Sinodul acela de la Florenţa nu-l recunosc, după cum nu-l recunoaşte nici Dumnezeu şi toţi creştinii şi fiii adevăraţi ai Bisericii Răsăritene. Ca să fiu mai clar, după părerea Sfinţilor Părinţi şi după umila mea părere, consider că acel sinod a fost în mod mincinos denumit sobornicesc, ca cel al lui Constantin. Părerea mea este următoarea: pe cel care-l va pomeni pe papă sau va avea părtăşie cu cei care-l pomenesc sau va sfătui sau va încuraja pe cineva să-l pomenească, îl voi socoti tocmai ca şi sfântul sinod de la Constantinopol, care a cercetat dogma latină şi i-a osândit pe cei care credeau în ea, adică pe Vekkos şi pe cei asemenea lui.
Pomenirea papei sau a oricărui episcop nu este un lucru mic. De altfel, obştea duhovnicească a celor de aceeaşi credinţă şi ascultarea desăvârşită faţă de păstorii autentici se exprimă prin pomenire. Sinoadele şi ceilalţi Părinţi spun: „să nu facem nici măcar tovărăşie cu cei care au schimbat cugetul dreptei credinţe”. Insă mai presus de toate Domnul ne spune: „Iar după un străin ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor” (Ioan 10, 5).
N-am să fac eretică Biserica mea, sfânta maică a ortodocşilor, primind să-l pomenesc pe papa, de vreme ce papa mărturiseşte şi crede în cele pe care Biserica noastră nu le primeşte. Cel ce mărturiseşte că papa rosteşte cuvântul adevărului, mărturiseşte că înaintaşii noştri au fost eretici.
Aceasta este părerea mea. Şi voi fi negreşit întotdeauna fără părtăşie cu papa şi cu cei care au legătură cu acesta! Fiindcă trebuie să urmăm evlavia Părinţilor noştri, de vreme ce nu avem sfinţenia şi înţelepciunea lor.
Aud că părinţii filo-catolici şuşotesc pe ascuns că unirea se va face cu nişte condiţii şi pentru o perioadă limitată de timp, amăgind astfel poporul. Consider acest lucru străin faţă de morala bisericească şi creştină şi contrar lui Dumnezeu şi a dreptei credinţe.
Unde s-a mai auzit de unire bisericească şi de unirea credinţelor cu nişte condiţii? Dacă această unire este bună, de ce să fie pentru o perioadă limitată de timp şi nu permanentă? Iar dacă este rea, de ce să se facă, fie şi măcar pentru o singura zi? Care alta ar putea fi condiţia pentru cei cu dreaptă credinţă decât ca cei care se unesc cu ei să mărturisească la fel ca ei?
Dacă, dimpotrivă, mai întâi veţi înfăptui în chip ruşinos catolicizarea pe care o vreţi şi pentru a-i amăgi pe oamenii simpli veţi impune aşa zise perioade de timp şi veţi purta discuţii nădăjduitoare, concluzia acestui demers rău va fi cea pe care am spus-o în repetate rânduri. Eu atunci, chiar dacă întregul Răsărit va merge spre Apus, nu voi merge cu ei. Şi chiar dacă întregul Apus va merge spre Răsărit, eu voi tăcea. Deja de acum tac. Căci, dacă voi toţi şi aşa-zisa voastră adunare veţi deveni latini, cu cine şi despre cine şi ce să mai vorbesc eu, smeritul Ghenadie, în apărarea dogmei patristice?
Aşadar, cuvioşi părinţi, n-am nesocotit nici interesul cetăţii. Desigur, n-am nesocotit deloc Credinţa şi interesul cetăţii, care îndeosebi depind de Dumnezeu şi de dreapta noastră credinţă către El. Fie ca Domnul să deschidă ochii tuturor. Măcar voi şi cei mai aleşi dintre voi să păzească statornică Credinţa Părinţilor, încât din pricina voastră să existe o oarecare nădejde de la Dumnezeu. Cu rugăciunile voastre să mă miluiască şi pe mine păcătosul. Oricum îmi pare tare rău.
Pun metanie. Epistola aceasta să fie citită public, încât să poată fi auzită de toţi.
Din revista „Sfântul Grigorie”, a Sfintei Mănăstiri Grigoriou, Sfântul Munte, nr. 21/1996
O, Părinţi sinodali, în zadar ați înălțat de dragul nostru acei stâlpi ocrotitori. In zadar ne-aţi păzit prin ameninţări. Unde este acum frica de afurisiri, unde s-a ascuns? Unde este cuvântul aspru al anatemelor? O, scrieri ale Părinţilor, care aţi fost alcătuite cu puterea înţelepciunii şi cu îndrumarea povăţuitoare a Sfântului Duh, iar acum aţi ajuns să fiţi călcate în picioare! O, ziduri care aţi înconjurat mântuirea noastră veşnică, iar acum sunteți dărâmate!
Ghenadie Scholarul, Patriarhia Constantinopolului,
Răspunsuri, voi. 3, p. 180
Evghenie Vulgaris, dascălul neamului (1716-1806).
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dragnea-nu-din-cauza-mea-intarzie-referendumul-pentru-redefinirea-familiei-887314
„Iată, cutez să vorbesc Stăpânului meu, eu, care sunt pulbere şi cenuşă!”(Facerea 18;27)
O,Cuvioase Ghenadie,credinta ta ortodoxa mantuitoare sa fie exemplu pentru noi cei mai mici ,dintre fratii ortodocsi,care te roaga sa mijlocesti pentru noi ,in fata Domnului Dreptatii,Atotmilostivul ,sa ne intaresti nadejdea ca
desi plini de bube cum suntem,mai exista intre fiii acestui neam strabun ,putin alesi ,care apara dogmele patristice si strajuiesc cu dragoste si devotament pilduitor, credinta sfanta ortodoxa.
Deja oamenii simpli au fost inselati de dialogurile interminabile si fara rost,cu papistasii si cei anatematizati de Sfintele Sinoade ecumenice, discutii aducatoare de paguba si slabanogire a sfintei credinte stramosesti.
„Si prin ce nevoinţe sângeroase, prin ce lupte cu vrăjmaşii adevărului, prin câte şi cât de crâncene morţi ale râvnitorilor curăţiei, sfinţeniei şi ortodoxiei credinţei şi Bisericii am dobândit noi, fraţilor, ortodoxia credinţei noastre, care ne călăuzeşte la viaţa veşnică! „(Sfantul Ioan De Kronstadt, Cuvinte la Postul Mare, Editura Sophia, Bucuresti, 2013)
La sinodul mincinos si talharesc ,care a avut loc in Kolymbari, portari si „supraveghetori”pizmasi ,pe avutul nostru cel mai de pret,pentru care si-au dat viata Mari Voievozi,oameni cinstiti si aprigi in dragostea lor pentru Dumnezeul cel Atotputernic si interesele cetatii, sufletele marete ale neamului,slujbasi cu simbrie al unor interese straine ,au privit cu satisfactie cum ne este calcata in picioare credinta Ortodoxa,in adunari de taina.Ne-ai luminat,Cuvioase Parinte Ghenadie,ca cel care pomeneste ierarhul,ii aduce lauda si cinstire, si este in aceeasi credinta cu el ,facand ascultare desavarsita de acesta si de toata invatatura pe care o propovaduieste.Ei ,ierarhii amagitori,cei care au tradat insasi viata noastra in Hristos,mantuirea sufletelor noastre, pentru interese lumesti sau alte scopuri politice ale acestei lumi desarte,nepasatori si cruzi vamesi,au facut negot cu insasi Biserica lui Hristos,Biruitorul.BISERICA este, potrivit Apostolului, stâlpul şi intărirea adevărului (I Tim. 8, 15), este Biserică slăvită, fără pată, sau zbârcitură, sau altceva de acest fel (Efes. 5, 27).
Nu-i mai pomenesc o parte din Sfintitii Parinti,ai acestui neam oropsit romanesc, la Sfanta si Dumnezeeasca Liturghie,pe ereziarhii care s-au inteles cu iudele spre tradarea Sfintei Ortodoxii,la acel sobor din care un singur cuvant nu este drept dupa randuiala.
Unde le este frica de Infricosatoarea si Dreapta Sa Judecata? Mai au oare un strop de credinta Sfanta Ortodoxa ?
Calcat-au sfintele canoane si dogme,Cuvioase Parinte Ghenadie!Cine ii poate intoarce sau ii poate opri din caderea lor ametitoare ,alaturi de turmele de crdinciosi credului in ascultarea lor fata de om si nu de Hristos,Domnul si Dumnezeul nostru.
Nu au luat in seama cuvintele vrednicului de pomenire Parintele Cleopa ,arhimandritul de la Sihastria,care spunea:
” *Nu te mândri! Nu te umfla! Nu umbla cu capul în nori că esti ceva! Că suntem praf si cenusă, floare si umbră! Ce zice Scriptura? Uscatu-s-a iarba si floarea ei a căzut, iar cuvântul Domnului rămâne în veac. Ce zice iarăsi Duhul Sfânt? Omul, desertăciunii s-a asemănat; zilele lui ca umbra trec. Ce zice Duhul Sfânt? Că s-au stins ca fumul zilele mele. Ce zice Duhul Sfânt? Anii nostri cu pânza păianjenului s-au asemănat. Ce zice dumnezeiescul Iov? Noi suntem de ieri si zilele noastre ca umbra trec. Ce zice acelasi preaminunat bărbat? Doamne, zilele mele ca umbra norului au trecut pe pământ. Ce zice sfântul si întru tot lăudatul Apostol Iacov de viata noastră? Doamne, zilele noastre ca aburul s-au stins înaintea Ta.”
„**Despartirea n-a atins unitatea Bisericii; pentru ca aceasta unitate nu se poate destrama niciodata, oricare ar fi numarul si calitatea ereticilor care se smulg de la sanul Bisericii. Ereziile si schismele, oricat de multe si de mari ar fi ele, nu pot imparti Biserica cea Una, pentru ca ea sta strans unita cu Capul ei, care este Iisus Hristos. Unitatea Bisericii este mai presus de fire si ea nu poate fi zdruncinata de nimeni”.
Iar despre incercarile de unire cu papistasii, Parintele spunea asa: „Toate incercarile de unire intre Apus si Rasarit au fost si sunt sortite esecului, cata vreme nu se va reveni in Apus la Traditia Sfintilor Parinti” (la pagina 27). Parintele Cleopa nu dorea o unire de tip ecumenist, ci dorea revenirea la Ortodoxie a celor care s-au rupt de Biserica.
Sa nu uitam de cuvintele intelepte si pline de dragoste adresate noua, de Cuviosul Marturisitor Parintele Justin Parvu„Nu ierarhii au tinut Ortodoxia romaneasca, ci mucenicii din inchisori si mamele crestine”.
Asa,Cuvioase Parinte Ghenadie,te rugam cu smerenie(stie Domnul),nu uita rugaciunea noastra si da-ne sprijinul si intelepciunea de care avem nevoie,pentru a rezista amagitorilor si vrajmasilor Adevarului Hristos,spre călcarea tuturor ereziilor şi intemeinicirea Ortodoxiei,intru Bucuria Imparatului Hristos.Amin
*https://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou8.htm
**http://www.apologeticum.ro/2010/07/parintele-cleopa-toate-incer%C2%ADcar%C2%ADile-de-unire-intre-apus-si-rasarit-au-fost-si-sunt-sor%C2%ADtite-esecu%C2%ADlui/