implicat într-o răspundere imens de mare, cum este aceea pentru dreapta credință. Pe acest teren mulți s-au dovedit a fi nepregătiți. Lipsa de pregătire teologică și duhovnicească se vede în mod evident analizând cei doi ani de confruntări și dezbateri pe tema Creta 2016. În sânul Ortodoxiei s-au produs frământări adânci și tulburări care au afectat chiar și pe unii dintre cei angajați în lupta antiecumenistă.
    Prin sinaxa de la Roman, din 25 ian. 2018, s-a rupt și ceea ce încă se mai păstra ca front comun în această luptă. Acolo s-a promovat o abordare unilaterală, de grup, care a atins probleme profunde ale Ortodoxiei, în condițiile extrem de dificile prin care trece acum Biserica. În Creta s-a lucrat erezia cu capul descoperit. În rândul multora dintre cei care s-au încumetat să ia atitudine împotriva acesteia, nu au lipsit însă orgoliile, interesele și patimile omenești. Dovada o avem în tot ceea ce se petrece acum sub ochii noștri. Deși momentul Roman a produs o dezbinare și o tulburare evidentă, sfidând și clerul și poporul, care mai aveau un singur loc de slujire în public de acestă amploare, la Rădeni, acest proces continuă pe mai departe prin cei care s-au pripit și au greșit luând decizii la nivel restrâns fără consultare cu toți ceilalți implicați din țară, teologi,clerici și popor; iar acum merg pe aceeași linie mai departe. Cum își justifică organizatorii sinaxei de la Roman aceste derapaje față de sutele de credincioși din toată țara, care merg sute de kilometri pentru a ajunge la Rădeni? Inițiatorii și susținătorii sinaxei de la Roman își pot asuma răspunderea pentru ceea ce au făcut și continuă să facă mai departe? Au gândit numai pentru ei, sau pentru toți ceilalți laolaltă?
    Acum Rădeni-ul se clatină, pentru că cei ce au luat aceasta măsură s-au gândit numai la ei înșiși mai mult decât la poporul credincios care se cere a fi slujit și ajutat la caz de nevoie și care face jertfă și eforturi enorme pentru a ajunge aici. În acest duh s-a structurat în esență și declarația de la Roman – „trebuie să ne salvăm pe noi înșine, singurii drept credincioși, pe restul îi privește, nu ne mai putem amesteca cu ei”. Acum au fost și se mai anunță noi sinaxe – Serbia, Athena, Satu Mare. Cine le organizează, pe cine reprezintă?
    După toate declarațiile necreștinești făcute de după sinaxele de la Oreokastro și Beiuș și până acum, organizatorii sinaxei de la Roman nu își asuma nici o răspundere, nu au nimic de zis? Dacă au fost împreună semnatari la Roman și nu se dezic de poziția și de declarațiile pr. Staicu Ciprian, toți sunt părtași la ele pentru că rămân membri ai acestei sinaxe. Cum pot monahii Efrem și Sava să mai conlucreze cu pr. Staicu Ciprian după toate problemele pe care le-a creat în mod repetat, în mod public, începând cu drepturile arogate prin care a contribuit chiar și la anularea „sinaxei internaționale” propuse în Ucraina, în primăvara lui 2017? Cum se poate justifica monahul Sava cu toate inconsecvențele de care a dat dovadă începând cu Oreokastro și continuând cu Botoșani și în alte ocazii, și poziția pe care o avansează acum, ca și dezbinarea pe care o face, dealtfel? Cum poate invoca acrivie canonică și doctrinară, având la bază atâtea greșeli de orientare și implicare în lupta pentru Ortodoxie, care impune criterii absolute de analiză și decizie? La fel, cum își poate justifica o poziție corectă, având printre cei mai apropiați colaboratori elemente destabilizatoare ca pr. Staicu Ciprian? Oare nu cunosc monahii Efrem și Sava nici proverbul elementar că „cine se aseamănă se adună”? L-a corectat cineva vreodată, dintre cei doi sau dintre cei ce au semnat la Roman, referitor la toate declarațiile, atacurile și jignirile publice, precum și postările nepermise făcute fără acordul persoanelor în cauză? Astfel de afirmații rău voitoare, tendențioase, defăimătoare făcute în mod public la adresa unor clerici, monahi, credincioși și mai ales la adresa I.P.S Longhin, angajați cu jertfă și cu grele pătimiri pentru Dreapta Credință, sunt de neconceput pentru un cleric și cei ce îl susțin. De aici, fraților, deducem o concluzie dureroasă pentru toți – „după faptele lor îi veți cunoaște”, zice Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Atâta timp cât nici unul dintre colaboratori sau susținători ai pr. Staicu C. nu îl atenționează și nu se delimitează public de tot ce proferează în mod scandalos, sunt una și aceeași cu el. Se va da seama pentru această tulburare și sminteala care s-a creat atât de profund și care merge în mod conștient mai departe de acum chiar și organizat, prin sinaxele propuse mai departe.
    Oameni buni, Ortodoxia și lupta pentru apărarea ei nu este spectacol public și nici bătaie de joc. Să luăm aminte la ce ne implicăm și la ce ne lăsăm antrenați, pentru că nu degeaba ne paște pârjolul. În termenii în care se pronunță pr. Staicu C. și susținătorii lui s-au lămurit problemele de credință din trecutul Bisericii și până astăzi? Prin inconsecvență, lipsă de sfătuire, prin soluții de grup și prin sfidarea masei credincioșilor, la fel cum s-a procedat în Creta? Putem crede că Mântuitorul Iisus Hristos poate părăsi și lepăda atât de ușor atât de mult popor pentru care încă mai stă în agonie pe Cruce? Sfântul Apostol Pavel spunea „…aş fi dorit să fiu eu însumi anatema de la Hristos pentru fraţii mei…” (Romani 9, 3). Am ajuns noi la o astfel de măsură a lepădării de sine pentru a putea salva un întreg popor? Dacă nu, atunci prin ce criteriu creăm acum soluții salvatoare, cu siguranța că prin noi vorbește și lucrează Dumnezeu sută la sută? Ce își propun toate aceste sinaxe, ce vor să schimbe, când Ortodoxia e una și aceeași de 2000 de ani? O parte din clericii din Rădeni nu realizează că prin tot ceea ce au făcut și fac pot genera chiar desființarea acestui loc de slujbă, singurul de acest fel din țară. Mare și grea răspundere și-au asumat fără a se gândi că acești credincioși au mers acolo cu toată încrederea. Dacă se vor sminti și vor ajunge dezamăgiți și descurajați de tot ce se întamplă, cine va răspunde pentru aceasta? Dezbinarea este o lucrare a Sfântului Duh? Abandonarea poporului în vremuri de criză este de la Sfântul Duh? Atunci pentru cine s-a mai întrupat Mântuitorul și pentru cine s-a mai pogorât în iad? Cine răspunde pentru cei ce mor acum și pentru cei care se nasc? Atât acrivia cât și iconomia sunt valabile cât timp lucrează mântuitor, salvator, pe moment, când este cazul și veșnic. A judeca pe I.P.S Longhin că îl pomenește pe I.P.S Onufrie prin care se mai ține Ortodoxia în Ucraina, este una dintre cele mai elementare dar și grave greșeli prin care se tulbură și se smintesc atât de mulți clerici, monahi și credincioși astăzi. Și, „vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18, 7)! „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac” (Luca 23, 34)! Sub pretextul acoperirii canoanelor proferăm judecăți și decizii care ne depășesc ca măsură și pregătire, privind soarta și mântuirea credincioșilor. Care dintre toți cei care au venit cu noile teorii, că nu mai există nici o Biserică valabilă și nici un ierarh ortodox, își poate asuma răspunderea deplină pentru întregul popor ortodox? A greși este omenește, dar a persista în astfel de greșeli ca acestea de acum este extrem de primejdios. Dacă ai înțeles că nu poți ajuta pe cineva cu ceva, mai bine îngrijește-te de propria mântuire. Momentul Creta este un semnal de răscruce, dar cernerea nu ne ocolește nici pe noi. Hirotoniile făcute de P.S Artemie nu se pot justifica decât în condițiile extreme de persecuție, ca cele din Rusia dintre anii 1917-1940, când Biserica era expusă la exterminare, ceea ce acum nu este cazul. Îl renegi pe I.P.S Longhin care plătește atât de greu prețul mărturisirii credinței, și cauți spre alt episcop cu probleme canonice exprese, știind că lupta trebuie dusă după regula curată a credinței. Există riscul major de a face din noi înșine, sau la nivel de grup, un reper sau o normă a Credinței. Și acest risc este tot mai evident în condițiile extrem de dificile și sensibile de astăzi. Cui folosesc disputele și divergențele de astăzi? Cine se bucură de ele? Starea de dezbinare creată dovedește starea precară în care ne-a găsit acest pseudosinod din Creta din 2016. Această stare trebuie să atragă urgent trezvie, pocăință și smerenie adâncă! Fără acestea vom crea și mai multă sminteală și tulburare decât până acum. Niciodată nu este prea târziu pentru o revenire, o refacere a unității și a conlucrării. Cu cine ne dușmănim, pe cine slujim? A venit timpul când ne confruntăm și dăm seama numai cu Singur Dumnezeu pentru că suntem la sfârșit de istorie. La orice ne-am gândi să facem să ne uitam întâi în sus și apoi în jos, la cei din lume. Tulburarea dintre creștinii ortodocși este o provocare și un prag de poticneală puse la cale de cel viclean. Să fim reticenți cu orice oferte care dau curs risipirii și fărâmițării. Acestea slăbesc credința și încrederea între noi, și rezistența mai mult decât au făcut-o statul ateu și duhul antihristic al lumii de azi. Dacă în Creta a fost erezie, această dezbinare a cui lucrare este? Dacă nu putem face un bine cel puțin să nu facem răul, și mai ales un rău ce nu mai poate fi îndreptat.
    Tot ce este de la Dumnezeu zidește, unește și întărește! Dacă pseudosinodul din Creta a avut ca scop și dezbinarea ortodocșilor, atunci noi nu avem nici o scuză că am căzut în această capcană. Să ne trezim și să ieșim din ea, altfel vom ajunge de râsul lumii întregi, dar și al vrajmașului. Să ne rugăm fierbinte, să ne spovedim sincer și profund cu gândul că prin tot ce facem contribuim la soarta întregii Biserici și a omenirii. Și așa vom decide cu cine suntem și cu cine vom fi! Traversăm un examen crucial prin care Dumnezeu Mântuitorul ne va recunoaște și se va regăsi în noi, sau ne va spune Duceți-vă de la Mine, nu vă cunosc pe voi !

Dă-i un răspuns lui redactor Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button