Salariile majorate în vară aruncă foarte multe primării din ţară în pragul falimentului. Doar în Dâmboviţa, sunt 33 de comune în care primăriile nu mai au bani – pentru că lefurile s-au mărit, nu însă şi bugetul. În judeţul Dolj, autorităţile locale din comuna Gighera spun că vor tăia din investiţii. Nu se vor mai reabilita fântânile din localitate şi nici podeţele. Şi în judeţul Alba, edilii mai multor primării din zona de munte spun că banii nu ajung până la finalul anului nici măcar pentru plata angajaţiilor.
Primarii cer acum ajutor guvernamental ca să plătească angajaţii. Iar dacă nu vin bani de la stat, edilii nu au altă soluţie decât să renunţe la asfaltat străzi, canalizare şi gaze.
La Conţeşti, jud. Dâmboviţa, cişmelele sunt seci şi uliţele au iz de sărăcie. Tabieturile ţin, însă, visurile treze. În primărie, la 8:00 dimineaţa, cafeaua funcţionarilor fierbe în trei ibrice mari pe un aragaz cu butelie.
Reporter: Salariile s-au mărit?
Angajată Primărie: Da, s-au mărit!
– Câţi angajaţi are Primăria?
– Păi sunt foarte mulţi.
Doamna care face cafeaua dă apoi un telefon:
„Doamna Simona, e o mică problemuţă: aici, la Primărie, a venit de la Digi24…”
Problemuţa… este mare: primarul are salariul aproape dublu, cei 50 de funcţionari… conform legii. Primăria nu are însă cu ce să le plătească.
Reporterul Digi24 stă de vorbă cu Marian Alexandru, primarul din Conţeşti, Dâmboviţa:
– Câţi angajaţi aveţi în Primărie?
– Cu tot cu căminul de bătrâni sunt 50 de angajaţi! Şi normal că s-a mărit fondul de salariu. Aproape s-a dublat.
– Dumneavoastră cât aveţi salariu?
– Păi nici nu mai ştiu, dacă de acum trei luni nu l-am mai luat. Deci am avut 3.200, acuma, după majorarea care s-a făcut prin lege, la 1 iunie, sunt în jur la 5.500!
Salariile mărite au venit la pachet cu cea mai neagră veste pentru orice angajat: a blocat lefurile. De trei luni.
– S-a mai întâmplat să nu vă luaţi banii?
– Nu! Mărturisește o angajată a Primăriei Conțești.
– Într-un final trebuie să facem rost de bani! este încredințat primarul Marian Alexadru
– Cum?
– Păi v-am spus: din încasări! Poate vine vreo investiţie, poate luăm bani pe-o autorizaţie de construcţie… Sperăm!
– Dacă nu se întâmplă asta?
– Dacă nu se întâmplă asta, nu ştiu! O să discutăm cu Prefectura să vedem ce-i de făcut!
– De câţi bani e nevoie, lunar, ca să plătiţi salariile?
– Un miliard trei sute, cu taxele la stat! Deci, 130 de mii!
La Iedera, jud. Dâmbovița, din taxe Primăria adună anual 600 de mii de lei. Primarul duce acasă cu o mie de lei în plus. Subalternii câştigă mai mult. Bugetul local nu le poate susţine însă nici măcar până-n decembrie. Primarul vrea să-l ajute ţara. Şi anunţă că anul viitor va pune investiţiile pe locul 2.
„Următorul an, într-o… cum să vă zic, posibilă… Şi sigur aşa se va întâmpla, toată lumea va dirija banii către salarii. Iar investiţiile vor avea de suferit sigur şi se vor diminua”, spune primarul comunei Iedera, din jud. Dâmbovița, Simon Gheorghe.
Primarul de la Ocniţa-Dâmboviţa vrea ajutor de la Guvern ca să poată plăti salariile mărite de stat. Colegul de la Cojasca îi ţine isonul: nu mai are bani să plătească lefurile pentru luna viitoare.
– Pentru luna viitoare aveţi buget pentru salarii?
– Nu! Pentru luna viitoare nu avem! Recunoaște primarul din Cojasca, Victor Gheorghe.
– Dumneavoastră, personal, cât aţi primit în plus la salariu?
– Conform legii!
– Atât?
– Da!
– Mult, puţin?
– Conform legii, ne încadrăm în ce ne-a dat legea.
– Câţi bani aţi avea nevoie dumneavoastră?
– Un miliard 600 pentru cele două luni, să le acoperim.
– Şi pe un an de zile ce înseamnă bugetul de salarii?
– În jur de 10 miliarde!
Localnicii ştiu că angajaţii primăriilor iau salarii mai mari care secătuiesc bugetul. Şi sunt resemnaţi.
„Cine are cuţitul şi pâinea, taie cât vrea! Sau cât îi trebuie! Nu mi-o da mie să împart. O taie ei…”, spune un bătrân, care ține în brațe o pâine.
„Decizia e că te gândeşti că poate, poate primeşti de undeva bani de la Dumnezeu sau ştiu eu de unde. Nici anul trecut nu am avut bani. Am avut trei angajaţi, funcţionari publici, cu salariul minim, oameni cu 10 ani vechime aici, referentul contabil avea 1.800 acum are 2.100”, spune Ioan Trif, primarul comunei Ceru-Băcăiniţi.
În aceeaşi situaţie sunt şi alte comune din zona munţilor Apuseni. Primarul din Râmeţ spune că de luna viitoare nu vor mai fi bani nici pentru plata salariilor.
„Nu ne ajunge, vă daţi seama! Nici într-un an nu ne-au ajuns banii. (Reporter: O să puteţi să plătiţi salariile şi nu mai faceţi nimic altceva sau nici salariile?!) Nici salariile! Şi mai avem restanţe la iluminat.. Sperăm într-o rectificare de Guvern”, spune Vasile Raica, primarul comunei Râmeț.
Autorităţile judeţene spun că nu pot ajuta primăriile la plata salariilor, ci doar pentru susţinerea investiţiilor.
„În cazul în care nu au bani de salarii, fiecare se gospodăreşte. Consiliul Judeţean Alba alocă bani pentru echilibarea bugetelor locale ale UAT-urilor. Mai pe scurt noi nu plătim salariile primăriilor”, spune răspicat Alin Cucui, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
Majorări ale salariilor cu peste 25 la sută s-au făcut şi la Primăria Gighera din Dolj. Edilul de aici spune că va tăia de la investiţii.
„Investiţii mărunte, de reabilitare fântâni, de reabilitare podeţe”, detaliază Florea Neacșu, primarul comunei Gighera.
„Dezechilibrul este în jur de 1 miliard şi ceva, 1,5 miliarde. Înseamnă salarii, funcţionare, cheltuieli cu iluminatul public…Cred că din 2018 suntem nevoiți să mai reducem din salarii, că altfel ne blocăm”, recunoaște Ioan Dăbuleanu, viceprimarul comunei Gighera.
Acum, casierul Primăriei a început să bată pe la porţile localnicilor după taxe.
– Aveţi 7 milioane 400 de plată.
– Ce aş putea să vând ca să aduc banii la Primărie? Sincer…
– Plătiţi cu penalizări.
Cel mai mic salariu în primărie este de 1.700 de lei, iar cel mai mare de 4.000 de lei, încasat de edil. Pentru plata tuturor lefurilor, pe un an este nevoie de 1.849.000 lei – adică de trei ori mai mult decât ceea ce s-ar încasa din taxe şi impozite.
În Dolj, 70 de primării din 111 au cerut de la Guvern bani în plus pentru salarii, dar şi pentru investiţii.
Reclame
Aceasta masura aparent buna de a mari salariile bugetarilor a dus la desfiintarea gospodaririi proprii a localitatilor, creand dependenta fata de o putere centrala.
Ne intrebam asadar, cu ce scopuri se urmareste falimentarea primariilor locale? Este regionalizarea unul dintre acestea?
Cititi va rog si:
- Un prim pas catre REGIONALIZARE? Guvernul adoptă miercuri strategia de DESCENTRALIZARE a României.Prefectul şi subprefectul vor avea funcţii de SECRETAR DE STAT, respectiv subsecretar de stat
- Video (LECTIA DE ISTORIE) – Prof Dinu Giurescu: REGIONALIZAREA duce la ROBOTIZAREA ROMANIEI. Nu vor mai exista romani, ci cetateni din regiunea 1, cu CNP cutare, de pe o lista cu numere …
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Se urmareste declansarea anarhiei.
Isa avem un exemplu recent Venezuela
Noua lege a salarizarii doar a permis cresterea salariilor in masura resurselor bugetare la nivel local pe principiul ca te-ntinzi cat ti-e plapuma. Nici n-aveau cum sa gaseasca o formula de salarizare unitara pentru ca sunt diferente f mari intre activitatile desfasurate de la o primarie la alta si nici nu exista un normativ clar al unor functii cu responsabilitatile specifice fiecareia. Era nevoie de o astfel de lege pentru ca sunt si primarii in care oamenii chiar munceau fiind f slab remunerati.
Intentia a fost asadar buna si, important, necesara. Ca la primarii au facut ce-au vrut … este o alta poveste. Oamenii au tendinda fireasca de a-si maximiza castigul si a-si minimiza munca iar legea a lasat lucrurile la bunul simt si la limita bugetului local. Mai departe om vedea ce-o fi. Cel mai bine ar fi sa-i responsabilizeze prin lege ca sa nu mai dea salarii care depasesc un anumit % din bugetul local ca sa nu se ajunga in situatia aberanta ca renunta la investitii (iar pentru localitatile in care bugetul local nu poate acoperi salariile se va stabili un plafon fix ca si pana acum). Simplu.
Regionalizarea este cu totul altceva. Chiar nu vad cum falimentul unor localitati ar putea conduce la regionalizare. Situatia actuala poate duce la o reorganizare administrativa in sensul reducerii numarului de Unitati Administrativ Teritoriale (se unesc comunele acolo unde se considera posibil si oportun) dar regionalizarea in sine este o decizie politica prin care se acorda un anumit grad de autonomie administrativa unor regiuni delimitate dupa anumite criterii. Poanta este ca aceste regiuni ajung sa aiba bugete proprii si sa dezvolte o relatie separata cu capitala lagarului (Bruxelles) in defavoarea capitalei tarii.
Asa numitele euro-regiuni (din care unele au ajuns sa fie transfrontaliere din anumite considerente – ex. iau bucati din mai multe regiuni pentru a rezolva probleme tematice cum ar fi …. protectia mediului bla bla bla) sunt si vor fi in continuare un instrument puternic de slabire a puterii statelor UE.
Un articol care merita sa fie preluat pentru ca se refera la iesirile in strada programate maine (duminica) de progresisti pentru blocarea legilor justitiei (adica pt sustinerea statului paralel construit de servicii secrete straine ce paralizeaza o lume intreaga, nu numai Romania): http://www.conteledesaintgermain.ro/urmeaza-testul-hellvig-cu-natiunea-sau-cu-factiunea/03-11-2017