N. red. Lumea Ortodoxă: textul de mai jos a fost scris la 1 septembrie 1945 de către Dudu Velicu, fost secretar al patriarhului Miron Cristea și director al cancelariei Mitropoliei Moldovei.
Dar este posibilă unirea cu Roma după cercurile bisericești ortodoxe române? Da. Și iată cum:
Clerul superior și cel inferior nu sunt refractare față de acțiunea de prozelitism și unire a Romei pe care, în ordinea supranaturală, o văd ca o acțiune întreprinsă în cadrul unui plan divin, iar în cea naturală, sub acela al unui fatum. De altfel, pasivitatea și lipsa de dinamism ale Bisericii Ortodoxe Române sunt atât de evidente, încât ea, ca organism social, simțind organic nevoia unui stimulent, nu reacționează împotriva atacurilor Romei. Greutatea realizării unirii nu ar consta decât în actul formal propriu-zis, fiindcă ortodoxia, admițând primatul papal, rămâne la formele ei de manifestare religioasă (cult, ceremonie, etc.) și administrație bisericească actuale, asemenea uniților din Transilvania.
Problema fundamentală rămâne însă aceea a pregătirii şi trecerii la unire a credincioşilor Bisericii, care, de asemenea, se vor putea realiza.
Clerul ortodox vede și binefacerile unirii cu Roma, datorită contactului viitor strâns cu cultura apuseană prin romano-catolicism, cum a fost cazul cu românii din Transilvania – prin Blaj, Școala Ardeleană, etc., progresul procesului de conștiință națională din trecut.
Iar dacă unirea cu Roma va trebui să se facă drept un corolar al sforțărilor comune ale romano-catolicismului și ortodoxiei, în cadrul unui plan divin, apoi ea poate fi dictată și de împrejurări istorice, din care elementul politic nu este exclus.
În ultimul timp, se face și mai accentuată îngrijorarea după care Biserica Ortodoxă Română intră în cadrul preocupărilor de frunte ale politicii religioase rusești, pentru ca, prin realizările pe teren bisericesc, Rusia să-și realizeze scopurile de ordin politic.
Din punct de vedere dogmatic sau jurisdicțional, Biserica Ortodoxă Română nu vede nici un pericol pentru ea într-o eventuală apropiere de Biserica Ortodoxă Rusă. Problema cea mai grea însă o constituie revenirea la vechiul calendar (stilul vechi), după care-și serbează Paștele, etc., Biserica Rusă. Căci revenirea ar însemna oficializarea “stilismului”, împotriva căruia s-a luptat atât de aspru în trecutul apropiat, în special în Moldova, cu mijloace permise și nepermise. Și prin “oficializarea” stilismului s-ar produce o ruptură groasă în sânul Bisericii Ortodoxe Române, care i-ar primejdui însăși existența. Deci, această problemă ar constitui nodul gordian în cadrul apropierii dintre cele două biserici.
Iată aspectul problemei acțiunii romano-catolicismului în România și legătura ei, prin derivație, cu problema raporturilor dintre Bisericile ortodoxe română și rusă.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
O analiza proasta. O analiza facuta ori de un amator ori de un om dinafara credintei ortodoxe.
Biserica Ortodoxa, biserica apostolica nu se poate uni cu Biserica Catolica decat atunci cand aceasta din urma va reveni la Canoanele Bisericii Apostolice ! O va face ? Cu siguranta, NU !
Prin urmare Biserica Ortodoxa va trebui sa suporte prigoana si aceasta a si inceput. Restul este discutie de doi bani.
Acum mai bine de trei veacuri, românilor ortodocşi din Transilvania li s-a propus unirea cu Roma, cu promisiunea că nu se va schimba nimic din dogme, ritualuri, calendar. Deşi mulţi au respins-o, s-au găsit trădători care să accepte uniaţia, cu gândul că blidul de linte al vânzării merită obţinut.
După cum se vede, reţetele de succes se repetă. După apostazia din Creta se realizează de facto unirea „ortodocşilor” cu Roma şi cu alte erezii, dar conştiinţa dogmatică a „dreptmăritorilor creştini” doarme somnul de veci şi nu vede că, deşi totul pare la fel, nu mai e la fel.
Pe cei care cred că ortodoxia stă doar în respectarea unor forme liturgice externe îi întreb ce cred despre greco-catolici? Liturghia lor este identică cu cea ortodoxă, cu excepţia faptului că la Crez se adaugă „şi de la Fiul” cu privire la purcederea Duhului Sfânt. Ceea ce, presupun, nu s-a rostit de la începutul unirii (1700), ci mai târziu. Reiese de aici că or fi fiind greco-catolicii ortodocşi sau 99, 999999% ortodocşi?
Creste pedofilia sub Francisc
Paedophilia Has Gone up under Francis-Bergoglio by 237 per Cent
http://www.traditio.com/comment/com1706.htm