X

Povestea lui ,,CREDE si NU CERCETA”. Cum a ajuns sa li se atribuie GRESIT crestinilor aceasta sintagma

„Cum spune în Biblie, crede şi nu cerceta”. ”Crede şi nu cerceta, că aşa zic creştinii”. „Crede şi nu cerceta” este un citat folosit de nenumărate ori atunci când se face referire la aspecte mai mult sau mai puţin detaliate despre credinţă şi teologie. Acelaşi citat este pus, de adversarii religiei şi religioşilor, în gura şi pe spinarea oricărui credincios, ca aluzie la faptul că sunt nişte limitaţi în gândire şi că le este, cumva, interzis să gândească sau să-şi pună prea multe întrebări. Ba chiar se revoltă cum de omul poate accepta o asemenea constrângere care limitează libertatea gândirii şi dorinţa de a cunoaşte mai mult. Nimic mai inexact.

 

 Nicăieri nu apare, nici în Biblie, respectiv Vechiul şi Noul Testament sau alte cărţi de teologie creştină, o referire sau un îndemn la a „Crede şi nu cerceta”. Oricât aţi căuta, nu veţi găsi aşa ceva. Ci dimpotrivă, există foarte multe îndemnuri la informare şi analiză (de obicei ignorate de atacatorii religiei creştine).

   Da, există anumite referiri la erorile de percepţie sau la greşelile pe care le poţi face dacă „cercetezi” ceva peste puterea ta de înţelegere. Ca de exemplu aici, în „Înţelepciunea lui Isus Sirah”, din Vechiul Testament: „Cele mai grele de tine nu le cerca si cele mai tari decât tine nu le cerceta.” (…) Căci pre mulţi au înşelat gândul lor, şi în socoteala rea au lunecat cugetele lor.” Chiar dacă sună cumva limitativ, cele scrise NU îndeamnă la credulitate, ci doar la nedepăşirea anumitor limite sau posibilităţi de înţelegere.

   În Noul Testament există chiar încurajări să nu fii limitat doar la ce ţi se spune, la depăşirea lui „nu cerceta”. Exemplul clar este cel al Sf. Apostol Toma, nedrept numit, popular, ca „Toma necredinciosul” (mai potrivit ar fi „neîncrezătorul”, totuşi), care a dorit dovezi clare, fizice, despre faptul că Învierea a avut loc şi că în faţa lui se află Iisus Hristos: „Dacă nu voi vedea, in mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea in coasta Lui, nu voi crede”.

   Dacă ne-am lua după logica şi închistarea lui „crede şi nu cerceta”, Sf. Toma ar fi fost exclus, clar, din rândul Apostolilor şi chiar al credincioşilor. Dar nu. Iisus l-a dojenit, „nu fi necredincios ci credincios”, iar „necredinciosul” a scapat de o îndoială. A cercetat.

   La fel, există îndemnuri, în Noul Testament, chiar din parta lui Iisus, spre cercetare: „Cereţi şi vi se va da; CĂUTAŢI ŞI VEŢI AFLA; bateţi şi vi se va deschide, că oricine cere ia, CEL CARE CAUTĂ AFLĂ, şi celui ce bate i se va deschide.” (Matei 7:7-8)

   Totuşi de unde a apărut citatul?

   „Crede şi nu cerceta apare într-o lucrate a filosofului grec Celsus, trăitor în secolul al II-lea, cunoscut adversar al creştinilor şi creştinismului din acea vreme. Este autorul primei lucrări de mare amploare împotriva creştinilor, „Doctrina adevărată”, acum pierdută. Însă, cumva, părţi din ea au supravieţuit, ca citate, într-o lucrare a lui Origen(eretic), ”Contra Celsus”, scrisă ca replică la „Doctrina adevărată”, în care combate ideile formulate în lucrarea lui Celsus.

   De aici reiese că Celsus afirmă, în cartea lui, că anumite persoane care nu doresc să ofere sau să primească un motiv pentru credința lor, tot repetă, „CREDE ŞI NU CERCETA” sau că „Înțelepciunea acestei vieți e proastă, dar prostia e un lucru bun”.

   Iar citatul a fost preluat cam de toată lumea şi „transferat” în scrierile creştice ca făcând parte din modul de viaţă al credincioşilor, şi folosit, fără mare dorinţă de a vedea dacă e şi real, de majoritatea celor care vor să combată creştinismul. Nimic mai inexact.

 

Categorii
Anti-Biserică
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!