II. Angrenajul crizelor economice. Banii si Bancile

Cum nu imi propun sa fac neaparat un studiu tehnic, mai amestec si putina istorie dar asta numai ca sa stim de unde venim si spre ce ne indreptam (sau mai bine, in ce hal am ajuns).

Inainte de prima moneda au circulat lingourile sau barele de arama, plumb, aur etc. Metalul era privit ca valoare in sine pt ca era util pt tezaurizare sau utilizare in unelte sau arme. Aceste bare erau notate cu semne pt a le identifica masa, greutatea.

Banii, ca metoda de intermediere si facilitare a schimbului, apar undeva in sec VII ICh in regatul Lidiei desi multi istorici spun ca au aparut oarecum simultan in mai multe cetati grecesti. La acea vreme era doar o standardizare in greutate si forma a unui metal: grecii aveau monede rotunde, in “Cizma” monedele timpurii erau ovale. In primii 200 de ani doar un singur revers era stantat iar stantele reprezentau intai animale, apoi zeitati iar in final Conducatorii sau Imparatii.

Faptul acesta nu e lipsit de inters pt noi pt ca inca de la inceputuri moneda a fost asociata cu Statalitatea. Pana in zilele noastre ea nu a avut noima decat in interiorul unei granite, referindu-se la un popor. Baterea de moneda arata ca acel stat produce, e harnic, prin rodul muncii lui isi poate procura metalele cu care sa dovedeasca avutia nationala.

De aici inainte puterea unui stat se oglindea in moneda si analizand monedele cunoastem starea economiei din acea perioada. Avem din izvoare cronologia Conducatorilor, avem chipul lor batut pe moneda deci identificam cu precizie timpul in care a fost batuta moneda. Puritatea ei ne spune cat de vioaie era economia in acea perioada – argintul din moneda oscila de la 95% la 5% in perioade grele – si asta a fost prima inflatie!

Lucrurile raman neschimbate pana la aparitia Templierilor. Ei inoveaza primul cec. Pt pelerinii care mergeau la Ierusalim era mai sigur sa depuna aur in Paris la Western Unionul Cruciat, luai o chitanta pe care o aratai la destinatie altui Western care iti dadea cat aveai depus pe inscris. Nu mai erai jefuit, nu mai carai tablele de-a schinarea si in general iti asigura un somn odihnitor noaptea.

In Evul Mediu banii devin monede nationale cu nume dupa greutate sau locul de exploatare a metalului: dolar (joachimsthall – din flamanda Valea lui Joachim locul de unde se extragea argintul – devine apoi thaller, apoi dollar), lira (de la livra, greutate), marca (8 uncii) etc. Ei iti confirmau cantitatea de metal pretios pe care o detii.

Aparitia primelor bancnote este legata tot de tezaurizarea metalelor si se petrece in Olanda. Nota de banca confirma depozitarea metalului si angajamentul bancii de a-l restitui la cerere. Este convertibilitatea deplina a banilor de hartie in aur cand fiecarei hartii ii corespundea o valoare. Acestea au circulat in paralel cu moneda nationala pana dupa Primul Razboi Mondial cand au devenit prerogativ exclusiv al bancii Centrale.

Ultima moneda care a ramas fidela acestei convertibilitati a fost dolarul american. In 1944 acordul Bretton Woods leaga cursul dolarului de pretul aurului (SUA aveau ²/₃ din rezervele mondiale de aur). In 1965 Franta condusa de De Gaulle isi trimite navele peste Atlantic si preschimba rezerva franceza de dolari in aur – ultima mare tranzactie. Bine ca nu ii conducea Isarescu pe francezi, ca le tragea niste discursuri cum ca aurul din rezerva internationala se tine in Londra, ca sa poata fi verificata, de parca zici ca e matza beata care fuge pe fereastra, moare si dispare. Oricum, nu va temeti, in contrapartida Marea Britanie isi tine aurul la Bucuresti, ca sa nu ii scada ratingul de tara!

Deci, odata cu Nixon in 1971, convertibilitatea dolarului se suspenda ca urmare a primului deficit din istoria SUA si moneda devine dintr-un etalon in metale o moneda fiduciara. Dupa cum ii spune si numele – fiducia: bazat pe incredere – se transforma decisiv insasi trasatura definitorie a monedei. Valoarea ei se transforma dintr-o garantie ca ai ceva intr-o promisiune a statului ca in schimbul unei unitati monetare detinute vei dobandi o anumita cantitate de bunuri si servicii in interiorul granitelor nationale.

Daca in cazul metalului conversia in produse era clara, adica 10 monede (= 1 kg de aur) = o mosie, in cazul hartiilor era totul mult mai tulbure. Si atunci apare in ecuatie termenul artistic “o anumita cantitate” care este schimbatoare precum fata soarelui la amurg. Astfel se trece de la “am o Marca – adica ¼ kg de aur” la am o Marca cu care azi iau o roaba de cartofi, maine iau doar o varza si poimaine mai trebuie sa pun inca o Marca pt a lua o paine. Prin relativizarea notiunii de valoare a fost alterat intelesul initial al monedei.

Iata deci cum prima denaturare are loc la nivelul valorii. Odata aur, acum hartie igienica. Totusi moneda mai pastreaza celelalte doua insusiri – este materiala, tiparita, tangibila si este nationala.

Urmatoarea lupta se va da cu tiparnita. In teorie, dreptul de a tipari bancnote este asociat Bancii Nationale. Daca ea tipareste mai multa moneda decat valoarea bunurilor si serviciilor din economia nationala atunci avem un excedent de moneda care va genera inflatie. Cand ai inflatie deja cantitatea de bunuri pe care o poti cumpara cu o unitate monetara se micsoreaza sau, spus viceversa, toate produsele se scumpesc.

Incet, incet ne apropiem de legatura noastra intre moneda si criza economica. Am ajuns in momentul in care hartia igienica este tiparita dupa metrajul dictat de Banca Nationala. Dar nu numai de ea! Desigur ca doar ea printeaza dar in manualele de economie intr-un subsol acolo mai este mentionata o cale de extindere a monedei – anume pe calea CREDITULUI.

Ce este creditul? Sau mai degraba ce ar trebui sa fie? Cel care are bani, ii depune la banca. Banca ii imprumuta unuia care are nevoie. Deci banca ar fi doar un intermediar, un OLX, un site de matrimoniale, nimic mai mult. Banii depusi in banca nu sunt purtatori de inflatie, sunt doar niste bani in excedent proprietarului. Ei au fost produsi de economia reala, nu sunt inventati.

In realitate bancile au doar niste rezerve, depozite minime, care de cele mai multe ori nici nu sunt atrase de la populatie. Sunt capitalul de camata cu care vine din afara si pe care il multiplica prin plasarea acestuia la oameni visatori/necajiti pe care ii jupoaie apoi prin dobanzi. Vom vedea cum moneda nationala este subminata prin politica de credit, care chipurile este atent monitorizata si reglementata de Banca Nationala. Atent dar nu corect.

Ca sa intelegeti – pt orice exista o cerere pe piata, nelimitata as spune. Daca de azi s-ar da covrigi gratis, cererea pt covrigi ar zbura in aer. Daca maine ar fi 1 leu covrigul, cererea ar fi normala, iar dc poimaine ar fi 10 lei covrigul, numai cei foarte bogati sau pofticiosi si-ar cumpara. Deci cererea nu e totul, cererea trebuie sa fie SOLVABILA, cu lichiditati disponibile, adica bani de cheltuit pt ce iti doresti.

Creditul transforma o cerere care este fara sustinere financiara, deci una imposibil de realizat, intr-una materializabila. Desi nu emite o moneda inflationara (nu are tiparnita) de fapt banca o replica. Si mai interesant este ca poate emite de exemplu o moneda cu care sa cumperi doar case! Suna prosteste sau suna cunoscut?! Odata ce poti directiona banii, prin credite, doar catre anumite sectoare, atunci e foarte usor ca ele sa fie umflate cu steroizi, cum ar veni o INFLATIE  in imobiliare  dar de fapt o supraevaluare.

Totusi fiind o inflatie, cum de nu se devalorizeaza moneda? Ei bine, nu stiu! Pot doar sa speculez,  deci luati-o ca atare. Inflatie, fara doar si poate exista, vedem cum in ultimii ani toate se scumpesc. Si totusi raportul intre valute ramane relativ constant! Raspunsul logic ar fi ca inflatia are loc in toate statele lumii dupa aceleasi reguli si cu o intensitate identica. Monedele se scufunda toate odata si noi spunem ca leul este la fel de valoros in raport cu dolarul uitand ca in ‘70 cu 10 dolari umpleai un carucior de supermarket, in ’90 umpleai un cos iar acum atata costa punga in care sa iti pui cumparaturile.

Nu observa Guvernul asta, cum de lasa Banca Nationala sa expuna moneda prin jocul inflationar al creditului? Politica monetara ar trebui sa fie parte integranta a strategiei economice nationale deci Banca Nationala ar trebui sa fie o institutie subdusa Executivului! Ce frumos suna! Numai ca Banca Nationala are alti stapani si alte directii de urmat. In orice conflict deschis intre Guvern si Banca, ultima poate devaloriza imediat moneda nationala. Aceasta aduce pe plan extern imposibilitatea platii datoriilor (pt ca valuta acum e mai scumpa) iar intern, daca sa spunem, Guvernul ar avea resurse financiare pe tot anul, o devalorizare cu 25% inseamna ca resurse financiare se vor termina in septembrie, cu 25% mai devreme. Deci un conflict intre Guverne si Bancile Nationale este de neimaginat pt ca acesta nu poate avea decat un singur rezultat. Asta nu e o ipoteza, scenariul s-a intamplat in Romania lui Constantinescu (parca) atunci cand leul s-a devalorizat imens in raport cu dolarul in decurs de saptamani.

Ajungem la ultimul punct al demersului, anume caracterul national al monedei. Desigur ca numai citirea acestei sintagme ii face pe unii sa aibe crampe la stomac de la ras desi dupa cum am aratat, asta e definitia din manuale a monedei. Daca acum 20 de ani era o gluma acum avem realitatea euro. Moneda nu mai este nationala, nu se mai refera la o granita, nu mai este emisa de o Banca Nationala pentru un popor. Deci este ultima denaturare a monedei si cu asta moneda nu mai are NIMIC din ce a fost menita sa aibe.

Citesc dintr-un articol ca Romania urmeaza sa lanseze prima moneda virtuala. Imi iertati expresia academica dar ma cracanez de ras. Romania?! Pai in spatele monedelor virtuale nu se afla niciun stat, doar niste algoritmi meniti sa iti puna creierul pe chilimoatze. Daca euro nu are nimic din ce insemna o moneda, cu siguranta cripto-monedele nu sunt monede. Sunt doar niste instrumente speculative virtuale. Cu banii vechi macar puteai sa aprinzi focul, astea …

Va puteti inchipui cat se amuza unii care stau cu fundul pe buncare de aur si privesc la gloata de maimutoi care se simt bogati pt ca niste cifre se rotesc precum moristile copiilor in dreptul unor conturi?! La prima zguduiala toate cripto-valorile astea vor ramane exact ce au fost de la inceput … niste impulsuri electrice iar posesorii lor … proprietari de scaune.

Experienta lui 2008 ne spune ca nou Crah bursier s-ar derula complet diferit fata de cel interbelic. In Marea Criza, in State, prin intermediul bursei au saracit toti cei care aveau economiile bagate in actiuni. Actiunile nu mai valorau nimic, valoarea de piata a companiilor era zero. O otelarie avea active fixe – cazane, forje etc, dar dc nu cumpara nimeni otel, ce valoare aveau toate asamblate?! Si asa, prin Bursa, au disparut clasa de mijloc, antreprenorii mici si mijlocii, intreprinderi independente. Toti au devenit angajati sau scapatati, s-a cumparat Manhattanul la hectar si fabricile la pret de fier. Scopul a fost atins, America a fost preluata.

Daca atunci Bursa a fost lasata sa cada si inevitabil participantii sa isi piarda banii, acum mai toate firmele listate sunt ale unora si in general si banii care se invart acolo sunt tot ai lor. Acei bani nu exista in expresie fizica, sunt numai niste cifre in conturi, sunt bani emisi pe calea creditului fara nicio acoperire in activele bancilor.

In zilele noastre Bursele si mai ales Bancile care sprijina toate aceste piete sunt mai presus de regulile jocului. Ele nu mai pot falimenta iar daca o vor face, atunci este semnalul ca totul se va schimba din temelii. Economia actuala, in modul in care este gandita, nu poate functiona decat cu acest influx de capital, chiar daca in el se regasesc germenii autodistrugerii sistemului. Afirm asta pt ca schema injectarii banilor in economie este una de tip piramidal. Daca nu sunt injectati tot mai multi, economia stagneaza, iar cand stagneaza deja sta sa regreseze. Uitati-va cu cata spaima pomenesc “specialistii” de faptul ca in China s-a redus ritmul de dezvoltare. Deci acolo economia desi creste, creste intr-un ritm mai lent or asta deja este considerata o criza incipienta.

Sa facem un rezumat din aceasta poveste! Banii au avut inca din momentul aparitiei lor forma fizica, valoare intrinseca, simboluri national al emitentului. Eliminand sau alterand toate acestea Statul devine din emitent si detinator al lor un simplu arbitru. Jocul este condus de banci care desi in teorie nu emit moneda, ele nu doar ca o fac, dar pot emite monede cu care sa stimuleze specula exact in anumite domenii tintite –  mirajul investitorilor strategici prin pariuri la bursa sau al cresterii economice prin bula imobiliara.

Creditele stimuleaza o cerere care altfel nu ar fi solvabila. Cererea asta, devenita artificial solvabila, creste volumul tranzactiilor intr-o economie nationala. Ea face sa para ca lucrurile merg bine, ca exista avutie si ea este investita, ca oamenii o duc bine si din prea-plin s-au hotarat sa faca urmatoarea miscare in alocarea bugetului de familie.

Toata fanfara ar putea sa fie foarte usor redusa la tacere incetand a analiza doar parametrii macro ai unei economii (cat venit pe cap de locuitor, ce buget are tara etc) si aplecandu-ne o leaca asupra indicatorilor micro. Care e cosul alimentar lunar al romanului? 30 de paini si 20 de kile de cartoafe! Care este cifra de afaceri a comertului tip “discount” sau “second hand”? Atunci vezi ca de fapt detinatorii de credite (auto, imobiliare) de fapt nu au un standard de viata ridicat, o calitate a vietii superioara ci doar strang cureaua dintr-o parte ca sa se fuduleasca pe instagram cu o casa/masina.

In momentul in care bancile decid ca e timpul pentru o noua criza, este suficient sa se scumpeasca sau sa se restrictioneze acel credit. Cererea se va diminua in sectorul care tragea economia dupa el si …. ca in cazul Anaconda Copper Mining explicat in articolul trecut, cand se retrage capitalul se instaureaza recesiunea. Iata cum, dupa exact acelasi tipar ca la Bursa, crizele economice sunt declansate prin miscarea stimulata a cererii si a ofertei.  Aceste sunt potentate prin alocarea tintita a unor bani in sectorul in care doresti sa dai tunul – in cazul 2008, banii imobiliari veniti pe calea creditului.

Acesti bani vor intretine un optimism in tranzactionarea produselor vizate dupa modelul actiunilor la bursa. Toti isi vor dori un credit pentru o casa care acum valoreaza 100 de lei iar peste un an 120. Calculul ii spune ca isi va acoperi dobanda iar povestea ii spune ca in New York un apartament este 1.000.000 usd, deci de ce n-ar deveni la fel de scump si in Bucuresti. Totul merge bine, atat timp cat robinetele bancilor sunt deschise, cererea devenita solvabila inghite din ce in ce mai mult din piata. Odata robinetele inchise, cererea pica iar economia  ….

Si totusi! Nimic nociv nu s-ar fi intamplat daca, in momentul in care pica piata, cei cu credite ar evacua apartamentul iar banca ar ramane cu cladirea. Banca ar da faliment din lipsa de lichiditati si  acumulare de active devalorizate, nefericitii ar injura o luna ca au pierdut niste bani, apoi s-ar calma in stilul “oricum erau acri” si tot trebuia sa plateasca undeva o chirie.

Dar nu e chiar asa. Prin legi stricate s-a ajuns la tot felul de bail-in si bail –out de nimeni nu mai intelege termenii dar toti pricep ca daca nu mai vrei sa platesti un apartament care valolora 100, banca il va vinde cu 40, cat face acum, iar tu vei ramane bun de plata pentru cei 60 care nu sunt recuperati. Banca isi va lua si un mic ajutor de la Stat pentru ca e … too big to fall.

Cum de s-a ajuns la aceste legi, vom analiza intr-un episod viitor.

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.

• Donație lunară
• Doar acum

Selectați cât doriți să donați (EUR)

€5 €10 €20 Altă sumă

Introduceți cât doriți să donați (EUR)