Teoria ucigașilor SMILEY FACE

În engleza The Smiley face murder theory (sau Smiley face murders, Smiley face killings, Smiley face gang).  Despre aceasta s-a scris inclusiv pe wikipedia:

Cititi vă rugăm și:

https://en.wikipedia.org/wiki/Smiley_face_murder_theory

Iar Oxygen au facut chiar si un documentar:

Mai jos puteți citi traducerea artiolului Is a Serial-Killer Gang Murdering Young Men Across the U.S.? de pe DAILY BEAST:

UCIGASII SMILEY-FACE

Există un ucigaş în serie care ucide în grup bărbaţii din U.S.A?

Zeci de bărbaţi tineri morţi în înecări “accidentale” dar o echipă de detectivi pensionaţi spun că băieţii erau drogaţi şi ucişi de un grup tenebros cu un simbol sinistru.

În seara de 15 Decembrie 2016, Dakota James şi-a sunat panicat prietena Shelley.

Era înfrigurat, dezorientat şi speriat peste măsură hoinărind pe străzile din centrul orasului Pittsburgh, încercând să găsească pe cineva care sa-l ajute.

“Nu ştiu unde mă aflu,” i-a spus fetei suspinând. “Mi-e frig. Te rog ajută-mă! M-am pierdut!”.

Shelley nu a ezitat.

“Mă gândesc, ‘A fost jefuit? A fost bătut? A avut un accident de masină?’ a spus celor de la The Daily Beast săptămâna asta. “Eram aşa de speriată. Am spus, ‘Unde eşti? ’Vin acum.’”

“În nordul oraşului Pittsburgh,” a spus el.

A sărit repede în maşină să-l ia, apoi şi-a amintit că-şi poate folosi telefonul ca să-l localizeze deoarece el a instalat un serviciu de localizare pentru ea când l-a dus la aeroport, cu câteva luni în urmă.

Programul i-a spus că el se afla în sudul oraşului. Dar Dakota îi scria în timp ce ea conducea încercând să o ghideze. “Sunt aici,” a scris el, trimiţându-i o poză cu un picior îmbrăcat în blugi. “Te rog ajută-mă! Mi-e atât de frig! Poliţiştii nu mă vor ajuta!’”

Localizatorul telefonului ei îi spunea că el se află la Springhill Suites pe strada Water Street in Pittsburgh Sud, nu în nord. Fata i-a scris asta cu un semn de întrebare.

“Sunt aici^^^^,” a răspuns el. “Sincer nu ştiu.”

Ea a ajuns acolo în mai puţin de 10 minute, adică la 11:30 p.m. Pe când parca la hotel a văzut un SUV negru pe contra sens şi pe o bandă greşită. Iar Dakota ieşea din hotel direct către SUV.

“Am tras la nici 3 metri de SUV”, a spus ea. “Am strigat, ‘Dakota!’ El s-a întors, s-a uitat în urmă apoi a venit la mine, s-a urcat în maşină şi am plecat.”

Nu-şi găsea cuvintele. Mergea drept, fără a se clătina. Hainele nu-i erau răvăşite, sau ude sau murdare. Era derutat, încă plângea, speriat dar nu părea beat.

“Am spus, ‘Vrei să mergem la spital?’ Pentru că mă gândeam, ‘Fusese violat? Fusese drogat?’”

“Ce s-a întâmplat” L-a întrebat ea. “Eşti OK?”

El a zis că nu vrea să vorbească despre asta.

“A spus că tocmai şi-a dat seama că se plimba pe stradă şi nu avea nicio idée unde era sau cum a ajuns acolo,” a spus Shelley, de 35 de ani, care ne-a cerut să nu-i publicăm numele de familie. “A spus că s-a dus la un agent de poliţie care nu l-a ajutat.şi m-a sunat pe mine.”

Ultimul lucru pe care şi-l aminteşte este că a plecat de la petrecerea de Crăciun de la serviciu şi s-a îndreptat către nişte baruri cu colegii lui de la J.B. Hunt Transport Services Inc., unde lucra ca responsabil de vânzări. Asta era în jur de 7:15 p.m. De atunci nu-si mai aminteste nimic.

“I-am spus, ‘Vrei să mergem la spital? ’Pentru că mă gândeam, ‘Fusese violat?Fusese drogat?’” Pentru că părea drogat, pierduse 4 ore” a spus ea. Iar el a spus, ‘Nu. Vreau doar să merg acasă.”şi l-am dus acasă. Plângea aşa de tare.”

A doua zi el i-a mulţumit pentru că l-a luat , dar a muşamalizat totul spunând că a fost foarte mahmur. Iar ea l-ar fi crezut dacă el nu dispărea 5 săptămâni mai târziu după o noapte petrecută în mod similar cu aceiaşi colegi de serviciu.

A fost doar o coincidenţă ciudată? Ori fusese James urmărit în săptămânile dinaintea morţii?Dacă ea nu ar fi apărut la hotel el ar fi dispărut din acea noapte de decembrie?

“Nu m-am gândit la toate astea până ce nu a dispărut,” a spus ea. “Ce s-a întâmplat în acea noapte?”

Pe 6 martie 2017, la 40 de zile după dispariţia lui Dakota James, o femeie care-şi plimba câinele i-a văzut trupul plutind în râul Ohio River, cam la 10 mile de locul unde a fost văzut ultima dată în Pittsburgh — la 11:49 p.m. în acea noapte de ianuarie- cam la 10 metri de mal.

Moartea lui a fost catalogată drept înecare accidentala de către Allegheny County Medical Examiner’s Office. Dar o echipă de detectivi pensionaţi şi un expert în găşti crede că el e una dintre cele 100 de victime ale grupării Smiley-Face Killers, o presupusă organizaţie de criminali în serie ce comunică pe dark web, cu celule în zeci de oraşe din SUA. Alte 250 de cazuri ar putea fi conexate, dar nu o pot dovedi, spun ei.

James se potriveşte cu profilul victimelor: bărbat alb, inteligent, atletic, popular, de vârsta studenţiei ce a ieşit să bea ceva şi nu s-a mai întors, spun ei. Mai recent, unele presupuse victime au fost gay, precum Dakota. La fel ca în cazul lui, după câteva săptămâni, trupurile le-au fost găsite în lacuri sau râuri în apropierea cărora au fost pictate sau spreyate cu graffiti simbolurile smiley-face (feţe zâmbitoare). Până acum au conexat circat 70 morţi cu desene similare în preajmă. Cam 30 de bărbaţi cu tot cu Dakota James, aveau în sânge drogul violului GHB potrivit raportului de autopsie.

“Dakota a fost în mod cert omorât,” a spus celor de la The Daily Beast, Kevin Gannon, un fost sergent din poliţia New York City care şi-a devotat viaţa rezolvării acestor cazuri.

Dovezile pentru susţinerea presupunerilor? Trupul lui James nu s-a descompus destul ca unul ce ar fi stat în apă mai mult de 40 de zile, a spus Gannon. Trupul lui era intact în ciuda călătoriei de peste 16 km în josul râului după ce a stat sub un dig de beton şi oţel înainte de a fi găsit . Cineva i-a folosit contul de PayPal pentru o plată de $11.99 la 2 zile după dispariţia lui. Şi avea urme de legături în jurul gâtului indicând că fusese strangulat, a spus Cyril Wecht, celebrul patologist criminalist şi fost examinator medical la Allegheny County care a revăzut raportul de autopsie şi pozele la cererea părinţilor lui James.

“James se potriveşte cu profilul victimelor: bărbat alb, inteligent, atletic, popular, de vârsta studenţiei ce a ieşit să bea ceva şi nu s-au mai întors .”

Şi erau 11 simboluri smiley-face pictate cu sprayul pe podul Roberto Clemente, cel mai apropiat pod de locul unde a fost găsit James, unde poliţia crede că el a căzut în apă. Era la o distanţă apreciabilă, cam 16 kilometri, dar investigatorii au descoperit că imaginile graffiti cu smiley-face apar de obicei pe prima structură făcută de mâna omului vizibilă de la locul unde a fost găsit. Ei nu ştiu dacă imaginea fusese acolo înainte de moartea lui James.

Gannon, fostul lui coleg de la NYPD, Anthony Duarte, Prof. Lee Gilbertson, şi încă un detectiv pensionat de la NYPD, Mike Donovan, sunt vedetele filmului produs de Oxygen Smiley Face Killers: The Hunt for Justice, un nou serial în 6 părţi ce va avea premiera sâmbătă, pe 19 ianuarie 2019 la 7 p.m.

Anton Floquet

Au o teorie; au suspecţi; şi zic că au şi dovezi. Ceea ce nu au este sprijinul oamenilor legii sau al examinatorilor medicali ce fie au catalogat aceste morti ca înecări accidentale, fie le-au lăsat cu autori necunoscuţi (in loc să le considere omor, sinucidere sau accident).

Mai au şi un prezentator al celor de la FBI — care a investigat morţile în 2008 şi a concluzionat că marea majoritate par a fi înecări accidentale in cadrul centrului de cercetări a omorurilor care s-a uitat la 40 dintre cazuri şi a ajuns la celeaşi concluzii – diferite departamente din poliţie şi medici legişti care au abordat fiecare caz şi au refuzat cu fermitate să-şi schimbe concluziile.

Nimic din toate acestea nu-l împiedică pe Gannon. El şi-a amanetat casa şi şi-a maximizat cărţile de credit încercând să rezolve aceste cazuri. Pe când cerceta moarte unui student boboc, a fost acuzat de abuz sexual; procurorii locali nu l-au pus sub acuzare. O criză de cancer in 2004 l-a forţat să se oprească pentru 18 luni. Dar apoi a revenit asupra cazurilor.

“A fost un drum dificil şi de asta am ales televiziunea, pentru a merge la curtea opiniei publice,” a recunoscut Gannon. “Am simţit că nu aveam altă opţiune.”

Ei speră că publicitatea generată de TV va forţa până la urmă oamenii legii să ia o serie de măsuri împotriva acestui grup.

“Pentru mine, acesta este cel mai periculos grup terorist domestic din SUA iar cineva ar trebui să le dea mai multă atenţie”, a spus Gannon.

În ciuda eforturilor lor, până acum, doar unul dintre aceste cazuri a fost schimbat în omor. Şi asta doar după 4 ani de eforturi susţinute din partea părinţilor. Chris Jenkins, un student de 21 de ani la University of Minnesota, a dispărut după ce a părăsit un bar din Minneapolis pe 1 noiembrie 2002. După 4 luni a fost găsit plutind pe spate în râul Mississippi, cu mîinile încrucişate pe piept. Moartea sa a fost iniţial clasificată ca înec accidental, dar în 2006, poliţia a acceptat până la urmă să-l schimbe în omor.

“Circa 30 dintre bărbaţi, incluzându-l şi pe Dakota James, aveau drogul violului (GHB) în sânge, potrivit raportului de autopsie.”

Şeful poliţiei din Minneapolis şi-a cerut chiar scuze în mod public familiei lui Jenkins în noiembrie 2006, “Când investigăm un caz, vom face evident toate eforturile, dar vom face şi greşeli. În cazul lui Chris Jenkins am făcut o greşeală… Şi pentru asta, din partea departamentului de poliţie din Minneapolis îmi cer scuze familiei Jenkins”

Poliţia a avut o sursă ce le-a dat detalii specifice asupra locului de unde Jenkins a fost aruncat de pe pod, dar nu a dezvoltat informaţia, a spus Dolan.

Totuşi, de atunci nu s-au întâmplat multe.

“In termeni de ce a făcut poliţia, după ştiinţa noastră, nu s-a întâmplat nimic”, a spus Jan Jenkins, mama lui Chris, care a scris cartea “amprentele curajului” Footprints of Courage despre epopeea familiei sale pentru găsirea dreptăţii pentru Chris, a spus publicaţia The Daily Beast. “Nici nu ştim la ce sergent se află cazul nostru.”

John Elder, purtător de cuvânt la Minneapolis Police Department, spunea doar că acest caz rămâne deschis/sub investigaţie şi indemna pe oricine are informaţii să sune la organizaţia Crime Stoppers of Minnesota.

“Pentru mine, acesta este cel mai periculos grup terorist domestic din SUA iar cineva ar trebui să le dea mai multă atenţie”.

Dar primul episod din seria lui Oxygen este despre James, un absolvent de 23 de ani de la Duquesne University care lucra în timp ce frecventa cursurile MBA.

Scenele cu părinţii săi, Pam şi Jeff James, îţi frâng inima dacă le priveşti, durerea lor e incă vie. Deşi e greu să aduci în discuţie moartea lui mereu, ei o fac pentru că vor justiţie pentru fiul lor.

“Vreau ca oamenii să ştie adevărul – că el era o persoană bună, nu un copil de 23 de ani care se îmbăta şi vroia să urineza în râu căzând apoi din picioare,” a spus către publicaţia The Daily Beast – Pam, care a înfiinţat o fundaţie în numele fiului ei. “Cineva i-a făcut ceva rău fiului meu şi trebuie să aflăm răspunsul. Nu e doar despre fiul meu. Este despre a ajuta celelate familii de acolo care au nevoie de informaţii.”

Ea şi cu soţul ei spun că au întâmpinat doar obstacole în încercarea de a afla acele răspunsuri. N-au fost lăsaţi să vadă trupul lui Dakota când a fost găsit, doar încheietura piciorului, pe care avea un tatuaj distinctiv, spun ei, şi nu au primit pozele de la autopsie până în august 2018, la 17 luni după descoperirea trupului. Atunci au văzut ceea ce păreau a fi urme de legături în jurul gâtului, a spus Wecht, medicul legal care a văzut pozele.

Medicul legal de la Allegheny County, poliţia, şi procurorul nu au răspuns la întrebările specifice, spunând în schimb că sunt deschişi către orice nouă informaţie găsită de Gannon şi echipa lui. Pam l-a rugat pe Karl Williams – examinatorul poliţiei să se întâlnească cu ea şi cu Wecht, dar până acum nu s-a întâmplat.

“Dr. Williams s-a întâlnit cu familia anterior,” purtătorul de cuvânt, Amie Downs, a scris pe email către The Daily Beast. “A arătat atât în mod direct cât şi prin intermediari că ar fi încântat să revizuiască orice informaţie adiţională pe care familia doreşte s-o aducă – incluzându-le pe cele făcute de Dr. Wecht. Până acum, nicio informaţie n-a fost oferită.”

Aşa numitele crime Smiley Face au apărut în atenţia publicului în aprilie 2008 când Gannon, Duarte, şi Gilbertson au ţinut o conferinţă de presă în New York City despre crime. Atunci existau 40 de cazuri în 29 de oraşe din 9 state pe care le-au considerat ca fiind conexe. În 2014, Gannon şi Gilbertson au publicat Case Studies in Drowning Forensics, o lucrare ce analiza 14 dintre aceste cazuri.

Astăzi ei ştiu cu mult mai multe decât ştiau atunci, a spus Gannon.

“Nivelul de sofisticare al grupului este mai mare decât ne-am putea imagina, a spus el,”. “Acum ştim că ei comunică între ei prin dark web. Ştim că există supraveghere şi contra-supraveghere.”

Fiecare oraş are propria sa gaşcă sau celulă, a spus Gilbertson, un professor de justiţie a criminologiei şi expert în infracţiuni în grup din Minnesota.

Anton Floquet

“Ar putea fi 12 oameni în acea celulă şi ei ies afară într-o noapte, iar 5 dintre ei fac asta,”a spus el. “Data viitoare sunt alţi 5. Felul in care trebuie conceput este că grupul face crimele în serie sau o parte dintre aceştia, nu indivizii. Deoarece în timp, indivizii din celule evoluează. Unii vor îmbătrâni şi-şi vor ţine gura inchisă. Cine vrea să meargă la puşcărie?”

Iată de ce îşi doreşte ca oamenii legii să reinvestigheze aceste cazuri.

“Dacă ar face-o, reţeaua ar începe să se destrame,”a spus el. “Cineva va guiţa sau va vorbi. Dar acum n-au niciun motiv. Totul merge bine pentru ei.”

“Îi ţintesc pe cei mai buni dintre cei buni. Acesti copii sunt cei mai buni studenţi. Sunt cei mai buni atleţi şi provin din cele mai bune familii.”

“Ei recrutează în mod constant,” a adăugat el. “Acum câţiva ani, am intrat pe pagina lor de pe dark-web dar ne cereau să ne pornim camera pentru a vedea cine urmează să scrie parola şi n-am putut face asta. Şi nu aveam nici măcar parola. Am primit doar URL-ul lor, aşa mergea pentru că ni s-a spus că aşa comunicau ei.”

Motivele pentru crime sunt de la iniţierea în gaşcă până la crime de ură, a spus Gannon.

“Îi ţintesc pe cei mai buni dintre cei buni. Acesti copii sunt cei mai buni studenţi. Sunt cei mai buni atleţi şi provin din cele mai bune familii.” A spus Gannon

Gilbertson a adăugat: “Aceştia sunt tineri excepţionali. Atunci de ce exact îi urăsc ei? Poate că pentru că ei reuşesc. Poate că este despre a avea şi a nu avea..”

Ei spun că au suspecţi în 3 din 6 cazuri cu aceste caracteristici. Toţi sunt presupuşi membri în gaşcă.

Anton Floquet

El crede că ei îşi urmăresc victimele, iar incidentul pe care l-a descris Shelly cu Dakota ar putea fi una din două. “Au încercat să-l răpească iar el a evadat, sau făceau un test, a spus el.

Pentru Gannon, totul a început în februarie 1997 pe când era detectiv în New York City şi investiga dispariţia lui Patrick McNeil, de 20 de ani, care a dispărut după o noapte în oraş cu prietenii la un bar din Manhattan’s Upper East Side. Trupul i-a fost descoperit după 2 luni cam la 20 de km în aval, plutind lângă un cheu din East River langă secţiunea Bay Ridge din Brooklyn.

Cauza morţii a fost înnecarea, dar felul în care a avut loc a rămas nedeterminat. Ancheta lui Gannon a găsit imediat informaţii ce indicau o crimă. Martorii au spus că o maşină a parcat dublând altă maşină în faţa barului de unde a apărut McNeill. Din maşină au coborât un bărbat şi o femeie care l-au urmărit mergând pe 2nd Avenue către 90th Street, unde el a luat-o la stânga iar ei l-au urmarit.

“Erau martori buni,” a spus Gannon.

Iar accesul spre râu nu e facil acolo.

“Am mers pe toată zona aia,”a spus el. “Cu greu poţi ajunge la râu acolo”

“Criticii nostri spun că sunt o grămadă de imagini smiley-face spreyate pe pereţi în zonă. Am fost pe sute de poduri. Nu-s chiar aşa de multe cum crezi.”

McNeill ar fi trebuit să meargă câteva străzi şi să escaladeze un gard pentru a urina. De ce ar fi făcut asta când putea să urineza oriunde? Gannon a verificat şi cu patrula maritimă de la NYPD şi ei au spus că e imposibil, cu curenţii de acolo ca un cadavru să ajungă în East River unde a dispărut şi să ajungă unde a ajuns.

Alţi doi bărbaţi cam de aceeaşi vârstă au dispărut în New York City în următoarele 15 luni. Trupul unuia dintre ei a fost găsit lângă locul unde a fost găsit şi McNeill. Cel de-al treilea a fost găsit în Hudson River lânga strada 138.

Gannon s-a pensionat în 2001 şi s-a asociat cu fostul lui partener, Anthony Duarte, pentru a-l ajuta să rezolve aceste cazuri. În anul următor, a văzut o ştire la CNN despre inecări similare suspecte în Midwest şi a început să le investigheze, făcând echipă, până la urmă cu Gilbertson, un profesor de investigaţii criminale şi expert în găşti la universitatea din Minnesota care a studiat înecările din Midwest timp de mai mulţi ani.

În 2006, echipa a început să călătoreasă prin ţară pe la toate locurile unde au fost găsite victime şi aşa au descoperit graffiti similare (feţe zambitoare şi 12 alte simboluri specific găştii) fie în locurile în care au aruncat bărbaţii în apă, fie unde au fost găsiţi. Multe erau pe poduri. Pe atunci era prea târziu pentru a verifica cazurile de crimă din New York sau pe cele din Midwest. Trecuse prea mult timp.

“Criticii nostri spun că sunt o grămadă de imagini smiley-face spreyate pe pereţi în zonă. Am fost pe sute de poduri. Nu-s chiar aşa de multe cum crezi.” Dar noi le includem doar dacă sunt prezente şi alte simboluri specifice grupului.”

Şi, a adăugat Gilbertson, uneori sunt doar celelalte simboluri prezente, fără feţele zâmbitoare.

Deşi au trecut 22 de ani, Gannon nu a uitat ce i-a promis mamei lui Patrick, Jackie: că nu se va opri până nu va afla cine i-a ucis fiul.

Gannon “e uimitor” a spus Jackie de 73 de ani către The Daily Beast. “La aniversări el sună şi zice ‘Mă gândesc la tine.’ Îl consider un bun prieten.”

Iar ea încă speră că în final va căpăta ceva răspunsuri.

“Vreau să ştiu ce i s-a întâmplat lui Patrick,” a spus ea. “Trebuie să aflu ce s-a întâmplat şi vreau să ştiu cine e responsabil. E greu să trăieşti zi de zi fără să ştii.”

Traducerea: Costin Ştirbu