Citatele din Sfinții Părinți nu sunt pentru proști

Vine cate un nene si-si “argumenteaza” produsul mintii sale ratacite cu zeci de citate din Sfintii Parinti. Apoi o multime de gura casca ii citesc “analiza” in diagonala, vad ca sunt multe citate pe acolo si trag cu “intelepciune” concluzia: “Are dreptate nenea ala”.

Fratilor, citatele din Sfintii Parinti nu sunt pentru prosti. Si nici pentru lenesii ce nu-si folosesc mintea ce le-a dat-o bunul Dumnezeu.

Iata un exemplu edificator in acest sens, preluat de la rubrica de comentarii a articolului Părintele MIHAI VALICĂ este pomenitor. MAI PUTEM MÂNCA CU EL LA MASĂ?, unde un astfel de nene isi “argumenteaza” cu citate din Sfintii Parinti indemnul sau de a nu se sta la masa cu pomenitorii. Sora Mirela ii raspunde:

„Dacă noi nu facem ceea ce trebuie aceasta înseamnă că trebuie să adaptăm credința ortodoxă” ________Eu, din scrierile Sfinţilor Părinţi, am înţeles că e necesar să mă delimitez de slujbele la care se pomenesc eretici, de rugăciunea cu eretici, de preoţi eretici etc., dar nu de a mânca cu toţi cei care, până acum un an, erau consideraţi ortodocşi. Dar fiecare e liber să facă cum crede şi fiecare va da seamă dacă a făcut bine sau nu.

„Pentru că eu văd în Sfintele Evanghelii că nici evreii nu aveau comuniune cu păgânii.” _________Asta în Canaan. Dar Vechiul Testament l-aţi citit? La fel a fost şi în Babilon? Proorocul Daniel era rupt de toţi păgânii? Trebuia să refuze avansările sociale ale regilor păgâni? Avea relaţii cu regii păgâni? Ce se înţelege din textele scripturistice: „Daniel a rămas la curtea regelui”? (Daniel 2, 49) „Atunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniel în veşmânt de purpură şi i-au pus lanţ de aur la gâtul lui şi au dat de veste că el va cârmui ca al treilea în împărăţie.” (Daniel 5, 29) Că stătea între evrei şi doar cu ei? Iar când i-a zis regelui păgân Darius: „O, rege, în veci să trăieşti!” să-l acuzăm că a binecuvântat un păgân?

„Oare nu ați citit la Faptele Apostolilor că primii creștini au vândut averile lor și trăiau în comuniuni închise”?_________Sincer, nu am citit așa ceva. Că formau comunităţi am citit, că erau bunuri puse în comun am citit, dar că acele comunităţi erau ÎNCHISE nu am citit. Iar dacă erau comunităţi închise, nu înţeleg cum s-a răspândit credinţa creştină. Din contră, în Viețile Sfinţilor am citit că aceştia au trăi PRINTRE păgâni. Sau, cumva, Sf. Dimitrie a trăit doar printre creştini, având dregătorie într-un imperiu păgân? Exemple sunt berechet, dacă citiţi viețile martirilor din primele veacuri. Şi poate îmi explicaţi cum se face că în secolul al IV-lea creştinii cumpărau alimente de la păgâni, chiar şi după Edictul de la Milan şi reformele Sf. Constantin cel Mare, dacă ziceţi că trăiau în comunităţi închise şi nu aveau comuniune (presupun că vă referiţi la relaţii sociale, nu la comuniune de credinţă) cu ereticii.
„La 50 de ani după moartea Sfântului Teodor, împăratul Iulian Apostatul (361-363), dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor Tiron, apărându-i în vis Arhiepiscopului Constantinopolului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere: coliva.”_________Câtă vreme a trebuit ca un sfânt să-i anunţe în vis pe creştini că alimentele din piaţă au fost spurcate, se poate crede că creştinii nu aveau legături comerciale cu păgânii? Dacă ar fi trăit în comunitate închisă, cum să le mai spurce alimentele? Dacă veți reciti cu atenţie viețile sfinţilor martiri, urmărind acest aspect al unor legături cu ereticii şi al traiului printre ei, s-ar putea să vă schimbaţi opinia.
La fel, consideraţi că, din textul canonului 10 al Sinodului din Laodiceea, reiese ideea potrivit căreia creştinii nu aveau vreo legătură cu ereticii şi că trăiau în comunităţi închise?
CANONUL 10 „Nu se cuvine, ca cei ai Bisericii cu ne băgare de seamă să împreuneze spre împărtăşirea nunţii pe fiii lor cu eretici.”

„Și cum ziceți că un sinod ecumenic a aprobat căsătoria cu un eretic a dreptcredicioșilor?”________Eu am zis altceva, dacă citiţi mai atent. Am zis că sinodul nu a decis să se desfacă obligatoriu o căsătorie între doi păgâni după ce unul a devenit creştin. Am comis o eroare: nu sinodul ci Sf. Ap Pavel: „Dacă un frate are o femeie necredincioasă, şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul.” (I Cor. 7, 12-13)
Totuși din textul canonului 14 al Sinodului al IV-lea ecumenic, deduceți că creştinii nu aveau nici un fel de de treabă cu ereticii şi păgânii?
„Fiindcă în oarecare eparhii s-au iertat anagnoştilor şi psalţilor a se însura, au hotărât sfântul sinod a nu fi iertat vreunul din aceştia a lua muiere de altă religie. Iar cei ce ACUM DINTR-O ÎNSOŢIRE CA ACEASTA au făcut copii, de au apucat a boteza pe cei născuţi dintr-înşii de către eretici, să-i aducă pe ei la împărtăşirea soborniceştii Biserici”___________Deci, în acea vreme se întâmpla ca până şi unii membri ai clerului inferior să fie căsătoriţi cu eretici sau păgâni.

Expuneţi multe supoziţii personale legate de ceea cred şi fac. Sunteţi liber să credeţi ce doriţi, să faceţi pe creştinul (aşa cum mă întrebaţi dacă am făcut eu) tot cât doriţi, să vă mutaţi în ghetou neeretic (aţi reuşit să găsiţi?) sau în pustiu, precum şi să interogaţi/desconsideraţi meritele (poate or fi) părintelui Valica!
Eu prefer să încerc să mă ghidez după modelul Sf. Ap. Pavel: „Căci, deşi sunt liber faţă de toţi, m-am făcut rob tuturor, ca să dobândesc pe cei mai mulţi; cu iudeii am fost ca un iudeu, ca să dobândesc pe iudei; cu cei de sub lege, ca unul de sub lege, deşi eu nu sunt sub lege, ca să dobândesc pe cei de sub lege; Cu cei ce n-au Legea, m-am făcut ca unul fără lege, deşi nu sunt fără Legea lui Dumnezeu, ci având Legea lui Hristos, ca să dobândesc pe cei ce n-au Legea; Cu cei slabi m-am făcut slab, ca pe cei slabi să-i dobândesc; tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii.”