Toma Arnăuţoiu a fost liderul grupului de rezistenţă anticomunistă armată de la Nucşoara, format în 1949 împreună cu colonelul Gheorghe Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai multe persoane. Mulţi dintre ei au fost arestaţi şi torturaţi de autorităţile comuniste. Arnăuţoiu a fost executat în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la penitenciarul Jilava. Gruparea a organizat cea mai puternică şi lungă rezistenţă anticomunistă din Europa.
Toma Arnăuţoiu a fost liderul grupului de rezistenţă anti – comunistă armată de la Nucşoara, judeţul Argeş, cunoscut ca şi „Haiducii Muscelului”. Acest grup de rezistenţă s-a format în primăvara anului 1949. Totul a pornit cu o iarnă înainte, după ce locotenentul Toma Arnăuţoiu a pus la cale cu colonelul Gheorghe Arsenescu organizarea unui grup care să lupte împotriva comuniştilor.
In luna februarie 1948, mai mulţi membri ai grupului format de Arsenescu la Dragoslavele au fost arestaţi astfel că acesta s-a refugiat împreună cu Toma Arnăuţoiu la Nucşoara. Lor li s-au alăturat Iancu Arnăuţoiu, Petru Arnăuţoiu, tatăl şi fratele lui Toma, precum şi alte persoane ce le-au oferit alimente, haine, arme şi muniţie.
Când au plecat să se ascundă în munţi, grupul era format din 16 persoane, printre care se numărau şi patru femei. În vara anului 1949, gruparea s-a despărţit în două deoarece nu se puteau înţelege cu privire la modul în care să se ascundă de trupele securităţii. Astfel, o parte l-au urmat pe Toma Arnăuţoiu, iar cealaltă parte pe Gheorghe Arsenescu.
În toamna anului 1949, acesta din urmă avea să se desprindă total de grupul de rezistenţă de la Nucşoara şi s-a ascuns pe cont propriu. Arsenescu avea să fie prins în anul 1960 şi condamnat la moarte.
Oamenii rămaşi sub conducerea lui Arnăuţoiu aveau să poarte lupte directe cu membrii securităţii, o parte dintre ei fiind prinşi sau chiar omorâţi. Rudele şi apropiaţii fugarilor erau şi ele persecutate de securitate, multe persoane din rândurile acestora fiind arestate şi interogate pentru a oferi cât mai multe informaţii despre grupul de rezistenţă de la Nucşoara.
Toma Arnăuţoiu şi membrii grupului au stat ascunşi într-o peşteră din satul Poienărei. Pe lângă liderul grupului mai erau fratele său Petre Arnăuţoiu, Maria Plop, Constantin Jubleanu şi fiica lui Toma Arnăuţoiu şi a Mariei Plop.
Căpitanul Nicolae Pleşiţă, locţiitorul şefului Direcţiei Securităţii Piteşti, l-a convins pe fostul coleg de şcoală al lui Toma Arnăuţoiu, Grigore Poinăreanu, să ofere informaţii despre gruparea de rezistenţă de la Nucşoara. Acesta le oferea membrilor grupului alimente şi haine, astfel că a anunţat securitatea când urmau ca fraţii Arnăuţoiu să-l contacteze.
La data de 20 mai 1958, Toma şi Petru Arnăuţoiu au venit la locuinţa lui Poinăreanu, iar acesta din ordinul Securităţii le-a pus celor doi fraţi câte un pahar de ţuică în care fusese pus un tranchilizant foarte puternic. În scurt timp, membrii securităţii i-au arestat pe Toma şi Petru, obligdânu-i să le arate unde erau ascunşi Constantin Jubleanu, Maria Plop şi copilul ei.
Dacă Maria Plop împreună cu fiica sa s-au predat de bunăvoie, Jubleanu a continuat lupta cu trupele securităţii, fiind ucis într-un schimb de focuri. Cei doi fraţi arestaţi au fost anchetaţi timp de un an, iar Tribunalul Militar al Regiunii a II-a i-a condamnat la moarte.
„Toma Arnăuţoiu, ofiţer de armată epurat de regimul comunist instalat de tancurile sovietice la finele celui de-al doilea război mondial, s-a retras în munţi, în zona Muscel, cu un grup de rezistenţi, între care şi patru femei, în anul 1949 şi a fost capturat, doar în urma unei trădări, în 1958. Anchetat cu brutalitate timp de un an de Securitate, Toma Arnăuţoiu a fost apoi judecat şi condamnat la moarte, fiind executat împreună cu alţi membri ai grupului său în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959”, a arătat istoricul Ion Coja.
Alături de ei au mai primit pedeapsa cu moarte şi alte 14 persoane ce i-au sprijinit în cei nouă ani în care au fost fugari. Toţi ce 16 condamnaţi la moarte au fost executaţi în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 la Penitenciarul Jilava.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
