Ministerul Justiției a publicat, vineri seara, pe siteul instituției, după ce HG nr.410 din 9 iunie 2017, referitoare la desecretizarea arhivei SIPA, a apărut în Monitorul Oficial, două rapoarte şi o anexă a unuia dintre ele. Concret, ministrul Tudorel Toader a declasificat şi a dat publicităţii Raportul 096 privind activitatea Comisiei constituite prin OMJ nr. 1.348/C din 31mai 2007, modificat prin OMJ nr. 1489/C din 11.06.2007, care a apărut în exclusivitate în Evenimentul zilei, dar şi Raportul 0097 privind activitatea Comisiei constituite prin OMJ 2418/C din 24 septembrie 2007, precum şi Procesulverbal 087 încheiat în data de 10.04.2008 la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Prună s-a jucat de-a clasificarea

Primul lucru care trebuie explicat este faptul că Raportul Comisiei Chiuariu-Predoiu din 2008 a fost la nivel secret de serviciu, până în 2016, când a fost trecut într-o clasă superioară, fiind ștampilat cu SECRET.

Ministrul Justiției la accea vreme era Raluca Prună, fosta colaboratoare a Monicăi Macovei, cea care este incriminată în acest document. Acest gest al Ralucăi Prună ridică mari semne de întrebare privind respectarea legislației privind clasificarea și păstrarea documentelor cu caracter secret. De ce a simțit nevoia ministrul Raluca Prună să „îngroape” și mai adânc un raport care scotea în evidență niște posibile infracțiuni? Desecretizarea celor trei documente de către actualul ministru al Justiției Tudorel Toader este consecinţa dezvăluirilor stupefiante, făcute în Evenimentul zilei, de jurnalistul Dan Andronic în legătură cu arhiva SIPA. Importanța faptelor relatate în exclusivitate de EVZ a fost confirmată și de DIICOT, care a deschis o anchetă „in rem”.

A propus o HG, apoi a uitat

Așa cum spuneam, desecretizarea Raportului 096 din 2008 scoate la lumină încă o informație şocantă: în 2016, Raluca Prună, fost ministru al Justiției în guvernul Cioloș, a încercat să o salveze pe prietena ei Monica Macovei!

În vara lui 2016, ministrul Raluca Prună a anunțat că e nevoie de un act normativ de importanță majoră pentru desfiinţarea arhivei SIPA. Proiectul de HG, spunea ea, răspundea necesităţilor menţionate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuia să inventarieze documentele din arhiva DGPA și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea lor.

În 27.07.2016, răzbat în presă primele referiri la proiectul gândit de Raluca Prună și oamenii din echipa ei care privea arhiva SIPA. De fapt, era vorba de o altă modalitate de a se umbla în arhiva SIPA, locul în care erau stocate peste 5.000 de unități arhivistice privind cariera și viața a sute de magistrați, oameni politici, jurnaliști.

Iată fragmentul edificator din proiectul de Hotărâre de Guvern, pe care ministrul Raluca Prună voia să-l treacă în iulie-august 2016.

„La nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei DGPA, inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor către autorităţile competente”, se arăta în proiect.

Numai că în loc să procedeze conform legii, Raluca Prună, după ce a văzut de ce fapte grave e acuzată Monica Macovei în Raportul 096 al Comisiei Chiuariu-Predoiu, a secretizat a doua oară documentul pe care fostul ministru Cătălin Predoiu a scris „Secret de serviciu”.

Greşelile grave ale ministrului Prună

Raluca Prună a lăsat baltă proiectul de HG, fluturat presei în 27.07.2016, iar în 18.08.2016 (deci după trei săptămâni) a trecut raportul semnat de fostul minsitru Cătălin Predoiu la o clasă superioară de secretizare, aplicând pe prima pagină a documentului ștampila de SECRET. În graba sa de a îngropa la loc Raportul care o acuză pe Macovei, Raluca Prună a făcut mai multe greşeli:

• A pus ștampila de SECRET doar pe prima pagină a documentului;
• Nu a dat un număr nou de înregistrare în 18.08.2016, atunci când a secretizat din nou Raportul 096, deși legislația în acest sens este extrem de clară;
• Nu a sesizat instituțiile abilitate atunci când a luat la cunoștință din Raportul Comisiei din 2008, clasificat la acel moment doar ca fiind secret de serviciu, cu toate că era vorba de Incidente de Securitate foarte grave și posibile infracțiuni cu privire la legea siguranței naționale;
• A încălcat legea, deoarece nu a făcut clasificarea printr-o HG.

Va sesiza Tudorel Toader Parchetul?

Desecretizarea de acum a ministrului Tudorel Toader este de o importanță majoră, fiindcă arată că fostul ministru Raluca Prună a încercat să acopere ce au făcut, în perioada 2005-2006, ministrul Monica Macovei, judecătorul Cristi Danileț, jurnalistul Dan Tapalagă și restul echipei lor, care au avut acces și au manevrat documente strict secrete din Arhiva SIPA.

Întrebarea care se pune este ce va face ministrul Tudorel Toader în continuare? Va sesiza el Parchetul în cazul incidentelor de securitate legate de arhiva SIPA?

NOTĂ

1. La data de 5-6 ianuarie 2005, din ordinul ministrului Monica Macovei au fost sigilate la Ministerul Justiției: Biroul de Documente Clasificate, Direcția Juridică și Biroul de elaborare acte normative. (Până acum, nimeni nu s-a sesizat în legătură cu acest important detaliu). Probabil că negăsindu-se… din ceea ce se căuta s-a trecut la punctul 2.
2. La data de 7-8 ianuarie 2005, orele 20.00, s-au prezentat la sediul Direcției Generale a Penitenciarelor:

Ministrul Monica Macovei și Dan Tapalagă. Obiectul vizitei a fost acela al verificării intrării și ieșirilor documentelor secrete ale SIPA din ultimul trimestru al anului 2003 și primul trimestru al anului următor. Au fost prezenți la această activitate șeful SIPA de atunci, col. Marius Stoian (n.r. Ovidiu Ioan Stoian – șeful SIPA la acel moment) și doi ofițeri sau subofițeri care aveau în răspundere arhiva. Ministrului și însoțitorului li s-au solicitat documentele de acces la date clasificate (certificatele ORNISS), Monica Macovei a răspuns că dânsa fiind ministru nu are nevoie de așa ceva, iar Dan Tapalagă n-a dat nici un răspuns.

Ministrul și însoțitorul său au stat în arhivă până la ora 02.00 noaptea.

Nu s-a cerut de la SIPA nici un fel de document clasificat. A fost luat însă registrul de intrări-ieșiri documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și unde au fost semnalate (ce beneficiari au fost). La plecare (cei doi n.n.) au luat acest registru de intrări-ieșiri care a fost restituit SIPA după ce procurorul Dobocan a preluat funcția de director al acestui serviciu. (…)

Dan Tapalagă recunoaște că a intrat ilegal în Arhiva SIPA

„Am asistat în calitate de consilier la măsuri de securizare a arhivei SIPA, operațiune dispusă și realizată de ministrul Monica Macovei, în prezența unor persoane din conducerea Serviciului. Era într-o seară de vineri, la începutul lui 2005, din câte îmi amintesc, când cineva ne-a transmis informația că se încearca distrugerea/ incendierea arhivei. Macovei l-a convocat pe șeful SIPA, Ovidiu Stoian, la minister și am plecat cu toții către sediul unde se afla arhiva SIPA”, a spus Dan Tapalagă.

Nici până în acest moment nu am primit răspunsul la o întrebare importantă transmisă Ministerului Justiției. Din ce dată a fost angajat Dan Tapalagă în postul de consilier al ministrului Monica Macovei?

Este un amănunt extrem de important întrucât din informațiile publice acest lucru s-a produs în data de 18 ianuarie 2005, ceea ce ar însemna că în noaptea de 6-7 ianuarie 2005, acesta a folosit o calitate oficială falsă, intrând fără a avea dreptul într-o arhivă cu documente secrete.

Așa cum spuneam și în articolul din 30 mai 2017, accesul în Arhiva SIPA s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, fără prezentarea certificatelor ORNISS, sub pretextul ciudat că Monica Macovei, fiind ministru, nu avea nevoie de un asemenea document.

Spunem ciudat, pentru că potrivit Hotărârii Guvernului 204/13 iunie 2002, care reglementează accesul la informații clasificate, Monica Macovei avea nevoie de un asemenea document ORNISS și era obligată să-l prezinte în momentul accesului în Arhiva SIPA.

Mai mult, ca membru al CSAT, pentru ministrul Justiției este obligatorie eliberarea unui asemenea certificat de securitate, fiind vorba de accesul la documente NATO Top Secret. Ținând cont de intervalul scurt de timp care trecuse de la desemnarea noului guvern, 29 decembrie 2004 și momentul intrării în Arhiva SIPA, noaptea de 6-7 ianuarie 2005, perioadă în care avuseseră loc sărbătorile de Anul Nou, este fără dubiu că Monica Macovei nu avea certificat ORNISS, pentru că nu a existat timpul fizic pentru derularea verificărilor de securitate.

Ca să fim clari, guvernul a depus jurământul joi, 29 decembrie 2004, iar miniștrii au venit în prima zi la lucru luni, 5 ianuarie 2005. Prima acțiune a Monicăi Macovei ca ministru al Justiției: a sigilat birourile mai sus menționate, după care, în a doua zi a mandatului de ministru, s-a dus în Arhiva SIPA. A plecat cu documente secrete de acolo, fără a avea voie.

Acuzațiile din Raportul Comisiei MJ din 2008

• Cea mai gravă acuzaţie din Raportul 096 este: „Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr. 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informaţii Clasificate din Ministerul Justiţiei pe care le-au predate ministrului Justiţiei Monica Macovei. Comisia actuală (autoarea prezentului Raport) nu a putut identifica şi nu cunoaşte dacă documentele clasificate (SSID,SS,S) ridicate de membrii comisiei au fost restituite de aceşti membri sau de către ministrul justiţiei, Monica Macovei, şi nici dacă alte măsuri de valorificare au fost dispuse de fostul ministru al justiţiei Monica Macovei”;
• Al doilea lucru grav constatat de comisie a fost că prima comisie de inventariere a arhivei SIPA, înfiinţată de Monica Macovei pe 20 martie 2006, nu a respectat termenul, prevăzut în art. 2 alin. 4 din HG nr. 127 din 26 ianuarie 2006 privind desfiinţarea DGPA, de finalizare a inventarierii şi predare a arhivei către Arhivele Naţionale şi servicii din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică;
• Apoi, tot Monica Macovei a înfiinţat, pe 19 ianuarie 2007, o altă comisie formată doar din procurorul Paul Dumitriu şi judecătorul Cristi Dănileţ (care fusese membru şi al primei comisii), care a avut ca sarcină „analizarea şi stabilirea destinaţiei documentelor aparţinând fostei DGPA, aflate în custodia Ministerului Justiţiei şi depozitate la sediul central al ANP”. Comisia Chiuariu a stabilit că Paul Dumitriu şi Cristi Danileţ „nu au dus la îndeplinire dispoziţiile”, „neîntocmind niciun raport cu propuneri privind destinaţia arhivei operative, încălcând astfel şi prevederile HG 127 în ce priveşte termenul pentru îndeplinirea obligaţiei de stabilire a destinaţiei acestei arhive”;
• Membrii Comisiei Chiuariu nu au identificat „în spaţiul aferent arhivei” procesele- verbale privind activitatea primei comisii. Ceea ce se traduce prin faptul că ele nu există. Însă, mult mai gravă este constatarea că „din dispoziţia factorilor decizionali (ministrul Monica Macovei – n.r.), s-a procedat la constituirea arhivei în contradicţie cu prevederile legale şi fără avizul CSAT, în calitate de coordonator la nivel naţional al tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate”;
• În raport se mai arată că „unele rapoarte prezintă menţiune „s-a făcut xerox”, altele sunt xerocopii” , sau „tot din ordinul factorilor decizionali anteriori (înainte de 31 mai 2007 – n.r.), a fost dispusă operaţiunea de rescriere a hard-disk-urilor aflate în incinta DGPA. Comisia nu a identificat Ordinul Ministrului Justiţiei prin care s-a dispus această operaţiune şi nici dacă au fost respectate prevederile legale pentru realizarea acestor demersuri”. Este evident că faptele s-au petrecut în mandatul Monicăi Macovei, deoarece imediat în Raport se precizează: „A fost identificat un registru de dată recentă privind evidenţa operaţiunilor urmând a se stabili de către instituţiile abilitate dacă s-a făcut cu respectarea prevederilor art.76 din HG 585/2002”.

Comisia Chiuariu a propus sesizarea SRI – Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat şi „Identificarea şi inventarierea tuturor documentelor aparţinând arhivei operative a fostei DGPA din cadrul Serviciului de Informaţii Clasificate al ministerului şi arhivarea lor, respectiv depozitarea lor în spaţiul securizat al arhivei DGPA, spaţiu amplasat la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, până la predarea lor conform art.2 alin 4 din HG 127/2006”.