X

De ce este reformă cu „legile justiției” în mai multe țări din estul Europei

de null

Polonia este criticată, dar riscă să fie şi sancționată de UE pentru reformarea justiției. De ce dorește guvernul de la Varșovia să reformeze justiția? În primul rând, partidul lui Jaroslaw Kaczynski susține că justiția este organizată după formule nedemocratice. Judecătorii îi recrutează pe judecători, tot ei le atribuie poziții, îi promovează, îi trag la răspundere, totul în interiorul unei caste. În al doilea rând, mulți dintre judecători au legături cu fostul regim comunist, acuză guvernul. În Polonia, judecătorii nu sunt numiți de guvern și aprobați de Senat, precum în SUA. Ei formează un stat în stat, susține partidul lui Kaczynski. Da, Polonia nu are un sistem democratic atât de bine pus la punct precum cel anglo-american sau vest-european, iar reformarea justiției poate duce la abuzuri ale puterii executive asupra judecătorilor, însă opinia guvernanților este că reforma trebuie începută de undeva.
Și nu este vorba despre adoptarea unor „legi ale justiției“, precum cele din România. Șantierul polonez este uriaș, iar lucrările sunt avansate. Guvernul Kaczynski a început prin demiterea judecătorilor constituționali numiți în ultimele zile ale guvernării liberale, în 2015. A urmat o criză mare, avertizări de la Bruxelles, însă guvernul a mers mai departe. Ministrul Justiției a redobândit funcția de procuror general, așa cum prevedea legea înaintea guvernării liberale.
Justiția ca stat în stat

Comparativ cu „legile justiției“ din România, ceea ce se întâmplă acum în Polonia poate fi considerat un viraj către autoritarism, și asta chiar de către susținătorii români ai amintitelor legi. Dar nu este așa, scrie Pawel Dobrowolski, de la Enterprise Institute din Varșovia. „Democratizarea societăților semiperiferice implică riscuri. Deranjarea statu quo-ului duce la conflicte între elite și populație. Un conflict care, în lipsa unei economii puternice și a unor instituții puternice, poate duce la instabilitate și la un regim autoritar. Este însă un risc pe care trebuie să ni-l asumăm, dacă ne dorim o Polonie democratică și prosperă.“ Este un proces care presupune încercări și greșeli, totul în cadrul unui proces politic, nu juridic. „Să rămânem unde suntem nu este o opțiune. Progresul nostru economic și modernizarea instituțiilor sunt încetinite. Noi, în Polonia, fie vom încerca să energizăm modernizarea, prin încercări și greșeli, fie din semiperiferie vom deveni periferie“, scrie Dobrowolski.

Precedentul din Ungaria

„Legile justiției“ din Polonia pot părea un afront uriaș adus valorilor europene și euroatlantice, un act de inconștiență al puterii. Dar Polonia nu este prima! În 2011, când presa din România era preocupată, pe bună dreptate, de amendarea în spirit revanșard a Constituției Ungariei, iar presa occidentală și UE erau preocupate de soarta băncilor și marilor companii vestice din Ungaria, guvernul Viktor Orban trecea ușor prin parlament legi care îi eliminau din sistem pe judecătorii incomozi pe simplul criteriu al vârstei (pensionarea la 62 de ani, în loc de 70 de ani). Recent, guvernul de la Budapesta a propus o nouă reformă, în umbra celei poloneze: un sistem judiciar separat care să aibă în grijă administrația și în care să aibă acces nu doar judecătorii de profesie, pentru că jumătate din ei ar urma să fie numiți dintre funcționarii publici care au cel puțin zece ani de experiență în domeniu. Așadar, un soi de sistem paralel pentru contenciosul administrativ, în care cei loiali puterii primesc pâinea și cuțitul.

Fronda antisistem a cehilor

Cehii au ales la alegerile din octombrie ceea ce, după standardele MCV, ar fi un premier lipsit de integritate, corupt, lider al unui partid populist – Andrej Babis. În plus, Cehia a fost criticată anul acesta de Transparency International și de Grupul GRECO al Consiliului Europei pentru legislația anticorupție. Numai că, Cehia nu este supusă verificării MCV. Babis, al doilea cel mai bogat ceh, fiul unui diplomat comunist, este suspectat de colaborare cu poliția politică comunistă și că ar fi agent de influență al Rusiei (astfel a scris The Washington Post). Nu a câștigat alegerile doar datorită platformei sale populiste și trustului media pe care îl deține. El a fost, timp de peste trei ani, vicepremier și ministru de Finanțe, iar cehii l-au putut judeca după fapte, iar acum, Babis se pregătește să conducă un guvern minoritar, susținut de partide antisistem și de Partidul Comunist. Procurorii cehi l-au acuzat de fraudarea a două milioane de euro din fondurile europene, în urmă cu zece ani. I s-a ridicat imunitatea parlamentară exact înainte de alegeri. Însă Babis nu a fost arestat, a participat la alegeri și a câștigat. În Cehia nu există DNA și țara nu este supusă unui MCV.

Ce spune ambasadorul SUA

Care a fost reacția SUA la alegerea lui Babis? Ambasadorul SUA a fost schimbat cu puțin înainte de învestirea guvernului. În locul diplomatului Andrew Shapiro (căruia președintele ceh Milos Zeman i-a spus că ușa cabinetului său îi este închisă), administrația Trump a trimis la post un afacerist – Stephen B. King.
Acesta nu i-a acuzat nici pe Zeman, nici pe Babis pentru lacunele luptei anticorupție, pentru colaborarea cu fosta poliție politică.
Dimpotrivă, s-a arătat gata să lucreze cu noul premier, mai ales că ambii au experiență în industria chimică, unde ar putea ieși afaceri frumoase, la fel și cu achiziționarea de elicoptere americane multirol UH-1Y.
DNA de Visegrad
În Polonia există un organ de luptă împotriva corupției – Biroul Central Anticorupție. Cine îl conduce? Este Ernest Bejda, un procuror de 44 de ani (fost adjunct al șefului BCA) care a ajuns aici după ce nu a reușit să fie ales în Parlament pe listele partidului de guvernare. Și în Cehia există un organ anticorupție, care face parte însă din Poliția Națională, subordonat ministrului de Interne, numit politic.
Ca și în cazul Poloniei, Cehia și Ungaria nu sunt supuse unui MCV, iar Comisia Europeană a ales să dea în judecată țările acestea nu pentru inițiative legislative privind justiția, ci pentru neacceptarea cotelor de imigranți. Adică pentru nimic. De ce? Însuși președintele Consiliului European a pus sub semnul îndoielii, înaintea Consiliului de iarnă de la finalul săptămânii trecute, acest sistem.
Concluzia nu poate fi decât că, după experiențele Trump și Brexit, Bruxellesul s-a temut să înceapă războiul mare cu Grupul de la Visegrad și a ales războaie mici, de fațadă. România este încă supusă unui MCV și nu face încă parte din acest Grup.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat că Bruxellesul va începe procedurile suspendării dreptului de vot al Poloniei în CE, din cauza legilor justiției. Procedura, inițiată pe fondul crizei politice din Germania, va dura mult, iar revenirea Angelei Merkel poate însemna și grăbirea unui compromis, căci Merkel, cu mari interese în Europa Centrală, nu a fost adepta antagonizării Poloniei.

„Legile justiției“ din Polonia

Au urmat cele cinci mari legi ale justiției.
1. Managerii tribunalelor sunt total subordonați ministrului Justiției (în vigoare din mai 2017).
2. Judecătorii stagiari sunt numiți direct de ministrul Justiției, iar Consiliul Național al Magistraturii din Polonia nu poate decât ridica obiecții. (O lege importantă, pentru că guvernul dorește eliminarea judecătorilor în vârstă).
3. Ministrul Justiției a dobândit dreptul de a numi președinții instanțelor inferioare, fără a mai cere opinia judecătorilor. Vârsta de pensionare a fost redusă la 60 de ani pentru judecătoare și 65 de ani pentru judecători. Ministrul, care este și procuror general, are putere discreționară în prelungirea activității celor care au atins pragul pensionării.
4. Judecătorii nu-și vor mai putea numi membrii în Consiliul Național al Magistraturii. Această instituție va fi împărțită în două camere: una a politicienilor, plus președintele Curții Supreme din Polonia, iar cealaltă a judecătorilor (numiți însă de Parlament). Camera politicienilor are drept de veto la numirea judecătorilor, veto de care camera judecătorilor poate trece doar dacă e susținută de președintele Curții Supreme.
5. Proiectul de lege privind Curtea Supremă prevede că toți judecătorii acestei instanțe își vor încheia mandatul la intrarea în vigoare a legii, iar noii magistrați vor fi aleși de noul Consiliu Național al Magistraturii, de la punctul 4. Legea prevede că judecătorii Curții Supreme ies la pensie la 65 de ani (vârsta actualei președinte a Curții). În Polonia, Curtea Supremă este instanța care validează alegerile parlamentare și prezidențiale și are dreptul de a emite opinii cu privire la proiectele de lege.
Ultimele două legi au fost cele mai criticate și atacate prin proteste de stradă organizate de opoziția liberală și ONG-uri. Președintele Andrzej Duda, care a candidat cu susținerea partidului lui Kaczynski, a recurs la o frondă, dar a propus amendamente minore, care au nemulțumit guvernele vestice și Comisia Europeană, au fost criticate de Comisia de la Veneția (care se va pronunța și pe legile românești), iar legile amendate au trecut de Seim. Urmează Senatul, iar apoi, promulgarea.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.


Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, împărtășim informații despre utilizarea de către dvs. a site-ului nostru cu partenerii noștri de rețele sociale, de publicitate și de analiză. View more
Cookies settings
Accept
Politica de confidențialitate
Privacy & Cookies policy
Cookie name Active
Save settings
Cookies settings