Iata o istorioara din Pateric:
Un frate bântuit de ispită i-a dezvăluit-o avvei Iraclie, care îi spuse, întărindu-l: avea un bătrân un ucenic ascultător foarte, vreme de mulţi ani. Într-o zi, era bântuit de ispită, făcu metanie bătrânului zicând:
– Lasă-mă să mă sihăstresc (şi să stau singur).
– Alege un loc şi o să-ţi facem chilie.
Şi a găsit unul la o milă de acolo. Au plecat, făcând chilie. Şi îi spuse fratelui: fă cum îţi spun. Când ţi-e foame, bea şi mâncă, dormi. Dar nu ieşi din chilie până sâmbătă. Atunci vino la mine.
Fratele petrecu două zile după poruncă, şi făcându-i-se urât (akediasas) spuse „de ce mi-a făcut aşa bătrânul“ (În traducere: ce mi-a făcut mie bătrânul acesta, ca să nu fac rugăciuni?). Şi ridicându-se cântă mai mulţi psalmi; şi după apusul soarelui mâncă şi s-a ridicat să meargă la culcare pe rogojina lui. Şi a văzut un negru întins, care scrâşnea din dinţi. Atunci a fugit cu mare frică la bătrân, şi a bătut la uşă, spunând: avvo, fie-ţi milă şi deschide-mi. Bătrânul, ştiind că nu-i păzise cuvântul, nu i-a deschis până în zori. Şi deschizând dimineaţa, l-a găsit afară rugându-se. Atunci i s-a făcut milă şi l-a chemat înăuntru. El zise:
– Te rog, părinte, am văzut un negru pe rogojina mea, când am plecat să mă culc.
– Aşa ai păţit, fiindcă nu ai păzit cuvântul meu.
Atunci îl învăţă după puteri rânduielile vieţii singuratice (monêrou biou, ale vieţii de sihastru.) şi l-a slobozit. Şi încet-încet s-a făcut călugăr iscusit.
Comentariu saccsiv:
Istoria nu este folositoare doar celor ce doresc sa ia calea pustiei, ci si tuturor celor ce din ravna se apuca sa faca lucrurile fara socoteala. Vedeti voi fratilor, tanarul ce si-a zis? “Batranul greseste, eu stiu mai bine”. Si iata ce-a patit … l-a vazut pe dracul.
Deseori marii duhovnici nu sunt ascultati de tinereii incepatori, din cauza asa numitei ispite din dreapta, de care vorbeste si parintele Arsenie Papacioc:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=-vf8xGejCL8&feature=channel_page]
Domnul nostru Iisus Hristos ne spune clar:
Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea veche.
Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.
Altfel spus, cu usurelul pe toate. Desigur, dupa viteza fiecaruia. Unul va avansa mai rapid, altul mai incetisor. Unul va ajunge departe, poate precum stalpnicii sau sihastrii, altul nu. Important este insa sa nu sarim etapele. Vedeti voi fratilor, e ca la autoturism: n-o bagi direct in a cincea, cand tu mergi cu a doua. Si tot ca la masina, unele ating suta in cinci secunde, altele in zece, altele sunt cu mult mai lenese. Iar cei mai batranei stiu ca existau masini ce nici nu aveau treapta a cincea de viteza …
E migaloasa treaba, caci a nu forta sau a intelege ca nu toti ajungem pustnici, nu inseamna insa sa ne lenevim. Din contra, noi trebuie sa ne tot straduim, dar cu bagare de seama, cu ascultare, cu smerenie.
Ispita asta din dreapta este strans legata si de mandrie. Ca zice cate unul: eu ma fac teolog. Dar el de abia a iesit din yoga … Sau zice altul: vreau sa fiu ierarh. In loc sa-si doreasca mai intai sa fie preot …
Ispita asta din dreapta i-a facut pe multi calugari sa ia calea pustiei, cand inca nu erau pregatiti pentru aceasta.
Sau pe incepatori sa posteasca mai multi decat li s-a spus si s-au imbolbavit si apoi s-au razvratit si s-au clatinat si erau cat pe ce sa cada.
Apoi, spre rugaciunea neincetata trebuie sa tindem cu totii, chiar si incepatorii. Insa nu precum calugarul din exemplul parintelui Arsenie Papacioc. Acela putea sa spuna de exemplu Rugaciunea lui Iisus in timp ce lucra, nu sa tina pe loc o manastire. La fel si ucenicul din istorioara din Pateric. Te poti ruga si atunci cand mananci si atunci cand stai.
Unii insa nu pricep aceste lucruri si se apuca sa citeasca sau sa recite indelung psalmi. Mult mai mult decat li s-a spus. Si atunci ori li se intampla precum ucenicului, ori le zboara aiurea gandul in timpul rugaciunii, ori insira mecanic cuvintele dar se semetesc foarte de cat de rugatori sunt ei.
