X

UE declanșează procedura de infringement contra României pentru „TUPEUL” de a-și proteja piața internă de produse agro-alimentare

CE lansează o procedură de infringement împotriva României în privinţa legii care obligă supermarket-urile să comercializeze minimum 51% produse româneşti. Horaţiu Radu: Procedura de infringement, oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ - UPDATE

Comisia Europeană a lansat miercuri o procedură de infringement împotriva României pentru că impune marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali, ceea ce contravine legislaţiei UE referitoare la libera circulaţie a bunurilor. Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), Horaţiu Radu, spune că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană trebuie privită în acest context al dezbaterii ca pe o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor CE.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Executivul UE a decis miercuri să trimită scrisori de întârziere României şi Ungariei, pe motiv că normele lor naţionale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare contravin legislaţiei UE.

În România, marilor comercianţi cu amănuntul li se cere să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulaţie a mărfurilor.

Aceeaşi lege prevede, de asemenea, obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertăţii de stabilire.

În conformitate cu dreptul UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive.

În Ungaria, o nouă lege prevede obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a aplica aceleaşi marje de profit pentru produsele agricole şi alimentare interne şi pentru cele importate, în ciuda faptului că preţul produselor importate este condiţionat de fluctuaţii ale cursului de schimb valutar. Aceasta ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole şi alimentare importate faţă de cele naţionale.

Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor.

Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naţionale sunt justificate şi proporţionale.

Autorităţile ungare şi române au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Horaţiu Radu: Procedura de infrigement, oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ privind vânzarea alimentelor în supermarketuri

Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), Horaţiu Radu, spune că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană împotriva României în privinţa legii care obligă supermarket-urile să comercializeze minimum 51% produse româneşti, stabilind lanţul scurt în aprovizionare, trebuie privită în acest context al dezbaterii ca pe o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor CE.

„Confirm că azi ne-a fost comunicată deschiderea procedurii de infringement, pe care nu o privesc ca pe o tragedie. Salutăm această dezbatere unde sunt prezenţi toţi actorii interesaţi pe acest subiect. Procedura de infringement trebuie privită în acest context al dezbaterii ca o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor Comisiei Europene. Noi, Ministerul Afacerilor Externe, prin expertiza pe care o deţinem în materie, suntem la dispoziţia colegilor din Ministerul Agriculturii şi a comisiilor din Parlament, în scopul de a avea un cadru legal cât mai bine articulat şi care să răspundă atât intereselor economice, cât şi exigenţelor europene”, a declarat Horaţiu Radu, agentul guvernamental pentru CJUE, în cadrul unei dezbateri la Parlament.

„Mai exact, este vorba de o procedură de punere în întârziere, comunicarea am primit-o astăzi. România va avea la dispoziţie două luni de zile în care să răspundă îngrijorărilor Comisiei. Nu am apucat să vedem încă toate detaliile Comisiei pentru că, undeva în cursul serii, vom primi toate aspectele semnalate. Nu sunt însă nişte noutăţi pentru noi, întrucât încă de anul trecut am primit din partea Comisiei Europene o serie de solicitări. Erau practic două, trei articole din lege care ridicau o serie de îngrijorări”, a precizat el.

El a susţinut că este vorba de „o procedură de infringement prin prima ei etapă, care se numeşte punerea în întârziere”.

Horaţiu Radu a mai spus că este o oportunitate pentru a avea un cadru legislativ adecvat conform intereselor economice interne şi exigenţelor legislaţie europene.

„Din punctul nostru de vedere, este o oportunitate foarte bună care se pliază foarte bine cu dezbaterea de astăzi şi vom avea posibilitatea să avem un cadru legal foarte, foarte bun şi în concordanţă cu exigenţele Comisiei Europene. Vreau să vă spun că noi, MAE, prin absolut toţi experţii pe care îi avem în domeniu suntem la dispoziţia Parlamentului, suntem şi la dispoziţia colegilor de la celelalte instituţii de linie pentru ase creiona dispoziţiile legale cele mai bune”, a conchis Horaţiu Radu.

La rândul său, Gabriela Creţu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, a declarat că ”este necesară o ameliorare a legii” în urma declanşării procedurii de către Comisia Europeană.

Legea a fost adoptată în iunie 2016 de către Parlament.

Fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu declara, în decembrie 2016, când şi-a făcut bilanţul la minister, că România riscă să intre în infringement deoarece Comisia Europeană nu a acceptat definţia lanţului scurt agreată de legea românească.

El a explicat de ce riscă România să intre în infringement din cauza legii care obligă magazinele româneşti să deţină produse în proporţie de 51% din lanţul scurt.

Astfel, lanţul de aprovizionare este alcătuit din producător, procesator, comerciant şi consumator, iar potrivit legislaţiei europene, lanţul scurt înseamnă eliminarea unei verigi dintre producător şi consumator.

„Fie înlături procesatorul, fie înlături comerciantul. Dar cum nu puteam înlătura nici procesatorul şi nici comerciantul, de aceea în definiţia legii lanţul scurt înseamnă produs local. De aici şi procedura de infrigment”, a spus Irimescu.

În momentul în care s-a adopta legea, comercianţii din România au angajat o firmă de avocatură care să le apere interesele, fiind nemulţumiţi de patru puncte, printre care şi procentul de 51% produse româneşti.

Ministerul Agriculturii a trimis explicaţii la Bruxelles pentru cele patru puncte, însă Comisia Europeană nu a fost mulţumită de explicaţiile pentru punctul cu 51% produse provenit din lanţul scurt şi nici nu a acceptat noua interpretare a lanţul scurt din legea românească.

Categorii
EconomicUniunea europeană
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

2 comentarii

  1. „În momentul în care s-a adopta legea, comercianţii din România au angajat o firmă de avocatură care să le apere interesele, fiind nemulţumiţi de patru puncte, printre care şi procentul de 51% produse româneşti.”

    === Comerciantii aia fiind Kaufland, Lidl, Cora, Carefour, Auchan etc etc adica toate capetele de pod prin care supraproductia Germaniei, Frantei, Italiei, adica UE, inunda piata din Romania.

    Intradevar trebuie revenit asupra deciziei si modificat procentul de la 51% la 99%.

    Mai trebuie data o lege prin care comerciantii sa nu aiba voie sa castige mai mult decat producatorul produsului comercializat, ca prea s-au obisnuit supermarcheturile cu adaosuri de restaurant, respectiv 400% si chiar 1000%.

    Mai trebuie data o lege prin care sa se fixeze taxe vamale produselor importate care benefiziaca in tarile de origine de subventii si concureaza produsele romanesti nesubventionate, taxe echivalente valoric cu subventia pe acel produs.

    Mai trebuie data o lege prin care sa iesim din UE si NATO.

    Mai trebuie data o lege prin care se nationalizeaza toate resursele tarii, iar cei ce se ocupa cu exploatarea si exportul lor, evacuati imediat din tara.

    Daca e sa fim corecti , atunci sa fim pana la capat si sa lasam standardul dublu acasica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO se bazează strict pe cititorii săi mulți, care sprijină fiecare cât poate acest demers. Vă punem la dispoziție conturi bancare sau varianta PayPal de mai jos. Fără sprijinul vostru acest proiect se poate diminua, până la dispariție.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.