X

Țările din BRIC se bucură de mai multe investiții străine decât țările G7

de null

Anul trecut, fluxurile totale de ISD au reprezentat 2,3% din PIB-ul total al ţărilor BRIC. Comparativ, ISD s-au cifrat la 1,7% din PIB-ul ţărilor G7 şi la 2,2% din PIB-ul total mondial, conform UHY.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Țările sunt interesate să atragă ISD deoarece acestea contribuie la alimentarea creşterii economice. Pe lângă faptul că stimulează crearea de locuri de muncă şi încasările din impozite, investiţiile străine directe pot da un impuls competitivităţii şi productivităţii prin transferul de cunoştinţe sau prin investiţia în procese, tehnologii sau infrastructuri mai bune.

Studiul UHY a examinat fluxurile de ISD de anul trecut din 45 de economii naţionale majore din întreaga lume, măsurând gradul de succes al respectivelor economii în atragerea de ISD, raportat la PIB.

Brazilia a atras ISD egale cu 4,2% din PIB în 2015, în timp ce ISD atrase de China în acelaşi an au reprezentat 2,3% din PIB. Cele două ţări sau clasat şi pe locurile al treilea şi, respectiv, al doilea ca volum absolut al ISD atrase (75 mld. USD şi, respectiv, 250 mld. USD), după ocupanta locului întâi, SUA (379 mld. USD în total).

Economiile ţărilor BRIC au primit ISD totale în valoare de 375 md. USD – o creştere de 59% faţă de acum cinci ani (2010), când cifra a fost de 236 mld. USD.

Pe parcursul acestei perioade de cinci ani, totalul ISD atrase de China în termeni absoluţi a crescut de mai bine de două ori – de la 115 mld. USD în 2010.

UHY arată că economiile ţărilor BRIC sunt percepute ca oferind mai multe oportunităţi de dezvoltare pentru companiile multinaţionale decât economiile mai mature ale ţărilor G7.

De asemenea, continuă tendinţa de amplasare a capacităţilor de producţie în ţările BRIC, în defavoarea ţărilor occidentale. Această tendinţă se aplică în mod deosebit unor ţări precum China, unde factoriicheie sunt costurile scăzute ale mâinii de lucru, disponibilitatea resurselor şi un climat de afaceri favorabil.

”Și alte pieţe emergente, precum România, sunt în căutare de modalităţi de a atrage un volum mai mare de investiţii străine. De exemplu, ţara noastră a creat, la începutul anului 2017, o nouă instituţie denumită Invest Romania, al cărei scop este să ofere asistenţă companiilor străine care doresc să investească în România. Cu toate acestea, măsurile fiscale introduse de noul guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decât asupra sporirii ISD”, a spus Camelia Dobre, manging partner la UHY Audit CD.

Totuşi, Rusia a înregistrat ISD în valoare de numai 0,5% din economia sa (6,5 mld. USD în total), în urma sancţiunilor care continuă să afecteze economia şi a tensiunilor geopolitice care descurajează investiţiile comerciale potenţiale.

Din ţările G7, Japonia şi Italia au înregistrat cele mai slabe performanţe, cu ISD atrase de 0% şi, respectiv, 0,7% din PIB. Și Germania sa situat sub medie, cu doar 1,4% (46 mld. USD). La nivel de continent, Europa a atras ISD de 2% din PIB total, uşor sub media globală de 2,2% din PIB total mondial.

Potrivit UHY, aceasta este probabil să se datoreze, în parte, complexităţii procesului de înfiinţare de companii în Germania, care poate descuraja anumite tipuri de investiţii străine.

Și Marea Britanie se află mult sub media globală, atrăgând ISD de numai 1,8% din PIB (50 mld. USD) în 2015. Nesiguranţa determinată de referendumul privind Brexit-ul Regatului Unit ar putea descuraja companiile multinaţionale şi alţi investitori străini de la a investi în această ţară în viitor.

Economiile ţărilor ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei) au depăşit chiar şi ţările BRIC în ceea ce priveşte cota deţinută de ISD, atrăgând investiţii străine reprezentând 5,3% din PIB.

Singapore a câştigat ISD în valoare de 22,3% din PIB (65 mld. USD în total) – ceea ce se datorează probabil în mare parte statutului său de centru financiar semnificativ, care îi permite să atragă fluxuri imense de capital în timp ce pe cuprinsul Asiei de Sud-Est se generează tot mai multă bogăţie.

Cambogia şi Vietnam au înregistrat şi ele cote ridicate ale ISD (9,4% şi, respectiv, 6,2%), fiind considerate locuri preferate de companiile care îşi delocalizează producţia şi sunt dornice să se orienteze şi spre alte destinaţii decât China.

UHY precizează că stabilirea anul trecut a acestei noi comunităţi economice este susceptibilă să le dea companiilor externe şi altor investitori o încredere crescută în posibilităţile de investiţie, având în vedere că aceştia caută să îşi raţionalizeze operaţiunile în urma coborârii barierelor privind comerţul şi forţa de muncă din regiune.

„În ciuda încetinirii de pe pieţele emergente, economiile ţărilor BRIC continuă să atragă volume crescute de ISD – în timp ce ţările G7 rămân în urmă la acest capitol. Aportul de investiţii făcute de companiile străine este un semn de încredere întro economie, dând un impuls dezvoltării afacerilor, creării de locuri de muncă şi progresului în domenii precum inovaţia şi infrastructura. Țări precum China în mod special se concentrează de ceva vreme asupra promovării unui mediu care încurajează investiţiile străine”, spune preşedintele UHY, Bernard Fay.

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button