INFILTRAREA institutului ASPEN in judetul Constanta. Aspen City Lab: un program de strategii de urbanizare, infrastructură, transport si eficienţă energetică

Constanţa a pierdut startul în dezvoltare – o recunoaşte chiar şi primarul Decebal Făgădău -, dar are posibilitatea şi capacitatea de veni puternic din urmă şi de a ajunge un nod puternic economic, comercial, maritim, energetic şi turistic.

Startul a fost dat, ieri, la Universitatea „Ovidius“, unde a fost inaugurat laboratorul de idei pentru acest obiectiv măreţ – Aspen City Lab.

Dezvoltat de Institutul Aspen România, programul urmăreşte extinderea discuţiei pe planificare urbană, concentrându-se pe strategii de urbanizare, infrastructură şi transport sigur şi sustenabil, eficienţă energetică şi acces la locuinţe accesibile. Programul se concentrează, de asemenea, pe oportunităţile de investiţii în aceste domenii şi pe strategiile care facilitează crearea unor clustere de tehnologie urbană.

„Este o invitaţie de a juca în liga mare şi la cred că municipiul Constanţa este pregătit să vină”, a anunţat preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană.

Practic, proiectul urmăreşte să formeze o comunitate de aproximativ 25 – 30 de lideri din sectorul public, privat şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile şi mediului academic, care să se angajeze într-un proces de reflecţie transparent, responsabil şi imparţial, cu scopul de a consolida poziţia Constanţei şi zonei sale adiacente ca centru regional de putere economică.

„Noi avem potenţial neexploatat, care se numeşte un partener local, regional, naţional şi internaţional. Suntem puţin întârziaţi, dar acum avem o deschidere totală de relaţionare şi parteneriat. Pretutindeni unde mergem transmitem acelaşi mesaj de deschidere, de transparenţă, de suport în atragerea de investiţii noi. Sigur, Constanţa a rămas în urmă din punct de vedere al aspectului urban, al calităţii vieţii locuitorilor şi pentru aceasta trebuie să găsim soluţii. Avem multe proiecte şi multe foarte avansate. Comunitatea constănţeană nu a fost obişnuită cu dialogul. Ne-am mulţumit să stăm pe margine, să criticăm şi să nu ne implicăm. Acum însă avem o nouă abordare, de dialog şi parteneriat”, a declarat primarul Decebal Făgădău.

„Toţi vorbim aceeaşi limbă!“

Acesta a mai spus că, la nivel local, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Administraţia Porturilor şi autorităţile locale sunt parteneri.

„Pe plan local, toţi vorbim aceeaşi limbă. Pe plan regional şi naţional, suntem încă în urmă, de aceea am apelat la Banca Mondială, să vină să ne ajute şi să ne acorde asistenţă tehnică să ne dezvoltăm”, a precizat edilul, subliniind că „pentru prima dată în istoria oraşului, am consolidat o echipă care lucrează împreună – investitorii, portuarii, municipalitatea, universitatea, societatea civilă”.

„Constanţa trebuie să fie un actor dinamic!“

Din punct de vedere al Institutului Aspen, Constanţa, incluzând zona adiacentă, care conţine zone de importanţă naţională precum complexul industrial Năvodari şi Portul Mangalia, ar putea să devină un centru regional de putere economică şi un pol de creştere dacă ar reuşi să îşi valorifice locaţia geostrategică şi potenţialul comercial. Constanţa joacă un rol esenţial în valorificarea poziţiei României de punte între Europa Centrală, fără ieşire la mare, şi zona Mării Negre şi a Caucazului.

„Constanţa trebuie să fie un actor dinamic în politicile socio-economice. Ţine de fiecare dintre noi. Fiecare trebuie să ne aducem o contribuţie cât de mică. Avem nevoie de acest laborator de idei, care să ne ţină ancoraţi şi validaţi pe harta celor mari. Sigur că este importantă şi o stradă mică din cartierul Palazu Mare, dar şi să fii pe această rută este extrem de important”, a mai spus primarul Făgădău.

La rândul său, directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru, a subliniat că au fost vremuri în care municipalitatea nu avea un dialog cu mediul economic şi cu investitorii.

„Am fost dezbinaţi, dar acum se poate, iar Constanţa poate deveni un astfel de nod economic”, a concluzionat directorul CCINA.

Terminal GPL şi o nouă infrastructură intermodală

Printre obiectivele incluse în proiect, se numără finalizarea unei Strategii Energetice Naţionale de către autorităţile relevante, care să urmărească facilitarea transportului de gaze naturale prin conectarea zonei Mării Negre la interconectorul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), construirea unui terminal GPL, care să transforme Constanţa într-un hub de tranzit al gazului natural din Caucaz, Asia Centrală şi alte regiuni, precum şi dezvoltarea capacităţii de stocare a gazului natural pentru a putea adapta o creştere a volumului.

De asemenea, s-ar putea crea un cluster agro-industrial în jurul Portului Constanţa, conectat la infrastructura intermodală şi vor fi realizate proiecte de infrastructură, cum ar fi proiecte feroviare (în sudul Portului Constanţa sau în sectorul fluvial – maritim) şi lansarea unor curse internaţionale de feribot pentru maximizarea transportului din zona Mării Negre şi Caucazului către Europa Centrală şi invers.