În dată de 19 Decembrie 2017 a avut loc Sinaxa Clericilor şi a Monahilor din Grecia, care a avut loc în Tesalonic, în Sala Institutului de Studii Patristice.
Cu această ocazie preşedintele Institutului de Studii Patristice, părintele Theodoros Zisis, care este şi preşedinte al comitetului organizator al Sinaxei Clericilor şi Monahilor din Grecia, a prezentat un istoric al Sinaxei din ultimul an.
Părintele Grigorie Hatzinikolau, Stareţul Mănăstirii Sfânta Treime (Ano Gatzeea) va găzdui în continuare Sinaxa la Volos. La Sinaxa participă clerici şi pomenitori şi nepomenitori.
A fost prezentat Calendarul tipărit pentru anul 2018, ce conţine sărbătorile Sfinţilor ce au oprit pomenirea de-a lungul istoriei de 2000 de ani de creştinism ortodox sau au subliniat importanța mărturisirii şi a opririi pomenirii episcopilor ce învăţau erezii. Redăm câteva nume: Sfântul Grigorie Teologul, Cuviosul Macarie, Cuviosul Nikita Mărturisitorul, Sfântul Gherman al Constantinopolului, Sfântul Serghie Mărturisitorul, Sfântul Nichifor al Constantinopolului, Sfântul Iustin Popovici, Sfântul Paisie Aghioritul, Sfântul Nicodim Aghioritul, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ghenadie Scholarios, Sfântul Theodor Studitul, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Ştefan cel Nou, Sfântul Ioan Damaschin şi alţii.
A fost prezentată Broşura „Oprirea pomenirii nu este schisma”, scrisă de părintele Theodoros Zisis.
Părintele Theodoros Zisis a fost felicitat de Mitropolitul Serafim al Pireului pentru curajul mărturisirii şi al dragostei pentru Ortodoxie şi pentru oprirea pomenirii Arhiepiscopului Antim al Salonicului care a semnat erezia din Creta, predica erezia în Arhiepiscopia Salonicului şi i-a interzis prin document oficial Părintelui Theodoros Zisis să mai predice împotriva ecumenismului sau a pseudo-sinodului din Creta, pentru care motiv Părintele Theodoros Zisis a recurs la ultima măsură canonica şi anume aplicarea Canonului 15 de la I-II Constantinopol (întreruperea pomenirii numelui arhiepiscopului Antim la toate sfintele slujbe).
Părintele Theodoros Zisis a fost izgonit din Biserica Sfântul Antonie unde slujea, iar acum slujeşte împreună cu părintele Nikolaos Manolis şi părintele Fotios Vezinias într-o sală amenajată în oraşul Tesalonic special pentru Sfânta Liturghie. La această Sfântă Liturghie participă sute de oameni, spaţiul fiind neîncăpător.
Am să redau câteva din punctele dezbătute de broşura:
1. Ne îngrădim de erezie, nu de Biserică.
Este foarte important discernământul spiritual al Părinţilor care să călăuzească viaţa noastră. Sinaxa Clericilor şi Monahilor respinge cu fermitate două extreme în care unii fraţi antiecumeniști au căzut:
Prima extremă (să-i spunem de-a stânga) este a celor care spun că cine întrerupe pomenirea episcopului sau este schismatic, pentru că episcopul ar fi „izvorul preoţiei”(iar nu Hristos, Marele Arhiereu) şi în felul acesta oricine s-ar îngrădi pe sine de episcopul şi preotul ce ar predica o erezie ar fi schismatic. Din păcate această mentalitate este de influenţă latină, papală, învăţătură scolastică bazată pe teoria episcopocentristă, episcopul, indiferent de învăţătura lui, este infailibil, episcopatul lui lucrează ex opere operato – un fel de papa local.
A doua extremă (să-i spunem de-a drepta) este a celor care au întrerupt pomenirea şi susţin că Biserica rezidă numai în cei care au întrerupt pomenirea, iar cei care nu au întrerupt pomenirea, chiar dacă sunt în mărturisire ortodocși, ei sunt de fapt eretici, pe baza teoriei vaselor comunicante (deşi ereziarhii nu au fost condamnaţi de un Sinod). Această teorie este de fapt o filosofie de tip protestant, care dinamitează în fapt sistemul sinodal al Bisericii, cei care hotărăsc acum cine face şi cine nu face parte din Biserică fiind o mână de oameni care refuză comuniunea cu Bisericile Locale (episcopii şi sinoadele) ce mărturisesc ortodox, provocând schismă în Biserică. Aceştia se caracterizează prin lipsa discernământului duhovnicesc, a dragostei şi a bunei rânduieli şi a lipsei ascultării de conglăsuirea părinţilor. E foarte interesant că ei se contrazic flagrant în afirmații – la început au avut o poziție echilibrată, apoi schimbându-se radical, dovedind astfel o lipsă de stabilitate duhovnicească.
Ambele extreme au ca numitor comun respingerea credincioşilor de la Sfântul Potir, şi lipsa de conslujire cu preoţii mărturisitori pomenitori sau cu cei nepomenitori, în cazul celor pomenitori.
2. Sfintele Taine sunt valide şi fără pomenirea episcopilor (se referă la episcopii dovediți a fi eretici – un episcop care cugetă eretic, dar nu propovăduiește public erezia, nu i se poate opri pomenirea, sau pe bază de bănuială, etc)
Bineînțeles că nu oricărui episcop i se întrerupe pomenirea, ci numai a celui care învață erezia ecumenistă, a semnat în Creta, nu se dezice de pseudo-sinod, etc.
Oprirea pomenirii să nu se facă fără sfătuire și discernământ duhovnicesc, fără povățuitor şi fără multă răbdare şi așteptare. Oprirea pomenirii nu este un act de bravură, ci este un act de credință adâncă şi maturitate duhovnicească ce trebuie să cântărească bine acest gest ultim folosit ca armă împotriva ereziei.
3. Sfânta Liturghie nu se ţine în numele episcopului
4. Ecumenismul este erezie întru cunoștință. El a fost subliniat ca erezie de Sfinţii Părinţi contemporani – Sfântul Paisie Aghioritul, Sfântul Serafim Sobolev, Sfântul Averchie de Jordanville, Sfântul Iustin Popovici, etc
Linia pe care o păstrează Sinaxa Clericilor și a Monahilor este o linie a discernământului duhovnicesc, aceasta Sinaxă nu are autoritatea şi nici nu încearcă să traseze linia graniţei Bisericii doar la nepomenitori, ci scopul ei este de a ţine trează linia ortodoxă care are ca bază Mărturisirea Ortodoxă a Credinţei şi utilizarea tacticilor care se impun de la Biserică Locală la Biserică Locală, fiecare tactică fiind folosită în funcţie de căderea Bisericii Locale sau din contră de stabilitatea Bisericilor Locale în Adevăr; avem exemplul multor Mitropoliţi din Serbia care nu au semnat în Creta textul eretic vădit, a multor Mitropoliţi din Grecia care au făcut la fel, a Bisericii Bulgare, a multor Mitropoliţi din Biserica Rusă care recent a respins pseudo-sinodul din Creta, a Bisericii Georgiene şi a Bisericii Antiohiene).
Sinaxa Clericilor şi Monahilor este alcătuită din părinţi şi monahi pomenitori şi nepomenitori, dar toţi sunt în acelaşi cuget, anume Mărturisirea Dreptei Credinţe.
A consemnat,
de la Sinaxa Clericilor şi Monahilor
părintele Matei Vulcănescu
Protoprezbiter al Sfintei Mitropolii a Pireului
Ca sa intelegeti mai bine sunt unii care scriu sub diferite nume si nici nu le-a crescut barba, sunt niste pustani teribilisti condusi de anumiti guru stilisti care au devenit sinoade si foruri deliberative in ortodoxie, sub masca anonimatului ei apara ortodoxia din camera lor de la bloc, de la mama sau bunicutza, unde, la caldurica, arunca cu anateme in stanga si in dreapta, defapt aratand o lipsa de respect fata de Batrani si o mandrie fara margini, avand o imagine despre ei ca mari titani moderni ai ortodoxiei, cei care au dreptate si judeca pe toti si pe toate, fara drept de apel. Ba mai au si cate un site cu nume sonor de unde, inspirandu-se de pe siteuri stiliste pun tot felul de texte patristice si ne-patristice inbarligand si agatand cativa necunoscatori in ale fenomenului stilist, bine mascat acum in antiecumenistm asa zis radical, ” patristic” dar defapt patimas si ucigas de suflete.
Sa stam bine, sa stam cu frica!
Pr. Matei nu are rost sa va bateți capul cu astfel de specimene…păcat ca fac nume rău celor care cu adevărat lupta pentru credința ortodoxa. Vin și eu cu o propunere. Nu ar fi bine ca pr Teodor și pr Evstratie sa tina o conferință sau o sintaxa la noi în Moldova (Romania) în care sa lămurească anumite aspecte care au început sa starnesca nedumeriri? Eu cred ca e foarte necesar un astfel de eveniment!
Părinte Matei,
Buuuuh!
Să nu vă speriați. ”Ăștia” din care tot faceți o sperietoare (chiar nu înțeleg de ce v-ați teme de ei și le-ați acorda atenție, chiar de ar fi reali) se pare că vi-s mai monstruoși și mai periculoși pentru mîntuirea proprie decît ecumeniștii.
Vedeți să nu vă fie frică! Fricoșii nu se mîntuiesc.
Doamne ajută!
Pr. Matei, în afară de tonele de rahat turnate peste „stiliști” (imaginari, de altfel 🙂 ), nu am înțeles nimic adecvat din mesajele dvs. Cum adică Dorin e „anonim” dacă ați mers în aceeași mașină în ajunul sinaxei din Tesalonic din aprilie, povestindu-ne că „1.400 de stiliști” se pregătesc să înnăbușe sinaxa în sânge? 🙂
Gandesc ca un simplu om din poporul ortodox:
1. Ce sa caute in aceeasi sala pomenitori si nepomenitori amestecati? Atunci de ce a fost nevoie de un an si jumatate de eforturi intru nepomenire, ingradire, suportarea pedepselor de caterisiri etc, daca toti suntem egali si fericiti impreuna?
2. Cati clerici pomenitori vor renunta la pomenire in lucrare cu nepomenitorii, daca stim deja ca la dialogurile ecumeniste de peste 100 de ani, nimeni nu a venit la credinta ortodoxa, ba mai mult cei ortodocsi au fost clatinati de ecumenisti? Sa devina iconomia – dupa ce se depaseste o limita, un soft ecumenism?
3. De ce nu se anunta simplu: Anunt universal in toata presa si internetul: toti episcopii ortodocsi din lume ce intrunesc anumite conditii sa se prezinte la Marele Sinod PanOrtodox in ziua H, ora T, in locul X- piata, camp, padure etc? Oare vor fi opriti cu bomba atomica si cu armate gigant sute de episcopii din sute de locuri de pe acest pamant ce pornesc catre acel camp? Nici vorba, noi marturisim ca in lucrarea cea buna, unde exista credinta exista si aparare de la Domnul!
E o gandire simpla de la mine nevrednicul.
Preotii care mananca si slujesc cu episcopi eretici, chiar daca cugeta ortodocs, nu pot fi primiti nici la masa, nici la binecuvantarea bucatelor, nci la psalmodiere, cu atat mai putin la Liturghie
-dupa cumspune si Sfantul Teodor Studitul, un preot cu cugetare ortodoxa, care pomeneste din frica pe episcop,poate fi ACCEPTAT DOAR la psalmodiere si biecuvantarea bucatelor, NU si la Sfanta Liturghie,chiar daca pomenestii
ASTA TREBUIA MENTIONAT SI IN SINAXA!
In practica sunt foarte rare astfel de cazuri (spune intr-un lc chiar Sfantul Teodor Studitul),pentru ca acestia care cugeta ortodox si pomenesc, pe de alta parte slujesc atunci cand episcopul lor ii cheama intr-o intrunire arhiereasca… nu mai vorbesc de alte evenimente organizate in care au partasie la masa cu ei, au prietesug cu ei, le saruta mana, ii primesc in parohii cu marire etc.
Credinciosii trebuie sa stie ca NU trebuie sa mearga la Liturghie la extrem de rarisimii preoti pomenitori ce cugeta ortodox, fara a manca cu ereticii (episcopi sau preoti ecumenisti pe fata care incurajeaza si fac cununii mixte de ex), ci SA II SUSTINA pentru a intrerupe POMENIREA, vorbnd cu ei, oferindu-le tot spriinul si sustinerea, , chemandu-i sa binecuvanteze masa, oferindu-le ajutor material, pregatind cele de trebuinta pentru vremurile de prigoana si prin multa incurajare, Doar turma inca nestiutoare a acelui preot pomenitor, dar cu gandire ortodoxa va merge la el la liturghie, urmand sa fie pregatita si informata despre ereziile sinodului, iar cu ajutorul lui Dumnezeu si sprijinul din-afara al credinciosilor ce nu participa unde e pomenit episcopul.
„În problema cu preotul care pare ortodox, dar care mănâncă cu episcopul[3], după cum am zis, dacă încetează de la o astfel de mâncare împreună, primind şi epitimia opririi de a sluji cele sfinte până la o vreme, şi dacă nu mai cade în aceeaşi greşeală, are vindecare ca să slujească [la vremea potrivită] lui Dumnezeu. Dar dacă este indiferent, nu îi va fi izbăvire bărbatului propria bogăţie încât prin darea ei [ca milostenie] să scape şi de părtăşia eretică, şi de altă faptă păcătoasă; că nu se dă în schimb binele ca să se primească răul, după cum nu se dă lumina şi să se primească întunericul. Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş. Dar ce zic de părtăşie[4]? Chiar dacă ar face compromis cu ereticii în mâncare şi băutură şi prietenie, este vinovat. Hotărârea este a lui Gură de Aur[5], însă este şi a fiecărui sfânt.[6] Şi cum este [faptă] fără de voie, iar nu lucru [de voie], ca cel ce pare că cugetă ortodox să se împărtăşească deopotrivă cu erezia? Fără voie este când cineva cască cu sila gura unui ortodox şi îi toarnă împărtăşanie eretică, ceea ce au făcut ereticii de odinioară şi fac, precum am aflat, cei ce luptă acum împotriva lui Hristos. Iar a se împărtăşi de la sine este de bună voie. Iar dacă o face fiindcă se teme (căci aceasta e întrebarea), nici aşa nu va avea apărare. Căci auzim: „Nu vă fie frică de cei ce ucid trupul, ci de Dumnezeu Care le trimite pe amândouă în gheena focului veşnic”(cf. Mt 10, 28). Cu adevărat, lumea întreagă nu este
vrednică de un singur suflet care se păzeşte pe sine nepărtaş de părtăşia [împărtăşania] eretică şi de orice rău.”
Sfantul Teodor Studitul: Scrisoarea 340 ~ Fiului Taleleu
Relaţia cu preoţii ortodocşi ce din frică pomenesc episcopi eretici
„Despre preotul ortodox, care de frica prigoanei îl pomeneşte pe episcopul eretic, ţi-am mai răspuns anterior şi voi spune iarăşi: dacă el nu slujeşte împreună cu ereticul şi nu are comuniune cu astfel de oameni, atunci trebuie primit în obşte la psalmodiere, la binecuvântarea bucatelor, şi acestea din iconomie,
dar NU şi la Dumnezeiasca Împărtăşanie.” [Epistola 40. Către fiul Naucratie]
Aici, explicat foarte clar:
paterika.net/2016/04/05/scrisoarea-49-fiului-naucratie/
Dacă cineva mănâncă în chip nepăsător cu cel ce a binecuvântat adulterul, sau cu alt eretic, să ne păzim să nu mâncăm împreună cu unii ca aceștia, chiar dacă ei fățăresc ortodoxia. Căci nu păzesc poruncă Apostolului, care zice nici să mâncăm cu unii ca aceștia (cf. I Cor. 5, 11). Dar nu trebuie mai mult iscodit și cercetat dacă cineva a mâncat cu cel care a mâncat împreună cu un eretic și altul cu acesta, căci atunci, dacă mergem așa cu înlănțuirea, trebuie să ne despărțim de toți. Iar acest lucru este al celor ce-și iubesc voia proprie, iar nu al sfinților. Până la acesta [la cel ce mănâncă cu ereticii] rămâi și nu trece mai departe. Nu cumva din neștiință [sfinții] nu au cercetat și nu ne-au vestit nouă acestea? Nicidecum. De aceea nu te lupta să treci dincolo de hotarele pe care le-au pus Părinții noștri.
Iar de la cel cu care nu mâncăm, nici darul nu trebuie primit, dacă, învățat o dată sau de două ori, el rămâne indiferent și nu se lasă înduplecat de noi. Nu știu decât că de la paznicii de temniță [darurile] se primesc nu ca binecuvântări, ci ca trebuințe [necesități] sau din pricina iconomiei. Iar [darurile] de la ceilalți care aleargă să mănânce cu ereticii în chip nepăsător nu știu să se primească și să se mănânce împreună cu ei decât în vreo situație anume. Dar a da unora ca aceștia și temnicerilor mâncare și băutură nu trebuie judecat, căci oricărui om trebuie să-i dăm.
Cu privire la episcopii ce slujesc cu eretici, poate sunt utile cuvintele:
din Scrierile Sfantului Teodor Studitul, se poate intelge ca episcopul ce slujeste impreuna cu ereziarhi poate fi mai vinovat decat cel ce cugeta ortodox, dar care pomeneste pe mitropolitul eretic de frica. Pentru ca prIn impreuna-slujirea cu ereziarhi, ii gireaza pe acestia inaintea oamenilor, neparand ca slujeste cu ei din frica, ci din prietesug.
Împărtăşirea cu ereticii din iconomie este LEPĂDARE de adevăr
„În îndreptăţirea pe care a scris-o Maximin şi pe care însuşi Atanasie a citit-o, Maximin spune că el se împărtăşea, dar nu avea comuniune, şi că asta e o iconomie ce nu conţine lepădare de adevăr, chiar dacă acesta nu este respectat întocmai. […] Ah, cât de dreaptă este nedumerirea sfinţintului nostru arhiereu şi a întregii mulţimi de mărturisitori! Dacă asta nu este comuniune şi lepădare, atunci ce folos este din osteneala şi nevoinţa lor, vărsarea de sânge şi suferinţele lor? Pentru ce el însuşi e caterisit? Pentru ce părăseşte mănăstirea? Pentru ce este îndepărtat de la săvârşirea celor sfinte? Ah, voi spune iarăşi, dumnezeiască nedumerire! „Ţinând nedreptatea drept adevăr” (Rom 1:18) el crede că şi părinţii procedau ca şi dânsul.” [Epistola 25(213). Către egumenul Nichita]
Comuniunea cu erezia este DESPĂRȚIRE de Hristos
„În aceste condiţii oricine se împărtăşeşte sau participă la pâinea veninoasă, oare nu este un lepădat de Hristos, un apostat, un necurat, dacă nu se va întoarce prin pocăinţă?” [Epistola 25(213). Către egumenul Nichita]
„Vă rog, păziţi-vă pe voi înşivă de erezia pierzătoare de suflet, comuniunea cu care este despărţire de Hristos.” [Epistola 60(119). Către fecioare]
„Această erezie trebuie evitată sub orice chip, întrucât comuniunea cu ea ne desparte de Hristos.” [Epistola 161(349). Către monahii]
„Eu am auzit că tu, iubite frate, nu i-ai lăsat pe cei ce au trădat credinţa să te atragă în comuniunea cu ereticii şi astfel l-a proslăvit pe Dumnezeu. Depărtându-te de comuniunea care desparte de Dumnezeu, cu toate că ereticii erau în demnitatea de învăţători, tu te-ai ascuns, trăind împreună cu lucrătorii în munţi şi peşteri, preferând mai bine să suferi chinuri şi necazuri, decât să renunţi la viaţa veşnică pentru plăcere vremelnică, şi acum ai drept povăţuitor şi învăţător pe Hristos Dumnezeul nostru, pentru Care şi suferim.” [Epistola 219(407). Către monahul Arcadie]
„Şi să te păzească Domnul până la sfârşit nebiruită, în afara comuniunii cu ereticii care desparte de Dumnezeu, fiind tu întru toate slăvită şi înţeleaptă.” [Epistola 224(412). Către o altă patricie]
„Eu i-am adus lui Dumnezeu o mare mulţumire pentru faptul că mirenii, în rând cu monahii, se străduie să fie bineplăcuţi Domnului, ferindu-se de bezna ereziei. Într-adevăr, frate, aceasta e beznă şi cursă a diavolului. Pe cel ce nimereşte în această cursă, comuniunea cu ereticii îl desparte de Hristos şi îl alungă departe de turma Domnului.” [Epistola 245(433). Curatorului Constantin]
„În aceste zile, când nu doar femeile de felul tău şi cele tunse în monahism, ci aproape toţi monahii şi egumenii Bizanţului sunt ademeniţi, tu cu puţini alţii ai preferat să suferi pentru Hristos, dar să nu intri în comuniune cu ereticii, care desparte de Hristos. Căci oricine intră într-o astfel de comuniune, se desparte de Hristos, asemenea lui Iuda, şi devine împreună părtaş cu cei ce L-au dat pe Hristos la răstignire.” [Epistola 256(444). Către egumenă]
– SI EXEMPLELE POT CONTINUA
(nota pentru REDACTIA Lumea-ortodoxa: vedeti ati gresit in articolul Iconomia şi acrivia în relaţiile cu ereticii în învăţătura Sf. Teodor Studitul in sintagma: În ce caz ne putem împărtăşi la un episcop ortodox ce nu a întrerupt comuniunea cu ereticii – nu nu e putem impartasi niciodata la un astfel de episcop, pentru simplul faapt ca la liturghie pomeneste eretic, ci la PREOTUL unui astfel de episcop ce cugeta ortodox si ce pomeneste pe mitropolitul eretic
titlul trebuie modificat asa> În ce caz ne putem împărtăşi la un PREOT al unui episcop ortodox ce nu a întrerupt comuniunea cu ereticii
Intarire are si titlul> Hirotoniile episcopului aflat în comuniune cu ereticii devin valabile abia dacă el se leapădă de această comuniune
Daca hirotoniile unui episcop ce cugeta ortodox, dar e in comuniune cu erticii nu sunt valabile, pana nu se rupe de ei, cu tat ma mul Sf Teodor Studitul nu admite impartasirea direct din mana acelui epsicop, la o liturghie intinata de pomenirea episcopului, ci la un preot din eparhia sa)
Mulțumim, Ioana, sugestiile sunt consistente, vom face modificările.
🙂 Iar despre celelalte întrebări (dacă episcopul nu s-a aflat în sinodul adulter și îl numește adunătură mincinoasă, dar îl pomenește pe mitropolitul său care s-a aflat în acel sinod, dacă deci trebuie să ne împărtășim de la un preot al [acelui] episcop ortodox) am răspuns și în alte [dăți], în scrisorile către Evod, că:
Pentru iconomie, trebuie [să ne împărtășim], numai el să nu liturghisească împreună cu ereticii. Căci nu e nimic, de vreme ce îl pomenește pe episcopul ortodox, chiar dacă acela, de frică, îl pomenește pe mitropolitul său eretic.
Siursa: http://paterika.net/2016/04/05/scrisoarea-49-fiului-naucratie/
? da e așa, frumos.
Cat despre ce spune Andrei Creacico, asteptam lamuriri si de la el si de la Dorin. Stiu ca exista un anume Hristofor din Basatabia care a initiat/ facut parte dintr-o miscare pentru calendarul vechi, care avea multa activitate si printre cei care sunt pe noul calendar.
Pentru ca acest articol care vorbeste de neostilisti noi calendaristi,
http://lumea-ortodoxa.ro/sf-spiridon-al-trimitundei-pedepseste-neascultarea-neostilistilor-25-decembrie-1934/
seamana cu fell in care se exprima mitropolii ca Slatioara, mateitii, etc.
iar mie imi pare ca ceea ce numiti voi stilisti inchipuiti – e din cauza ca pentru voi stilistii sunt noucalendaristii – asa e sau nu?
Ce ne poate spune Andrei Creacico despre aceasta declaratie? Vedeti in captura de ecran:
https://ioannaz2sagwa.files.wordpress.com/2017/12/creacico.jpg
De ce nu spun si in cazul in care au un site cu nume rasunator, din ce mitropolii fac parte sau cu ce mitropolii sunt in comuniune, PE CINE reprezinta?
Am si eu divergente de opinie cu parintele Matei Vulcanescu pe anumite aspecte de mare importanta (dar nu sunt in stare momentan sa le expun, prefer doar sa dau exemple din invatatura sfantului Teodor Studtul, cu care si parintele Matei este de acord…
divergentele, pe mai tarziiu, inca n le-am structurat clar, nu vreau sa gresesc
Nu de aceea adresezacest apel pentru lamurire, dar cred ca ar fi onest sa spuneti public pe cine reprezentati, sa fie o lupta onesta si argumentata si cu deschidere – caci acele re-mirungeri, pe care din pacate, le fac mitropoliile pe vechi, plus poate alte probleme de succesiune, le-au indepartat de canonicitate… daca ar fi fost cumpatati, luptatorii din 24 ar fi pastrat o cale marturisitoare a calendarului si nu ar fi cazut in ispita din dreapta…
Da,cei care au schimbat calendarul au facut o schisma, dar unitatea calendaristica de la inceput o poate reface numai un sinod /cum au facut in Polonia de ex)
Da. au luptat, dar si Gheron Iosif Isihastul a aratat ca zelotii vechiului calendar au trecut in niste exagerari,prin urmare urmasii luptatorilor pentru vechiul calendar (despre care se arata ca au fost si ei prigoniti – urmasii lor au cazut in niste extreme, cum ar fi re-mirungerea si re-botezarea – calendarul nu e dogma, prin urmare cei ce tin calendarul pe nou nu sunt vinovati de tradarea episcopilor masoni si innoiti ce au schimbat calendarul, ci doar sufera din cauza ruperi unitatii bisericii, pe cand mitropolii ca Slatioara, , matheiti sunt vinovate de repetarea unor sfinte randuieli bisericesti, lucu mult mai grav! chiar si repetarea mirungerii este o gravitate, calendarul nu e dogma. Intr-adevar s-au aruncata anateme asupra calendarului innoit, dar pascalia a ramas neschimbata, calendarul ar trebui trecut inapoi pe vechi, dar nu se mai intrevede sinod cae sa o faca,drept urmare pana la sfarsitul lumii pare fara speranta unitatea calendaristica a tuturor crestinilor… nu stiu ce s-ar putea face – marturisesc ca si aici astept opinii AVIZATE din partea celor in masura sa se exprime pe asa o tema grava si spinoasa)
@ ioana
Grav, foarte grav. Mulţumim pentru avertizare. Aşteptăm, cu interes, răspunsurile.
Ioana,
Mulțumesc pentru întrebări. Abia azi dimineața am observat am revenit aici și am observat comentariul tău.Se vede că nu te pripești cu constatările înainte de o studiere pertinentă a problemei care se pune în discuție, lucru pe care îl apreciez foarte mult, spre deosebire de unii care în lipsa argumentelor într-un dialog trec la atac la persoană și la injurii și încă pătează obrazul lui Hristos și-L mai răstignesc o dată, dar se prezintă ca preoți ai Lui. Nu mă refer la o singură persoană, ci la general, peste tot se întîlnesc din ăștia.
Ți-am scris mulțumesc și pentru comentariile precedente, acolo unde ai scris remarca pentru site-ul la care lucrăm. Am mai scris să ne adresezi oricare alte sugestii, obiecții sau remarci direct la adresa noastră de email [email protected], lucru pentru care vom fi recunoscători.
Din păcate redactorii acestui portal nu au aprobat acel scurt comentariu.
Sunt gata să dau un răspuns pe larg la întrebările tale, tocmai pentru a lămuri toate îndoielile posibile, însă acest lucru depinde și de redactorii de aici dacă vor aproba comentariile mele (căci dacă pun doar 2 linkuri într-un singur comentariu, deja comentariul cere aprobare de la redactori – deci de depinde de voința și înțelegerea lor).
Voi încerca să fiu cît mai lămuritor posibil cu răspunsul.
Pentru Andrei nu voi răspunde, va răspunde el singur din numele lui.
Cît despre mine: nu am fost niciodată și nu sunt nici acum membru sau parte, sau în comuniune cu mitropolia Slătioara sau cu vreun alt sinod vechi-calendarist sau măcar sinodul ROCOR(A) care e în comuniune cu Slătioara, nici cu vreo fracțiune ROCOR(V) care nu se află în comuniune cu ea.
Despre asta poate confima și Andrei, și oricare din bărbații care au investit în lumea-ortodoxa.ro, și oricare din clericii nepomenitori, ce mă cunosc personal (inclusiv părintele la care mă spovedesc și mă spovedeam de o seamă de ani încoace), care s-au îngrădit de comuniunea cu ecumeniștii din Patriarhia Moscovei în februarie 2016.
Pomenesc despre ROCOR(A) și ROCOR(V) pentru că au parohii pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce mitropolia Slătioara nu a avut parohii aici și nici nu are la moment.
În privința proiectului lumea-ortodoxa.ro: majoritatea celor ce au investit în acest proiect nu sunt și nu au fost parte a mitropoliei Slătioara sau a vreunui sinod vechi-calendarist (sau așa cum acuză ecumeniștii și cripto-ecumeniștii – sinoade stiliste), ci sunt așa ca mine, îngrădiți de comuniunea cu ecumeniștii din Patriarhia Moscovei din februarie 2016 la nivel oficial.
Asta o pot confirma ei singuri dacă e nevoie și dacă vei cere, își pot pune adresele lor de contact (email, telefon ș.a.) pentru a da un răspuns dacă li se cere.
E adevărat, din noi toți, practic doar eu și Andrei investim timp, studiu și muncă pentru a publica ceea ce este difuzat pe site.
Suntem urmașii:
1. celor ce au pătimit în perioada sovietică (perioadă în care ne-am născut și noi) de prigoana bolșevicilor, suntem români basarabeni (nu avem și nu am avut treabă cu KGB-ul sau orice structură de stat de securitate sau cu vreun ONG cu scopuri diversioniste – scriu asta pentru cei cu imaginație bolnavă și care nu vor să probeze lucrurile ci doar acuză și osîndesc),
2. dar în același timp suntem și urmașii celor ce au pătimit în urma prigoanei produse după reforma calendarului în Biserica lui Hristos, urmare a acestui fapt fiind recunoașterea în 1937 la nivel oficial de către Patriarhia Română că Mitropolia Basarabiei de atunci (adică dintre 1918-1944) este de ”stil vechi”, adică următoare a calendarului patristic. Cu toată această recunoaștere oficială, totuși impunerea reformei în Biserică de către inovatorii calendarului nu a încetat nici după 1937 și pînă în 1944 cînd administrația românească s-a retras din Basarabia din cauza războiului.
Slavă Domnului! Mulţumim pentru lămuriri. (Ar fi fost prea de tot!)
Despre Hristofor,
Îl cunosc și ne cunoaștem suficient de bine. Tot e basarabean.
Nu este corect să vorbesc eu din numele lui. El este deținătorul blogului https://hristofor.wordpress.com/, de aceea pentru orice întrebări, poate fi întrebat și sunt sigur că va răspunde.
Ce pot spune e că Hristofor s-a îngrădit de comuniunea cu ecumeniștii din Patriarhia Moscovei de prin 2011, iar la moment (și nici în perioada 2011-2016) nu mă aflu în comuniune cu Hristofor, iar motivele le poate explica el mai bine. Asta nu înseamnă că e parte a vreunui sinod vechi calendarist.
Alt moment legat de site-ul Lumea Ortodoxă:
El nu reprezintă poziția vreunui sinod vechi calendarist, nici al mitropoliei Slătioara, nici oficial, nici neoficial. Asta o puteți verifica și conform celor ce sunt publicate pe site, ca să vedeți dacă mint sau nu.
În ceea ce ține de acel articol legat de minunea Sf. Spiridon al Trimitundei și ierarhul neostilist al Larissei, eu l-am publicat, iar nu Andrei, după o îndelungă cercetare, deși este o preluare din altă sursă, în afară de nota de la sfîrșit adăugată de mine.
http://lumea-ortodoxa.ro/sf-spiridon-al-trimitundei-pedepseste-neascultarea-neostilistilor-25-decembrie-1934/
El nu este un articol ”stilist” sau un argument în favoarea sinoadelor vechi-calendariste.
Explic de ce:
1. minunea petrecută în Grecia în 1934 nu este la vreun sinod vechi-calendarist (că nu exista nici unul în vremea aceea), ci în Biserica oficială a Greciei care din 1924 era și este de stil nou.
2. de această minune și pedeapsă au aflat mai tîrziu vechii calendariști din Grecia care, mă repet, nu au aveau atunci în 1934 un ierarh sau o ierarhie proprie.
Cu alte cuvinte, acei credincioși erau tot îngrădiți, tot nepomenitori cum suntem și noi în ziua de azi, de comuniunea cu inovatorii calendarului (care nu sunt altceva decît agenții, următorii agendei panereziei ecumenismului, fie ei masoni sau nu).
Minunea e minune, e un eveniment întîmplat și nu și-l poate atribui vreun sinod oarecare această minune, pentru că nici un sinod vechi calendarist nu exista atunci în Grecia. Abia în 1935 primul ierarh din Biserica oficială a Greciei a părăsit sinodul reformator în sprijinul credincioșilor și clericilor vechi-calendariști îngrădiți: Hrisostom al Florinei. Acest lucru se poate verifica cu ușurință pe net, îl poate confima oricine, inclusiv monahii aghioriți (m.Sava Lavriotul de exemplu – am discutat personal despre asta, aflînd lucruri noi, căci nefiind parte a vreunui sinod vechi-calendarist nu aveam de unde ști). Chiar și pe site-ul Cuvîntul ”Ortodox” se poate citi următoarele:
”Însă în 1935 episcopul Florinei, Hrisostom Kavouridis, s-a rupt de Biserica oficială şi a intrat în cea a vechilor calendarişti… Până în 1937, printre vechii calendarişti a existat o mare nedumerire: dacă cei de pe stilul nou trebuie să fie socotiţi schismatici sau nu. Până atunci nu au avut nişte puncte de vedere clare.”
3. Am preluat acel articol nu înainte de a verifica cît de adevărat este ceea ce scrie. De aceea am căutat mențiuni despre ierarhul vizat în articol și am găsit inclusiv pe site-ul Patriarhiei Ecumenice date biografice și perioada de viață și ziua morții: 26 decembrie 1934, stil nou sau calendar civil, adică 13 decembrie 1934 calendar patristic, următoarea zi după prăznuirea Sf. Ier Spiridon, marele făcător de minuni.
Unii pot zice că e o coincidență și o pură speculație, alții că e o minune a Sf. Spiridon, deja fiecare cum își deschide inima și cît de sincer este.
Despre mine pot spune una pentru asemenea cazuri: dacă s-a atestat acest lucru și poate fi probat, atunci eu nu vreau s-o fac pe pălmuitorul lui Hristos:
”Şi zicând El acestea, unul din slujitorii care erau de faţă, I-a dat lui Iisus o palmă, zicând: Aşa răspunzi Tu arhiereului? Iisus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, dovedeşte ce este rău, iar dacă am vorbit bine, de ce Mă baţi?” Ioan 18, 22-23.
Deja fiecare pentru sine va răspunde pentru ce face și cum îl duce capul în fața Judecătorului atotdrept și nemitarnic.
Cît despre ce cred în privința reformei calendarului, sinoadelor vechi-calendariste și cum se poate de revenit la calendarul patristic, voi continua într-un nou comentariu…
Apropo, acest articol cu nota respectivă a fost publicat tot de mine acum cîțiva ani în urmă pe un alt blog tip wordpress cu numele izestrea (deținătorul actual al acelui blog). Se poate cercetași asta dacă e nevoie pe google.
În privința calendarului patristic:
Părerea mea e că a-l numi ”stil vechi” sau ”calendar vechi” este o manipulare de limbaj inventată special de lucrătorii fărădelegii (fie ei clerici sau neclerici, masoni sau nemasoni), cu scopul de a lăsa impresia că este un termen/o noțiune/un lucru perimat, expirat, ca ceva nefolositor și inutil, ca ceva ce poate fi lăsat deoparte. Nimic mai fals.
A numi ”stil vechi” calendarul patristic de către un credincios nu este decît o capcană mintală, care lasă grave consecințe în conștiința lui. Asta și-au dorit reformatorii și antihriștii și se bucură de această cacealma și schisma care au produs-o în Biserica lui Hristos și spargerea unității care le-au reușit din pricina puținătății noastre de credință.
Calendarul patristic, stabilit abia la Sinodul I Ecumenic în 325 d.Hr. (deci nu e corect nici a-l numi ”iulian”, deși îl are ca bază astronomică), nu este ceva vechi sau perimat sau ceva ce trebuie delăsat, căci în Biserică nimic nu este vechi (conform criteriilor lumești), ci oricît de vechi ar fi (cu atît mai bine) – lumește vorbind – cu atît e mai autentic dpdv teologic și dpdv al Predaniei Bisericii (scrise sau nescrise).
Nimic nu este vechi în Biserică, căci tot ce este în Biserică și folosește Biserica pentru Sine este VEȘNIC NOU.
Ba mai mult, (nu știu dacă mă exprim tehnic corect) calendarul patristic este mijlocul/unealta prin care se realizează comuniunea Bisericii Luptătoare și Mărturisitoare de aici de pe pămînt (adică a noastră celor vii încă) cu Biserica Triumfătoare, Biruitoare din Ceruri (cu ceata tuturor Îngerilor și Sfinților, și Mucenicilor ș.a.m.d.). Inovația stilului nou a stricat această bună așezare pe care o realizează calendarul patristic.
Poate aduce 2 argumente (care nu epuizează subiectul, dar pentru cei sinceri sunt arhisuficiente):
1. la Sfinții Părinți (am citit-o nu demult, de va fi nevoie, voi aduce și citatul concret) avem următoare sintagmă: ”Oricine va adăuga sau va scoate ceva din predania bisericească scrisă sau nescrisă, anatema să fie!”
2. ”Și nu zice: dacă vor vesti ceva contrar, sau vor răsturna totul, ci dacă ar evangheliza ceva cît de mic, pe lîngă cele ce am evanghelizat noi, chiar de ar mișca ceva cît de neînsemnat, anathema să fie.” Sf. Ioan Gură de Aur în Comentarii la Epistola către Galateni 1,8 a Sf. Ap. Pavel, pag. 24, ediția 1901: https://drive.google.com/open?id=0B-AzOYW627FMT0xrUHphRG1wYWRVbzJQamRxQV9ram5FZ1ZR
Într-o variantă diortosită de mine ar suna cam așa: ”Și nu a spus ”dacă vor binevesti ceva potrivnic”, sau – ”vor răsturna totul”, ci – ”dacă ar binevesti și măcar ceva neînsemnat de ar schimba din cele binevestite de noi, anatema să fie””.
Oare calendarul patristic este ceva NEÎNSEMNAT pentru Biserică?
Chiar de ar fi neînsemnat, uitați ce zice Gura de Aur a Bisericii: ”măcar ceva NEÎNSEMNAT de ar schimba din cele binevestite de noi, anatema să fie”.
Despre așa numitul STILISM:
Chiar sunt foarte curios cum definesc ecumeniștii, cripto-ecumeniștii și chiar părintele Matei Vulcănescu noțiunea de Stilism, asta ca să fie clar ce presupune prin ”stiliști” și ca să putem purta o discuție folosind același limbaj cu cuvinte care au același înțeles. N-am găsit nicăieri o definiție clară a acestui termen folosit de ei care să poată desemna foarte exact ce anume reprezintă ”stilismul” sau pe ”stiliști”
Eu, spre exemplu, desemnez prin ”Stilism” – acea credință conform căreia este suficient a ține calendarul patristic, sau ”calendarul vechi”/”stilul vechi”, în ciuda prezenței oricăror alte erezii în această credință. De aceea dacă aș folosi noțiunea de ”stiliști” m-aș putea referi și la cei ce de fapt sunt cripto-ecumeniști sau chiar ecumeniști, chiar dacă folosesc calendarul patristic, nu neapărat la adresa vreunui sinod vechi-calendarist, deși pot să-l folosesc și în adresa unora din ele, dar nu pe toate în convoi, căci nu ar fi corect.
Dar dacă e să fim obiectivi:
1. cîtă vreme nu a existat stilul nou, nu exista nici noțiunea de ”stil vechi”. Deci, lingvistic vorbind, prin ”stiliști” ar putea fi socotiți și inventatorii noului stil, adică a noului calendar. De asta e importantă definiția pe care o dau ecumeniștii și criptoecumeniștii ”stilismului”. Cîtă vreme nu există această definiție, va persista confuzia de termeni și înțelesuri pentru fiecare parte a dialogului. Dar, pînă la urmă, ce fel de dialog se merită să porți cu ecumeniști și cripto-ecumeniștii? Poate doar dialogul gen Vlad Țepeș sau Ioan Vodă cel Cumplit?
2. Sinoadele vechi calendariste au apărut anume pe teren gol, adică acolo unde exista popor îngrădit de reformatorii calendarului, dar nu au apărut acolo unde Biserica Locală a păstrat calendarul patristic. De altfel, prin sînge și prigoană, poporul îngrădit din acele locuri era împins spre marginalizare și auto-organizare. Deci pînă la urmă, dacă e să fim sinceri, cine sunt schismaticii? Reformatorii, adică neo-stiliștii sau vechii-calendariști?
3. Orice inovație în materie de credință (fie legat de dogme, fie de canoane, fie de orice altceva ce ține de Sfînta Predanie a Bisericii) este eres. Deci nici nu e nevoie să schimbe cineva dogmele pentru a te îngrădi de acesta. Oare Sf. Teodor Studitul după sinodul adulterin s-a îngrădit de ierarhia apostată pentru că ei au schimbat dogmele?
4. În opinia mea, despre situația sinoadelor vechi calendaristice – cît de canonice sau necanonice, cît de argumentate au fost schismele între ele sau față de bisericile oficiale – toate lucrurile astea țin de competența unui Sinod ORTODOX, nu ecumenist, nu kakodox și criptoecumenist, nici para-ortodox, ci ORTODOX. Deci nici măcar nu țin de barba lungă, fie și albă a cutărui sau cutărui cleric, indiferent cît de citit este. Pentru că schisma în lumea duhovnicească se rezolvă pe cale duhovnicească de cei ce duc o viață duhovnicească, iar nu exclusiv de cărturari. Cîtă carte avea Sf. Spiridon de exemplu și cum a mărturisit el la Sinodul I Ecumenic? Sau cîtă carte aveau cei 12 Sfinți Apostoli? Doar Sf. Ap. Pavel (care nu era din cei 12) era cărturar, fiind fost învățat fariseu, ucenic al lui Gamaliile (care și acesta s-a botezat și a ajuns sfînt – a se vedea ziua aflării moaștelor Sf. Arhidiacon Ștefan). Pînă la urma urmei, același părinte Teodor Zisis spunea mai înainte: „Ne îngrijim să ne unim cu ereticii, fără ca aceștia să se lepede public de ereziile lor, dar rămânem despărțiți de frații noștri care țin calendarul părintesc, față de care nu avem nici o diferență în credință” http://lumea-ortodoxa.ro/pr-theodoros-zisis-ne-ingrijim-sa-ne-unim-cu-ereticii-fara-ca-acestia-sa-se-lepede-public-de-ereziile-lor-dar-ramanem-despartiti-de-fratii-nostri-care-tin-calendarul-parintesc-fata-de-care-nu-av/
Mai curînd aș crede că Harul s-a păstrat în bisericile oficiale ce au reformat calendarul din ICONOMIE decît că cei ce s-au îngrădit după 1924 de reformatori au fost schismatici. Deja cum au evoluat lucrurile la vechii calendariști, mă socot total incompetent să judec, deci ține de UN SINOD ORTODOX. E nevoie de multă analiză, cercetare, dar mai ales de viață duhovnicească în rugăciune pentru un verdict fundamentat și corect formulat dpdv ortdox, nu de palavre și pietre aruncate în aproapele.
…
5. Dacă tot e să fim sinceri, nu există nici un fel de ”stil nou”. Stilul nou nu e nimic altceva decît calendar gregorian 100% care a primit pascalia ortodoxă alexandrină a calendarului patristic, deci e ca o reminiscență a calendarului patristic. Deci cînd se spune ”stil nou” spun minciuni cei ce afirmă că e ”calendar iulian îndreptat”. Are sau avea nevoie Biserica de ceva să fie îndreptat din cele ce erau ale Sale după au fost bine stabilite și așezate? Iar al doilea lucru: calendarul iulian este un calendar astronomic bazat pe rotația Soarelui în jurul Pămîntului, deci e calendar solar. Calendarul gregorian presupune o altă cosmologie: aceea că Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui, cum ar veni că e tot într-un fel calendar solar. Însă criteriile strict astronomice ale calendarului patristic țin și de rotația Lunii față de Pămînt, deci e un calendar solar-lunar sau lunaro-solar, dacă e să vorbim exclusiv astronomic. Dar calendarul pastristic nu este un mijloc de măsurare a timpului scurs doar dpdv astronomic. Asta e o minciună.
Sunt multe lucruri de discutat și are foarte multe implicații. E o temă foarte vastă, de aia nu vreau să lungesc vorba.
Am cam tot lungit și timpul, care deja mă presează. De aceea fie voi reveni mai tîrziu, fie poți să-mi scrii pentru ulterioare discuții pe emailul personal: [email protected]
Am tot acumulat pe parcursul anilor multe dovezi, articole, cărți legate de tema calendarului cu scopul de a scoate o lucrare lămuritoare despre acest subiect în măsura puterilor și înțelegerii mele cît mă va ajuta Dumnezeu.
Cine se dorește a fi informat și vrea un share la aceste materiale, îmi poate scrie pe email și le pot pune la dispoziție oricînd.
Doamne ajută!
De acord: corect este calendar patristic. De acord, nu exista stil nou, exista calendarul gregorian impus de ecumenisti si papistasi, si prin iconomia lui Dumnezeu am avut pascalia la fel ca toti ortodocsii de pretutindeni in acest ultim secol. E de competenta unui sinod sa lamureasca ce se va intampla cu cei care au vrut sa tina calendarul patristic, si au faut-o, dar au gresit in practica de a re-mirunge si re-boteza. Caci ori sunt eretici cei ce fortat au tinut calendarul gregorian cu pascalia pe iulian (stil nou cum este numit), ori cei care fac acest fel de practici gresesc cand o fac si trebuie sa admitem si greselile.
Iar eu sustin, ca toti cei in cuget ortodox, ca eretici nu am fost, cu atat mai mult dupa ce ne-am ingradit de erezie si ne ferim de partasie cu ecumenistii.
Este foarte dureros ca s-a adoptat calendarul gregorian, si marturisim ca nu suntem de acord cu ce s-a inyamplat si ca daca am fi continuat lupta cuviosilor vrednici si jertfelnici ca Arhimandritul Serafim Alexiev, prin rabdare si jertfa ar fi luptat mai multi, s-ar fi putut convoca si un sinod care sa faca revenirea la calendarul patristic si unitatea tuturor. Dar nu a venit, pentru ca vremurile sunt langa usi… Iar unitatea in conditiile astea, va fi greu de refacut, cu atatea opinii diverse si atacuri la persoana, suntem tare slabi, o deovedesc faptele si ce reusim cu slabele noastre puteri sa facem. Pentru mine e important ca toti sa fie pe calendarul patristic, dar nu stiu daca vor fi toti (si nici daca cei ce vor fi sau cei ce nu vor fi se vor mantui doar ei, in functie de ce calendar tin!), si nu stiu nici ce se poate face pentru asta, de aceea astept opinii avizate cum spuneam. Eu vo fi in continuare in comuniune cu preoti ingraditi de erezie, indiferent de cum tin calendarul. Cea mai fara echivoc masura, ar fi un sinod ortodox (si nu o zic pentru ca visez sinoade, ci pentru ca intr-adevar asa ar fi cel mai simplu si asa au facut si Sfintii nostrii Parinti, de care acum suntem lipsiti in aceste vremuri cumplite… – si chiar ma doare foarte mult ca unii sarbatoresc la date diferite si suntem in decalaj unii de altii! si ca a trebuit sa induram umilirea de a sarbatori la aceeasi data cu ereticii papistasi, dar nu stiu ce se va mai intampla…) Dar SINOD se intrevede ca nu va mai fi, nu stim, dar deocamdata nu se intrevede ca se va face ceva in mijlocul acestei caldicimi in care ne scaldam.
Da, as vrea sa dam timpul inapoi inainte de 1900 si sa nu se fi ajuns aici, („Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună! … că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac.„ -Ps 132)
… dar de aceea s-a ajuns aici, din pricina noastra, din pricina canu ne-am jerfit mai mult, din pricina ca ne-am trezit foarte, foarte tarziu…
`Mântuiește‑mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s‑a împuținat adevărul de la fiii oamenilor.` – Ps 11
Sa ma ierti daca nu iti voi scrie prea curand.. oricum pastram oarecum legatura prin intermediul fratilor si surorilor ce merg la sinaxe..Multumesc mult oricum.
Sf. Marcu al Efesului, Opere, Vol. I, Ed. Pateres 2009, p. 437: ”Căci aceleași lucruri, cu aproape aceleași cuvinte, le-au hotărît și Sinoadele următoare – și al V-lea, și al VI-lea, și după eleal VII-lea, care și strigă cu glas luminat: ”Noi păzim așezămintele de lege ale Bisericii. Noi păzim orosurile Părinților. Noi dăm anatemei pe cei ce adaugă sau scot ceva din Biserică”. Și iarăși: ”Dacă cineva nesocotește orice predanie bisericească scrisă sau nescrisă, să fie anatema”. Așadar, oare nu nesocotiți predania scrisă a Părinților prin înnoirea scrisă adăugată?”
Ioana, îmi cer scuze pentru răspuns întârziat, nu mai urmăream comentariile de aici, mi-a semnalizat Dorin că sunt vizat.
Îmi pare bine că ați deschis acest subiect ca să fie clare lucrurile pentru ceilalți cititori, care poate n-au avut ocazia să vadă alte discuții de aici sau de pe saccsiv.
Voi structura răspunsul ca să fie mai ușor de înțeles:
1. Știu de Hristofor, ne cunoaștem personal, dar n-am nici o legătură cu el (nici alți membri ai frăției).
2. „pentru voi stilistii sunt noucalendaristii” – nu am folosit niciodată acest artificiu verbal, „stiliști” sunt numiți cei care nu au acceptat introducerea stilului nou în Grecia și România și eu personal nu am inversat niciodată sensul cuvântului.
3. Respectiv despre „stilisti inchipuiti” m-am referit la acuzația adusă de pr. Matei lui Dorin, care n-a avut niciodată legătură cu „stiliștii”, adică cu mitr. Slătioara sau alții, după cum vedeți chiar din mesajul său.
4. În privința mea, pe când eram student la București se întâmpla mereu să fiu pe 25 dec. la Chișinău și pe 7 ian. la București, deci nu puteam fizic să particip la slujba de Nașterea Domnului conform principiului „ții calendarul bisericii locale”. Trecând prin această nedreptate a lipsirii omului de slujba Nașterii Domnului, am studiat subiectul dat și am hotărât să merg la mitr. Slătioara. Acum, revenit în Basarabia de câțiva ani, merg la preoții nepomenitori din Basarabia, care, bineînțeles, cunosc atitudinea mea și faptul că am făcut parte din mitr. Slătioara, pe care în continuare o admir și o îndrăgesc mult. Am mai afirmat asta în comentarii și pe saccsiv (semnând cu numele meu, deci nu pe ascuns). Iată motivul pentru care mi-am permis să spun că fac parte din mitr. Slătioara, deși acum dpdv canonic asta nu mai este adevărat. Dezbinarea dintre ortodocși e o problemă foarte mare și eu o simt pe pielea mea zi de zi, socot că oamenii care gândesc la fel și împărtășesc aceeași învățătură mântuitoare ortodoxă, trebuie să ajungă firește la comuniune între ei (ca și un opus al faptului că mulți oameni ortodocși în gândire continuă să fie în comuniune cu ereticii ecumeniști).
5. Toți membrii Frăției Ortodoxe Sf. Ignatie Briancianinov merg la părinții din Rep. Moldova ce au întrerupt pomenirea patriarhului Kirill al Moscovei, deci Frăția nu reprezintă în nici un caz vreo mitropolie și nici măcar pe preoții nepomenitori la care mergem, care își fac publice pozițiile lor în mod personal la conferințe, sinaxe și pe internet. Deci subliniez: nu reprezentăm pe nimeni în afară de noi înșine, nu apărăm și nu promovăm pe nimeni, nu avem preconcepții bătute în cuie pe care să le impunem în mod fanatic. Unica motivație pentru studiile noastre este dragostea pentru Ortodoxie și dorința de a găsi răspunsurile bineplăcute lui Dumnezeu la provocările cu care ne ciocnim.
6. Celelalte subiecte (re-mirungere [pe care de altfel și BOR o repetă celor ce vin de la „stiliști”], calendar, pascalie, situația BO Poloneze și altele) cred că depășesc limitele comentariilor la acest articol și ar trebui discutate separat, fiind un subiect foarte mare și complicat. Poate redacția Ortodoxinfo ar putea face un spațiu separat pentru așa gen de discuții dacă ar binevoi.
Sper că am reușit să răspund la toate nedumeririle dvs. Dacă mi-a scăpat ceva sau doriți să mai concretizați ceva, vă rog să-mi spuneți.
Și nu în ultimul rând îmi cer iertare dacă cineva s-a smintit de cele văzute/citite, după cum puteți vedea eu nu-mi ascund nici identitatea, nici convingerile.
Doamne ajută!
Ca sa intelegeti mai bine sunt unii care scriu sub diferite nume si nici nu le-a crescut barba, sunt niste pustani teribilisti condusi de anumiti guru stilisti care au devenit sinoade si foruri deliberative in ortodoxie, sub masca anonimatului ei apara ortodoxia din camera lor de la bloc, de la mama sau bunicutza, unde, la caldurica, arunca cu anateme in stanga si in dreapta, defapt aratand o lipsa de respect fata de Batrani si o mandrie fara margini, avand o imagine despre ei ca mari titani moderni ai ortodoxiei, cei care au dreptate si judeca pe toti si pe toate, fara drept de apel. Ba mai au si cate un site cu nume sonor de unde, inspirandu-se de pe siteuri stiliste pun tot felul de texte patristice si ne-patristice inbarligand si agatand cativa necunoscatori in ale fenomenului stilist, bine mascat acum in antiecumenistm asa zis radical, ” patristic” dar defapt patimas si ucigas de suflete.
Sa stam bine, sa stam cu frica!
Dorin
Multumesc si eu pentru lamuriri. Si comentariul meu era pus mai demult, dar a aparut mai tarziu, din cauza ca am pus link-uri, astfel ca l-am scris imediat dupa observatia intai cu Sfantul Teodor Studitul.
Acum vad ca puteam si sa va scriu in particular, conform sugestiIe, dar oricum o facusem dinainte, dupa cum se vede din data si ora intrebarilor ce le-am pus, dar m-am gandit sa dau ocazia sa se clarifice lucrurile, sa fie totul descoperit, in lumina, daca s-au tot iscat anume nebuloase 🙂 si intercalari. Si imi pare bine ca ati raspuns deschis.
Cat despre Andrei, stiam de mai demult, de acum un an, decembrie, despre afirmatia ca face parte din Slatioara, dar am intuit exact cum ati raspuns si voi. (nu cred ca era bine ca mergea la Slatioara la slujbe, dar nu e ceva permanent, un parinte cu discernamant, ingradit de erezie, ar putea explica ce presupune). Stiam de un an, totusi articolele publicate pe lumea-ortodoxa dovedeau ca sunteti de partea antiecumenistilor care lupta pentru marturisire si ingradirea de erezie, asa ca m-am gandit ca e posibil sa fie vorba despre ceva tangential cu Slatoara, fie a facut parte din copilarie, fie fiind din Basarabia, era mai inclinat spre cei de pe mitropoliile pe vechi atunci cand venea in Romania, dar de fapt acum, asa cum s-a confirmat, este in comuniune cu preotii ingraditi de erezie.
Despre stilism: stilisti nou-calendaristi pot fi numiti si cei care au schimbat calendarul, episcopii masoni, ai caror urmasi acum militeaza pentru schimbarea datei Pastilor. Stilisti pot fi numiti si cei din mitropoliile de rit vechi care au facut exagerari, prin mirungere si botezare din nou a celor de pe calendarul nou. Dar cei care au fost prinsi la mijloc si au tinut calendarul pe nou din cauza tradarii episcopilor, nu sunt stilisti nou-calendaristi, dupa cum ne numesc stilistii pe cei care am fost botezati si am mers si mergem in biserici care tin calendarul pe nou.
Multumesc pentru informatiile despre Arhimandritul Serafim Alexiev si indemn. Iata un exemplu de barbat vrednic, un om al jertfei. Daca am fi fost si noi, daca ar mai fi existat astfel de oameni ai jertfei, cu siguranta vremurile antihristice nu ar fi la usi.
Ma bucur ca acum ati clarificat neintelegerile. Dumnezeu sa ii intareasca pe toti preotii, monahii si mirenii ingraditi de erezie din Basarabia, Romania, Rusia, Grecia care marturisesc sincer si cu cuget curat,cu care eu sunt in comuniune, indiferent de ce calendar tin, la fel si pe toate madularele Bisericii Luptatoare. Cu totii constientizam ca schimbarea calendarului, a fost prima victorie trecatoare a apostatilor, caci la Judecata vor fi rusinati si pedepsiti in iadul cel vesnic. Dumnezeu sa ne intelepteasca si sa ne lumineze sufletul si mintea, ca impreuna toti cei sinceri si autentici, care nu vor cadea nici de-a dreapta nici de-a stanga, sa aflam raspunsuri la problemele ce ne framanta.
`Si femeii i s-au dat cele doua aripi ale marelui vultur, ca sa zboare in pustie, la locul ei, unde e hranita acolo o vreme si vremuri si jumatate de vreme, departe de fata sarpelui.` Apocalipsa
`Marele vultur este Hristos, aripile lui sunt Noul şi Vechiul Testament, cu care Biserica lui Hristos, fiind înălţată şi ajutată, zboară mai presus de toate cursele diavoleşti şi vieţuieşte în pustie, adică în linişte şi tăcere, fără să se teamă de zguduirile ereticilor şi de atacurile lor năvalnice.` – SFÂNTUL MAXIM GRECUL -Tâlcuiri şi sfaturi
Frumos. Nu știam, nu citisem tilcuirea asta a Sf. Maxim Grecul.
Mulțumesc!
Discutiile despre calendarul vechi, stilisti s.a.m.d. sunt depasite si fara folos. Cine vrea sa dezgroape astfel de discutii ori e cu treaba, vrand sa devieze discutiile spre alt front, ori e stilist si e venit la racolat adepti. Deci e bine sa ne axam pe lupta cea mai importanta, cea anti-Creta.
Discuția despre calendarul patristic și reforma calendarului face parte din lupta contra ecumenismului.
Reforma calendarului este calul troian din Biserică introdus în 1923, care a produs și mai produce tot felul de monștri ‘telectuali „ortodocși” care răstălmăcesc Predania Bisericii – adică Sfînta Scriptură și cuvintele Sfinților Părinți.
Pe lîngă asta mai sunt statuile și „icoanele” papiste, muzica corală și instrumentală în loc de cea psaltică, serghianismul și clericalismul (din care s-au născut episcopocentrismul și papismul), cu distrugerea caracterului sobornicesc al Bisericii și multe, multe altele, eresuri care persistă de pe la 1701 încoace, dar împrumutate din afara Bisericii.
Dacă nu vreți să acceptați această luptă în totalitate și în profunzime, ori chiar nu vreți să înțelegeți, ori sunteți doar cu treabă.
Oricărui superficial îi e mai ușor să eticheteze pe toți din jur cu fel de fel de nume, decit să se apuce singur să studieze sau măcar să înceapă a înțelege ce vor ceilalți să exprime.
Lupta antiecumenista, dar fără lupta contra reformei calendarului, precum și a celorlalte enumerate mai sus e o pista falsă și kakodoxa. Fără această luptă asumată deplin nu o să ajungeți niciodată măcar la cugetul Sfinților Mărturisitori ai Bisericii din ultimele 2 veacuri (sec. XIX – XX).
Ecumenismul începe de la Creta încoace?
Bateți-va cu Creta cît vreți (vă bateți așa doar cu morile de vînt) și tot ecumeniștii or să v-o ia înainte cu acordurile lor de mai înainte de Creta.
Cîta vreme n-o să conștientizați aceste lucruri, or să treacă anii și tot o să bateți pasul pe loc asteptind mana din Cer.
Luptam cu ce este mai aproape de noi si mai grav… Eu nu stiu ca marii duhovnici din ultima vreme sa fie preocupati de calendar, ci dimpotriva, au spus ca daca s-ar lua in discutie s-ar crea o alta schisma, o rana in Biserica. Deci, prea putin conteaza ce zice unul ca tine, pe langa cuvintele acestor titani ai Ortodoxiei.
La minutul 01:50:00 Gheron Sava zice ca pr Matei Vulcanescu ne-a mintit pe Ortodoxinfo la articolul cu sinaxa nepomenitorilor+pomenitorilor din Grecia ca Serafim de Pireu nu-l pomeneste pe Bartolomeu. mi-ati sters toate comentariile la acest articol mincinos. neortodoxinfo de ce lucrati minciuna? https://www.youtube.com/watch?v=K6apPRgAk5I
Domnule Radu Dacia va rog sa veniti la Pireu la o Liturghie savarsita de IPS Serafim ca sa va convingeti singur pe cine pomeneste IPS Serafim….. Nu e nevoie sa va mint eu, puteti vedea si singur adevarul! 🙂
Atentie la curentele care trag catre stilism in Biserica:
Atentie, Gheron Sava nu reprezinta pe toti parintii Aghioriti nepomenitori! Sunt si altii care nu sunt deacord cu extremele lui Sava. Grupul lui Gheron Sava este cuprins din Monahul Epifanie, Monahul Heruvim, Ieromonahul Hariton. Mentorul miscarii lui Gheron Sava este Monahul Epifanie care are mentalitate stilista, el il pune in fata pe Sava ca trambita. Sava nu are o opinie teologica proprie, fiind condus de un teolog cu gandire stilista, dar redutabil, anume acest monah Epifanie. Deci ei sunt o mana de oameni care se reprezinta pe ei, nu pe Gheron Gavriil, nu pe ieromonahul Irineu francezul si multi altii, care nu sunt cunoscuti publicului romanesc.
Desi Gheron Sava spune ca e impotriva sinoadelor stiliste, el foloseste aceiasi tactica si metalitate.
Este ceea ce se numeste operatiunea steag fals. Poate Gheron Sava o face inconstient, dar sunt persoane in spatele lui, mai sus amintite, care o fac constient…..
mintiti cu nerusinare si dovediti lipsa de caracter si cum faceti asta si cum manipulati ii duceti pe toti dupa ratacirea dumneavoastra. acum imi amintestc de discutiile pe care le-am avut cu dumneavoastra in urma cu circa 2 ani pe facebook cand din „fascisti” si „ecumenisti” nu scoteati Miscarea Legionara. serviti tatalui minciunii si ma rog sa va indreptati. am terminat-o cu dumneavoastra si cu neortodoxinfo pana la indreptare. V-am mustrar mai mult decat suficient. Doamne miluieste
Domnule Radu Dacia va rog sa veniti la Pireu la o Liturghie savarsita de IPS Serafim ca sa va convingeti singur pe cine pomeneste IPS Serafim….. Nu e nevoie sa va mint eu, puteti vedea si singur adevarul! ?
Atentie la curentele care trag catre stilism in Biserica:
Atentie, Gheron Sava nu reprezinta pe toti parintii Aghioriti nepomenitori! Sunt si altii care nu sunt deacord cu extremele lui Sava. Grupul lui Gheron Sava este cuprins din Monahul Epifanie, Monahul Heruvim, Ieromonahul Hariton. Mentorul miscarii lui Gheron Sava este Monahul Epifanie care are mentalitate stilista, el il pune in fata pe Sava ca trambita. Sava nu are o opinie teologica proprie, fiind condus de un teolog cu gandire stilista, dar redutabil, anume acest monah Epifanie. Deci ei sunt o mana de oameni care se reprezinta pe ei, nu pe Gheron Gavriil, nu pe ieromonahul Irineu francezul si multi altii, care nu sunt cunoscuti publicului romanesc.
Desi Gheron Sava spune ca e impotriva sinoadelor stiliste, el foloseste aceiasi tactica si metalitate.
Este ceea ce se numeste operatiunea steag fals. Poate Gheron Sava o face inconstient, dar sunt persoane in spatele lui, mai sus amintite, care o fac constient…..
Parinte Matei:1 tact si multa dragoste,2 daca vreti,noi consideram ca e bine pt noi toti sa tratati problema iconomiei pe probleme dogmatice in nume propriu(ex:asa as face eu,mi s-ar parea asa,inteleg ca e bine asa,sau asta se nuanteaza asa) pt ca SA FIE CLAR,CE SE INTAMPLA ACUM E ABATERE DE LA DOGMA BISERICII IN AC SITUATIE IAR PROBLEMA ICONOMIEI PENTRU A NU SE CADEA IN SCHISMA E EXCROCHERIE,SARLATANISM VADIT.DE ICONOMIE DISCUTAM CAND APAR ORICE ALTE PROBLEME DIN BISERICA CE CU ADEVARAT SE SUPUNE DEZBATERILOR N LA NUMAR DAR LASATI NE DOGMELE IN PACE.PUTETI APLICA DVS ICONOMIA”CA SA MAI CONVINGEM DINTRE POMENITORI” CEEA CE E FALS! N ai sa vezi drac facut inger peste noapte.ERETIC,N AI SA VEZI CONVERTIT LA SF ORTODOXIE,DAR ORTODOX POMENITOR CONVERTIT DEJA LA ECUMENISM SUNT CU SUTELE DE MILIOANE CEEA CE NU NE SPERIE DELOC SI NICI NU NE SIMTIM SCHISMATICI ORI,FEREASCA DUMNEZEU!STILISTI,DEZBINATI SAU SAU ,FEREASCA DUMNEZEU!INSELATI,MANDRI,HULIGANI,VAGABONZI,NEBUNI,RASCOLNICI SAU ALTE APELATIVE DE NATURA CLINIC PATOLOGICA PROVENITE DIN CLINICI DE PSIHIATRIE PENTRU CARE E NEVOIE DE EVALUARI PERIODICE NOSOLOGICE(ONESTII NU SUNT VIZATI).SE POATE DIBUI DIN TEXT CINE SI CE DIAGNOSTIC POATE AVEA,NU CONTEAZA CA O RECUNOASTE SAU NU.(valabil pt ecumenisti).
Pozitia pr Sava in probleme de dogma nu este nici pro stilista ,nici pro schismatica,rebela,ea intruneste toate conditiile ortodoxiei.Il dorim mai categoric,mai transant,altfel e dubios si asta si nu are ce cauta in Romania.ORTODOXIA RAMANE ASA CUM E NEATINSA IAR LATURALNICII EI POT MERGE PE LATURI PE MAI DEPARTE,ORICUM NU SE INFLUENTEAZA ASA… Cu UNA CU DOUA.VERIFICAM TOATE AFIRMATIILE CU CARTEA IN FATA,NU MAI MERGE.NU SE ACCEPTA DELOC NICIO ICONOMIE DOGMATIC VORBIND!
E necesar ca cetateanul doritor de adevarata cale de mijloc sa cunoasca temeinic toata invatatura de credinta crestina adevarat ortodoxa pt ca sa fii de neclintit.INSIRUIREA DE CITATE,FOARTE BUNE NU REZOLVA PROBLEMA IN SITUATII LIMITA .CONSTIINTA ORTODOXA ESTE IN NOI,PRIN BOTEZ SI MIRUNGERE,RAMANE CA NOI S-O REACTIVAM PERSONAL,DE UNUL SINGUR PRIN STUDIU ATENT SI SELECTIV,PRIN MULTA CITIRE SI MULTA INVATARE ,RAMANERE IN ORTODOXIE CU MINTEA(CURATAREA MINTII DE TOATE NUTRITIONISMELE SI TOATE ELECTRONISMELE INTERNAUTULUI,TELEFONISMUL IPHONE-IST SI ALTE DEVIATII SEPTICE ALE INTELIGENTEI DIGITALE/ARTIFICIALE) SI ADOPTAREA GANDIRII DOMINATA DE SMERENIE SI N AI SA MAI BATI CAMPII PE LA NICIO EXTREMA(DOAR DACA O VEI FACE CU TOATA CUNOSTINTA SI ATUNCI DISCUTAM ALTFEL DE UNUL CA DUMNEATA).
Biserica ortodoxa se consolideaza pe temeinic cunoscatorii invataturilor ei,pe oameni care stiu ce inseamna sfintele canoane drept carma Bisericii care te pun oricum pe calea de mijloc incat iti sare din cap abureala cu iconomia care se potriveste bine cu zicala”tara(Biserica Ortodoxa cea din temnita )arde iar baba(cel cu pogoramantul unde nu trebuie,adica cu iconomia)se chiaptana”.Iertati daca cumva am fost cam molatici,molai,scuipatul din gura lui Hristos,ca noi cam asa ne stim.CE ZICETI?
http://sinodultalharesc.tk/delimitare-de-mentalitatea-stilista-a-monahului-sava-lavriotul-si-a-preotului-ciprian-staicu/
Ecumenismul ca erezie ecleziologica care aduce atingere vietii de zi cu zi a crestinului si care atinge direct dogma pe sub centura,are nevoie de atitudine drastica,ceea ce unii o numesc drept extrema,poate schisma.Se necesita un tact pastoral in care sa se delimiteze:in ce situatii aplici pogoramant si unde ramai ca stanca pe pozitia de aparare a credintei;unde lasi pe om sa se simta in largul sau si unde porti de grija sa nu si rupa capul,cand sa i dai suc dulce si cand sa i dai leacuri amare spre vindecare,toate aceste lucruri nefiind altceva decat o cunostinta practica a vietii crestine.
Precizam,nu cunoastem la parintii Sava si Ciprian vreo mentalitate stilista,sa ne resetam pozitia in ortodoxie ca oamenii se duc de rapa.Onesta redactie,chiar nu mai aveti vreo mila de oamenii aceia si asa vai de domniile lor se tarasc cu greu sa mentina ortodoxia? Atentie,noi cunoastem tactica de sedare cu „iconomia”.Am trait o destui ani in ceausism.Sa si schimbe blana ca i-o stim prea bine.
Multumim de raspuns.Pana la un sinod avem rabdare,ne rugam,va intelegem dar suntem cu ochii in patru la ce aduceti in fata,ne manifestam prea precauti.Fiti fara grija ca nu ingurgitam orice.Avem suficiente cunostinte,nu putem fi manipulati.Sunt si cazuri de profesori de teologie care sunt pe aratura,pe linia paralela Bisericii Ortodoxe din temnite acuzata de extremism,schisma,stilism si blamata atata.Cu frica ca ecumenistii speculeaza aceasta stare de lucruri impingem voit turma lui Hristos in bratele ecumenistilor.Divergentele sunt de la demon.O sa vedeti cat de curand ca Hristos de fapt uneste.Lumea s e va prinde de truc.Starea de boala nu tine ,se intrezareste vindecare de ecumenism si de pomenitorism fals.Cu drag si ingaduinta,dar nu cu iconomie/eschivare,camuflare.
Multumim de raspuns.Pana la un sinod avem rabdare,ne rugam,va intelegem dar suntem cu ochii in patru la ce aduceti in fata,ne manifestam prea precauti.Fiti fara grija ca nu ingurgitam orice.Avem suficiente cunostinte,nu putem fi manipulati.Sunt si cazuri de profesori de teologie care sunt pe aratura,pe linia paralela Bisericii Ortodoxe din temnite acuzata de extremism,schisma,stilism si blamata atata.Cu frica ca ecumenistii speculeaza aceasta stare de lucruri impingem voit turma lui Hristos in bratele ecumenistilor.Divergentele sunt de la demon.O sa vedeti cat de curand ca Hristos de fapt uneste.Lumea s e va prinde de truc.Starea de boala nu tine ,se intrezareste vindecare de ecumenism si de pomenitorism fals.Cu drag si ingaduinta,dar nu cu iconomie/eschivare,camuflare.
Sa nu se uite si inversul lucrurilor:doctor in teologie care cade,efectiv,in genunchi in fata unui”analfabet neinsemnat”.Pr Staniloaie,la Sihla noastra romaneasca il intreaba pe Cuv.Paisie :ce e rugaciunea inimii si la raspunsul Cuviosului”nu stiu ce-i aia,nici n-am auzit de dansa”,pr Staniloaie a replicat cazand consternat in genunchi:”AICI E MANTUIREA!”
Noi opinam ca de-aia nu a ingaduit Dumnezeu intrunirea unui sinod pt ca la nivel international vorbim deja de macro-instabilitate si vulnerabilitate de risc ridicat,CA ATARE,SE APROPIE RAZBOIUL CU MAXIMA VITEZA.CREDEM CA GRECIA E INTRATA IN MASINA DE ACTIUNE!