SAUL și aGGiornamentoul lui SAUL

Am primit pe e-mail:

SAUL  și  aGGiornamentoul   lui   SAUL

Eu:

NU sunt în acord cu „Oficialii” care au participat la lucrările presinodale din 2016 !

NU sunt în acord cu „Oficialii” care au participat la Sinodul Ortodox din Creta din 2016 și-au concluzionat !

NU sunt în acord cu „Oficialii” care explică „lucrările” Sinodului Ortodox din Creta din 2016 !

Deci:  SUNT ÎMPOTRIVA SINODULUI ORTODOX DIN CRETA DIN 2016 !

SUNT ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI , ÎMPOTRIVA CELOR CE-L PROMOVEAZĂ ȘI CONDAMN METODELE LOR!

NU EXISTĂ ALTĂ BISERICĂ PE PĂMÂNT DECÂT BISERICA ORTODOXĂ,  CEA SFÂNTĂ, SOBORNICEASCĂ  ȘI  APOSTOLEASCĂ.

Să nu credeți că nu știu că cei care au participat la Sinodul Ortodox din Creta sunt episcopi, numai că ei, cei ce-au participat, reprezentau, după un algoritm de tip ad-hoc/ca să ne iasă nouă bine, pe episcopii ce   n-au fost lăsați să meargă și ei. Pentru că reprezintă, automat sunt „oficiali”. Mă-ntreb, chiar dacă au un plan pe niște hârtii, cum pot ei să reprezinte d.p.d.v. duhovnicesc pe episcopii rămași pe dinafară când se ivește o nouă problemă, o controversă, o viclenie, o …? Poate fi unul din cei rămași un nou Sf. Marcu Evghenicul, un nou Sf. Spiridon, sau chiar un nou Sf. Nicolae sau… Doar Bunul Dumnezeu poate ști.

De acest „poate fi” rău se teme șarpele cel din veacuri – așa că știința veacului de acum (pe care Dumnezeu o va rușina) i-a oferit alinare și loc să-și învârtă și să-și bage coada în voie pe unde vrea și cum vrea (Doamne, cine să-l certe dacă trei părți dintre episcopi au fost lăsați acasă?).

Eu, mirean pe acest Pământ din timpuri de demult, cu o căruță de ani în spate plină de păcate și niciun lucru bun ori vrednic de cuvântul om lucrat, cu umilință spun în fața Cinstitelor Voastre Fețe că sunt pe deplin convins de vorbele Domnului și Mântuitorului meu Iisus Hristos:  „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”,

așa încât eu simt că Domnul meu Iisus Hristos „a fost, este și va fi mereu Același” și strig cât pot: fraților, sunteți amețiți de vinul mândriei…treziți-vă, Domnul nostru Iisus Hristos nu poate fi „aggiornamentat”…EL ESTE, iar noi muritori suntem și nimic din ce avem nu-i al nostru și nimic nu putem face fără El. Treziți-vă, că deja a început „e târziu”!

Eu, întrucât despre mine și nedumeririle mele va fi slovă mai departe, eu înțeleg că Sinodul din Creta 2016 nu putea să formuleze dogme noi, întrucât cele de până la el erau foarte „tari” , greu de mestecat chiar și de „încercata” fățărnicie ecumenistă; așa că, în duhul „cel mai autentic” al vicleniei șarpelui dătător/distribuitor de mere (da, da, ăla de la Facere ), s-au gândit să le mai înmoaie un pic (pe dogme, bineînțeles). Cum? Cu ce? Nu știu – spun de la-nceput ! – căci eu nu posed viclenia șarpelui (celui din veacuri, ați auzit voi, nu?). Vă’ntrebați ce viclenie o fi folosit? Gândesc eu că pe cea a schimonosirii și a strâmbării dogmelor de pân’acum, motivând iubire/comuniune strict în sensul umanismului contemporan, cel ce-l are pe om drept model.

Apoi am început să citesc despre lămuririle, scuzele, luările de poziție, descrierea și argumentarea type new-eclesia (nu cunoașteți termenul?…puțintică răbdare, căci va apărea în curând, cel mai probabil pe una din crengile teoriei cu ramuri și copac),  declanșarea acțiunilor de măciucială (de la termenul tehnic presiune), terfeliri și izgoniri (teribilă inversare de sens a vorbei Domnului nostru Iisus Hristos „Cine nu e cu Mine e împotriva Mea”)…și câte și mai câte. Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul meu și-al celor ce te slăvesc întru vorbele tale, oare ce-ai simțit când Ți s-au plătit vindecările și învierile cu minciuni și pălmuiri? Știu Doamne că ne-ai spus „Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni”  și cum biserica casă este „Și vrăjmașii omului vor fi casnicii lui”, dar mici și neputincioși suntem și Te rugăm întărește-ne Doamne întru aceste zile.

În cele citite erau doar două personaje: ecumenistul și aspirantul la ecumenism (reprezentantul ortodox, bineînțeles, căci ceilalți erau „observatori”). Nu reiese clar cine le-o fi spus reprezentanților ortodocși că, de unii singuri și iubitori doar de ortodoxie, nu se vor mântui. Dar tot acel binevoitor, sub „chipul de facere de bine”, le-a spus „secretul”: că acolo, în scrierile ortodoxe, este acolo un „cuvințel”   care ascunde „ceva” și că doar cei din afara ortodoxiei creștine au reușit să-l priceapă și că, fără el, n-avem a nădăjdui, adică ne mai lipsește „ceva” (de care, înțeleg eu, să depindă oare mântuirea noastră?).

Să fie acel „ceva” cuvintele prin care Domnul nostru Iisus Hristos spune: „Feriți-vă de proorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.”  Ă? Nu-i bine? Așa înțeleg, iertare. Sigur veți găsi cuvânt mai lămuritor pentru acel misterios „ceva”. Sau poate…că… „De n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea” sau „Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.”

Și  totuși  nu-i lămuritor, nu lămurește pe acel „ceva”. Să fie ceva politic? Parcă n-aș crede…ce părtășie să aibă întunericul cu lumina? Căutați! Poate găsiți, și-mi spuneți și mie spre lămurire. Doamne ajută!

Fraților, cer iertare! Foile din cartea mea sunt puternic îngălbenite și tocite, adică rufoase; greu se mai înțeleg cuvintele. Pot greși. Iertați-mă! Apoi, alt necaz; cândva le mai știam și pe dinafară, acum însă de unde atăta ținere de minte la mine când, cred că datorită vremii, până și cei tineri cu studii superioare prin țari străine acuză stări amnezice.

Într-ale ce doresc a spune, eu sunt un om subțire, nu ca trup, ci ca învățatură… mai o carte, mai o revistă, ceva predici la Sf. Liturghii, sfaturi de la duhovnic, o discuție cu unul, cu altul…subțire, foarte subțire. Nici pe departe sănătoasa teologie. Cu tinerii e altceva. Mai ales după revoluție. De vreo 25 de ani ei fac cursuri de teologie ori doctorate prin străinătăți (Franța, Elveția, Anglia, Italia, Germania…mai puneți și voi câteva nume-sigur nu veți greși). Nu sunt ortodoxe? Nu, dar ele au bani pentru burse și interes ecumenist. Mai e câte o bursă și prin Grecia, Rusia dar nu dă prea bine la CV, căci a început a se pune ortodoxiei etichetă de fundamentalism (impropiu ortodoxiei, dar gura lumii doar pământul o astupă). Și, așa blindați cu doctorate și diplome de mare faimă, obținute pe pământuri cu puternic duh lumesc, ajung profesori la Seminarele ortodoxe din România…și contaminarea-i gata. Să mă exprim mai lămuritor: învățătura subțire e ca o cămașă ce nu mai poate fi dată jos, iar învățăturile din facultăți se aseamănă cu multe haine groase și solide, puse unele peste altele, la care se adaugă și cojocul doctoratului ce, la fel ca-n primul caz, nu mai pot fi date jos. Cele două persoane, cea doar în cămașă precum și cea puternic înfofolită stau un timp în umezeala duhului lumesc care patrunde în ele ca o umezeală rece de toamnă, ca o igrasie. Când vor pleca și vor veni înapoi, în lumea ortodoxă, cămașa cea subțirică se va usca relativ repede. Și hainele celui înfofolit se vor usca, dar numai pe deasupra. Cele din interior vor rămâne ude și vor mucegăi, împrăștiind miroul greoi al duhului lumesc peste cursanții seminariilor ortodoxe. Mirosul greu ar face ca elevii seminariști să se îndepărteze, dar ei au un spray (umanismul) cu care se tot dau și totu-i bine și plăcut și neghina nu se mai vede din grâu.

Și așa ecumenismul pune-n operă  know-how-ul „creștinismului” promovat de CMB.

Cui îi trebuie?

Unora nu le trebuie, și îndrăznesc să se facă și auziți.

Dar cum, cu de la cine voie? (Ca și cum Împăratul Împărăției Cerurilor n-ar fi Iisus Hristos, ci CMB)

Notă: Mai e totuși posibil ca CMB-ul să nu fi aflat, întrucât savanții englezi nu s-or fi pronunțat. Necaz.

Și frecându-și ei mâinile (ecumeniștii și ucenicii lor) a fericire c-au găsit soluția, hotărăsc: Saul ! Să-l activăm pe Saul!

Dar cum?… Căci Saul nu mai e. El a murit, a murit de mult, pe drumul Damascului și în Pavel s-a născut!

Avem toate datele, a noastră e media, la atac!

Dar de unde luăm lumină să orbim?

Deja s-a aranjat. Avem pe „transformer” ce ni-i aliat – oricând în înger de lumină chip poate lua.

Dar nu-i totuna, e nălucire, un fel de noaptea minții, vorba lui Badea: Dacă se va vedea?

Nu te’ngriji, fii tare! Ochii lor prin bani i-am tulburat și din a lor minte contabil am făcut.

Nu pot să cred. Sunt oameni, sunt mult prea complicați, au rațiune și-un țel în școli lor li s-a dat.

Ce țel, ce rațiune cînd simțul te robește? O patimă-i nimica; cinci noi le-am dat, c-atâtea simțuri au!

Dar cei din casa lor îi pot ajuta. Soți, părinți, copii, jertfelnic se pot ajuta…și din ochii lor nălucirea va pieri.

Fii tare! Și ei de mult sunt aranjați; ți-am spus doar, că media-i o forță și te subjugă falsului suprem.

Care fals? Cui trebuie de-i fals? Dar sunt biserici ortodoxe, sunt mănăstiri…se construiesc și se repară…

Desigur. Îi și ajutăm, zidurile nu ne sperie. De-i vr’un monah cu duhul curat, și ziduri nu primește, îl promovăm prin media și faptele-i stâlcim. Exemplu: În Sf. Munte bani la toți le-am dat. În cor s-au bucurat. Acum când au aflat, degeaba s-au mai întristat că drumul spre mezat li s-arătat.

Dar Sf. Lavrentie de Cernigov, dar Sf. Kuksa al Odesei, dar Sf. Paisie (Sf Munte), dar Sf. Nicolae Rogozin, dar Sf. Serafim de Virița și mulți alții de toate astea i-a-nvățat. Vor citi și toate se vor nărui.

Câți oare mai citesc hârtii…de nu-s pe facebook, nu sunt cool…cu cine share vor da? Poate pe net!?

Dar Saul prigonea pe față. Ce spui, e viclenie. La ce-ți mai trebuie Saul?

N-ai priceput nimic, ortodox căpățânos. Ce tot îți spun? Oare un Saul om îmi trebe mie? Ce-i greu de priceput când de mult pregătirile s-au făcut? Saul este o știre, Saul este o facere de bine în câmpul stufos al legilor cu rânjet la scadență, Saul este fluxul de finanță ce hrănește comoditatea, Saul este nivelarea de sus în jos a creștinismului, Saul este umanismul relativizant, Saul este antropocentrismul acestei vremi de năluciri, Saul este măndria luciferică a celor ce-și arogă statut de Dumnezeu, Saul este infailibilitatea papală , Saul sunt toți cei ce-și doresc statut de papă în ortodoxie și plâng că n-au făcut aGGiornamento mai repede. Saul este frica episcopilor ortodocși că încă sunt canoane de neclintit, Saul este frica preoților ortodocși de-a alege între canon și cuvântul episcopului, Saul este amestecul de neștiină, frică și moliciune al mireanului, Saul este…și câți de Saul avem? Vezi? Acum te-ai liniștit? Cine poate rezista unui astfel de Saul? Cu el ecumenismul s-a zămislit, cu el se va’ntări…pricepi ori nu? V-am stricat încrederea unul într’altul, cum vă veți mai iubi ca frați întru Hristos?

De ce spui și faci acestea? Cine-i cel vizat? Ce vrei, de fapt, ecumenismule?

Nu-mi mai spune-așa, eu sunt duh, nu sunt persoană.

De ești duh, ce fel de duh? Și-apoi cui slujești? Cum spui asta? La Sinod, în Creta, erau episcopi, patriarhi și mulțime de invitați. Nici în poză, nici în film nu te-am văzut.

Găsit-am la ei, demult, de-un secol și ceva ori poate vreun mileniu, un gol micuț în sinea lor; l-am ocupat, încet, încet și-s lor profesor. De vrei să mă vezi întru Sinod, cată bine la ce-au semnat, vezi ce daruri și-au făcut, cum de-a valma s-au rugat, cum ,,frățește’n fel și chip s-au sărutat”…chiar și la Masă-au mâncat. Acum, că tot ai întrebat ce duh, ce fel de duh îs…ecumenism e numele meu și nu-s rudă cu ecumenic de care categoric mă dezic. Cui slujesc? Mai adineauri ai întrebat. Dar eu nu slujesc, ci ei pe mine mă slujesc, căci din visul lor lumesc eu m-am născut. E drept că, la-nceput, prin sinoade m-au surghiunit și pe pustii m-au aruncat. Dar n-a durat, căci, nu știu cine, în două i-a-mpărțit…și-apoi din nou s-au împărțit și iar s-au împărțit. Aproape că-mi venea să plâng de grija lor, dar ce să vezi, ștergându-mi ochii observ în ei micuțul gol de care v-am vorbit. Pari deștept, ce-ar trebui să-ți mai zic?

Bine, fie cum spui. Dar tu ești doar unul, cum ai plecat de la Sinod cu fiecare și-n toți deodată și cum te-ascultă, cum sunt convinși și liniștiți în sinea lor, cum i-ai făcut să uite de-al 7-lea Sinod și textul de final? Dar și mai și: să ne explice că acum au început la zi a le aduce! AGGiornamento să fie? Și spun ei că proorocii au vorbit, dar cum să îi asculți când corect politic este: ,,istoric ei sunt depășiți” . Aș țipa, dar cine mă aude? Creștini ortodocși, proorocii au dat lumii vorbe adevărate nu doar pe un deceniu, nu doar pe un secol sau două, ci adevărate din ceasul grăirii până la ,,sfârșitul” pe care doar Tatăl ceresc îl știe. De-i așa, și așa este, aGGiornamento e noapte în gândire, e beție’ntru mândrie, e prim și consistent efort pus la năzuința luciferică. Și totuși, ecumenismule, pe tine cine te conduce?

Întrebi, dar nu vrei să știi, sunt sigur. Pot altceva să-ți spun: eu, ecumenismul, cadou lui de către om am fost făcut!

M-ai amețit, ce pot să spun?

Mirean păcătos mai sunt. De m-aș fi străduit un pic mai mult aș fi putut și eu să spun câteva gânduri despre acest Sinod. E lene? E moliciune? E frică? Ori ce-ar fi, e tot păcat. Să spun câteva gânduri? Dar e plin internetul de acte semnate, de luări de poziție împotriva Sinodului și a actelor semnate, foarte explicit teologic și dogmatic. La aceste critici mă raliez și eu cu toată conștiința mea de mirean ortodox. Oare ce-aș fi putut să spun eu în plus față de acești oameni plini de duh?

E drept, sunt și expuneri și răspunsuri care caută să dea greutate acestui Sinod, să-l scoată ca bun și necesar pentru vremurile de acum, cu mici excepții, spun lăudătorii, care se vor ,,explicita, nuanța și dezvolta” pentru a’ntări Sinodul din Creta (comunică Sinodul BOR) la următorul ,,Sinod mare și sfânt,, și nicidecum pentru a îndrepa și corecta sau a se dezice de invățăturile eretice. Vedeți? Ei recunosc că ceva e în neregulă. Mă-ntreb: de ce-au semnat? Să reluăm: deci ei recunosc că ceva e în neregulă și prin puterea limbii (a se vedea pilda elinului Esop) minimizează boacăna până când și umbra și chiar penumbra dispare, apoi spun că ce-a rămas e neimportant. De-i așa cum spun ei, de ce n-au șters ,,neimportanța”? Să existe în Sinod vorbe neimportante prinse în documente? Grav! Or fi semințe de neghină? Ori vreun microscopic ou din care, la următorul Sinod, va ieși balaurul ce sta-va să înghită poporul ortodox. De n-ați putut acuma șterge, când din Sinodul precedent nimic nu era de corectat, cum vreți ca eu și altul și altul și…poate majoritatea pliromei să creadă că la viitorul Sinod veți putea s-o faceți? De unde, atunci, peste 8 sau 10 ani,  atâta forță? Acum de ce n-ați putut? Fraților întru Hristos, iertați-mă! Sunt mirean și mai puțin cunoscător, și păcătos. Nu-s diplomat în vorbe, dar mi-e teamă de cât de direct spune Domnul nostru Iisus Hristos: „Iată, vin curând şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia, după cum este fapta lui”. Ce faptă bună am făcut? Cum sunt ajutat să fac fapte bune? Intrând în CMB și învățând de la anglicani ori poate de la protestanți și de la cine-o mai fi acolo?

Iar de-acum, la CMB, biserica ortodoxă cu oricât de numeroasi episcopii ar fi, ei tot puțini se vor chema, căci toate sunt acum ,,biserici” și ea doar una dintre ele este…și cu căte voturi crezi că se vor impune?

Tot cotrobăind pe net, dau de-o știre din anii 1935-1936 când BOR recunoaște taina preoției la confesiunea

anglicană, printre altele. Mare păcăleală în blană de oaie. Anglicanilor atât de mult le-a folosit această taină, încât în 1992 hirotonisesc primele femei preot (vezi Sf. Calinic de la Cernica despre 1992). ,,Curat” taină, ar spune Pristanda.

Acum e vremea lui ,,e târziu”. Cred că ziua următoare lui azi, sau lui mâine, sau lui…aduce sigur vremea lui ,,prea târziu”. Oare-n vremea de acum să fie ,,Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească încă”?

Era să uit. Când au venit ierarhii de la Sinodul din Creta, au aflat că multi preoți nu-i mai pomenesc la sf. slujbe. Că așa spun canoanele ortodoxe (ale celor 7 Sinoade anterioare, transmise și Sinodului din Creta): când episcopii greșesc grav sau acceptă text eretic nu se mai pomenesc. Și ei acceptaseră. Și-au discutat, s-au prigonit și s-au certat, ba și-n consistoriu au ajuns. De ce  s-or supăra atât de tare că nu sunt pomeniți nominal, căci preotul ,,nepomenitor” pomenește spunând: ,,toți episcopii ortodocși”. Dacă ei sunt ortodocși, fără pată, sunt automat și-n grup pomeniți. De ce s-or supăra…de vină e vreo pată. Fiind mulți, e dificil să-i pomenești pe toți. Nici Bunul Dumnezeu, când i-a spus lui Ilie Tesviteanul de cei 7000 de bărbați, nu le-a spus numele în parte, ci așa, la grămadă. Nimeni nu s-a supărat. Acum am văzut că ierarhii trimit ,,solii” la preoții ,,rebeli care se iau după canoane” pentru a-i ,,catehiza” și a-i aduce pe calea cea bună (către CMB, desigur).

Întru final, ce să spun? Recunosc c-aș mai fi avut câte ceva, dar greu îi fără teologie. Pot doar să spun că mi-e teamă, teamă mai ales de vorbele tâlharului Dismas, cel ce s-a smerit pe cruce ,,Nu te temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă? Şi noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre…” Are dreptate. Mai ales acum. Cred că toți suntem în osândă pentru ce facem și ce acceptăm acum, pentru că fugim tâlhărește de la ortodoxie către ecumenism.  Auzi, un tâlhar (făcător de rele, numit în Evanghelie) mustră-ntr’una de 2000 de ani. Și cin’să audă?

Apoi dacă noi tot facem, din ce în ce mai invers decât scrie, un-i asta ispitire a lui Dumnezeu de catre noi? Când cel rău l-a ispitit pe Iisus pe cornișa Templului, Iisus i-a zis: ,,Iarăși este scris: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”. Să fi încercat cel rău vreun aggiornamento prin denaturare de sens a unor fragmente din Vechiul Testament, mistificând scripturile?

În psalmi găsim vorbe, cred eu și pentru vremea noastră. Iată:

Ps.11.v2. Deșertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă și în inimă rele au grăit.

Ps.11.v3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene și limba cea plină de mândrie.

Ps.11.v8. Căci, atunci când se ridică sus oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni.

Dar iată și-n:

Ps.48.v12.v21. Și omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.

Cred că-i tare dur ce scrie-n aceste versete. Nu mă-ncumet a le comenta și nici tâlcuiri pe-nțelesu-mi n-am găsit.

Cine și ce suntem?  Și ce credem că mai putem face când Domnul nostru Iisus Hristos spune ,,Eu sunt Alfa şi Omega, cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul”?

Miluiește-ne Doamne și apără-ne că am scăpat frâiele minții! Ajută-ne că pierim! Miluiește-ne Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne și roagă-te pentru noi!

Mărturisesc Crezul ortodox.

Mărturisesc că NU părăsesc Biserica Ortodoxă, Sfântă, Sobornicească și Apostolească.

Mărturisesc că voi aștepta și mă voi ruga ca Sinodul BOR să-și revizuiască hotărârea asupra Sinodui din Creta 2016,  în acord cu Sfintele 7 Sinoade și ale lor canoane, în acord cu învățăturile sfinților ortodocși pentru a putea participa la slujbe.

Mărturisesc că nu există altă biserică, comunitate și spațiu de adunare, în afară de Biserica Ortodoxă, toate celelalte fiind confesiuni eretice apărute din erezii. Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune: ,,Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”, și iarăși ,, Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri”.

CER IERTARE TUTUROR CELOR CE VOR CITI ACESTE SLOVE. NU SUNT SCRISE CU PATIMĂ ORI DIN PATIMĂ.

ELE SUNT UN STRIGĂT CĂTRE TOȚI, INCLUSIV CĂTRE MINE, ÎN A RĂMÂNE TREJI ȘI A APĂRA ORTODOXIA AȘA CUM MÂNTUITORUL NE-A LASAT-O PRIN CRUCE ȘI-NVIERE ÎNTRU VIAȚĂ ȘI FERICIREA VEȘNICĂ.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Un mirean, Neculae

Nota:

GG=Grozăvia Grozăviilor

Drept bibliografie, aduc:

Biblia Ortodoxă editată cu aprobarea Sinodului BOR

Părintele meu duhovnic

Părinți de mir și slujbele ortodoxe

Cărți, reviste și publicatii creștin ortodoxe

Comunicate și răspunsuri BOR pe net

Articole pe net de la fericiții și de laudă părinți ce-au nevoit în a scrie părerile lor