Sfânta Evanghelie de la Ev. Matei 1, 1-25:
Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram; Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon; Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe lesei; lesei a născut pe regele David; David a născut pe Solomon, din femeia lui Urie; Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa; Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia; Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia; Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amos; Amos a născut pe losia; losia a născut pe lehonia şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon; După strămutarea în Babilon, lehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel; Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor; Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Ahim; Ahim a născut pe Eliud; Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Măriei, din care S-a născut Iisus, Care Se cheamă Hristos.
Aşadar, toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri. Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, Mama Sa, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase, în ascuns. Şi, cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, căci Cel zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui Iisus, căci El va mântui pe poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a spus de Domnul prin prorocul, care zice; «lată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu». Şi, deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa. Şi, fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.
Predica a treia in Duminica Sfintilor Parinti (Ajunul Craciunului, 1973) a Sfantului Iustin Popovici – Cu noi este Dumnezeu
Nu este nimic mai important decât Crăciunul! De ce? Pentru ca Dumnezeu a coborat in aceasta lume. Şi pana atunci unde a fost El? Noi, prin pacatele noastre, L-am alungat de pe pamant; nu avem nevoie de Dumnezeu. Aceasta reiese din fiece pacat, fie ca vrei, fie ca nu vrei, caci prin fiece pacat al nostru Il gonim pe Dumnezeu de pe pamant. Mai intai Il alungam din sufletele noastre, apoi din telul istoriei neamului omenesc. Şi aceasta se refera la tine, se refera la noi toti. Daca traim in pacate nepocaite, noi izgonim din sufletele noastre, din inimile noastre, din constiintele noastre tot ceea ce este dumnezeiesc.
Ati auzit astazi Sfanta Evanghelie. Domnul este numit aici Emanuel, ceea ce inseamna Cu noi este Dumnezeu (Matei 1, 23). Pana atunci, cine a fost impreuna cu noi? Diavolul! Diavolul – prin pacat, prin fiecare pacat, si al meu, si al tau, si prin pacatele fiecaruia din neamul omenesc. Niciodata nu trebuie sa ne inselam: noi insine fie Il alungam pe Dumnezeu dintru noi, fie Il facem sa intre in noi insine.
De aceea Domnul s-a facut om, de aceea la Craciun El a intrat in aceasta lume si S-a aratat ca om (1 Timotei 3, 16), ca sa ne arate ceea ce trebuie sa fie omul in aceasta lume si cum trebuie sa fie el. Domnul nu S-a facut om in zadar. Nu S-a facut pasare, nu S-a facut floare, ci S-a facut om – om care era cu totul in pacate, cu totul imputit cu totul in puterea demonilor. De aceea S-a facut om, ca sa-l izbaveasca pe om de aceasta. Numele Lui, Iisus, inseamna Izbavitor (Matei 1, 21). Izbavitor de ce? De pacate, de pacatele omenesti, caci prin pacate a intrat in aceasta lume si moartea, si a intrat fiece diavol. De aceea fara Domnul Hristos, fara Craciunul Sau, cu adevarat neamul omenesc poate spune totdeauna pentru sine: cu noi nu este Dumnezeu, ci diavolul. Cu noi este Dumnezeu – acesta este temeiul ceresc, acesta temeiul credintei noastre, temeiul Evangheliei. Cu noi este Dumnezeu in aceasta lume.
Iar pana acum L-am avut ca si cum nu ar fi fost deloc. Nu a fost in sensul deplin al cuvantului. Prin ce sa dovedim noi, crestinii, ca intr-adevar cu noi este Dumnezeu? Iata, Domnul a lasat Biserica in aceasta lume. Ce este Biserica? Sfantul Apostol Pavel spune ca Biserica este Trupul Sau cel duhovnicesc; El este Capul acestui Trup, iar noi madularele Trupului Sau (Efeseni 1, 22; Efeseni 4,15-16), intelegandu-se astfel unirea organica cu Domnul Hristos. Şi astfel fiecare crestin, care implineste sfintele porunci evanghelice, totdeauna poate spune „cu mine este Dumnezeu”. Dar daca crestinul se imbraca in pacate, daca nu se va lupta cu ele, daca nu le va alunga dintru sine, atunci este intr-o alta continua imbratisare – cu cine? Cu diavolul.
Anevoie le-a venit oamenilor sa creada ca Dumnezeu S-a facut om, iata, pentru mantuirea noastra. Dumnezeu cu adevarat S-a facut om si, ceea ce este cel mai important, ne-a daruit toate mijloacele pentru ca fiecare dintre noi daca voieste sa se poata uni cu El, cu minunatul Domn Hristos, Care dupa a Sa smerenie, dupa a Sa bunatate, iata, S-a facut asemenea omului lepros, muritor, cu totul invaluit in pacate omenesti. El a luat pacatele noastre asupra Sa […] ca sa ne izbaveasca de ele. De aceea S-a facut om! De aceea a dobandit numele de Iisus Mantuitorul!
In Biserica lui Hristos noi avem toate mijloacele necesare pentru unirea noastra duhovniceasca cu Domnul Hristos. Acestea sunt Sfintele Taine si sfintele virtuti. Sfantul Botez – atunci cand ne botezam ne imbracam in Domnul Hristos […] si izgonim tot ceea ce este satanic si demonic, ne lepadam de acela si ne predam Domnului Hristos. Dar atunci care este semnificatia impartasireSfintei Impartasanii? Aceasta este unirea deplina a ta cu El, unirea deplina a omului cu Domnul Hristos. Şi credinta, si dragostea, si rugaciunea si postul? Toate acestea sunt virtuti cu ajutorul carora ne unim cu Domnul Hristos.
Apostolul Pavel ii sfatuieste pe crestini, le spune si ii roaga:
Hristos sa Se salasluiasca, prin credinta, in inimile voastre (Efeseni 3, 17).
Noi nu putem sa intelegem tot ceea ce Domnul a facut si ceea ce este; de fapt, Dumnezeu este mai cuprinzator, mai mare, mai profund decat poate cuprinde orice minte omeneasca, orice cuget omenesc. De aceea Domnul, ca o cale sigura catre El, a daruit credinta, credinta in El. Iar pentru a avea credinta nu este nevoie de scoala multa, nici de comert, nici de bogatie, de nimic. Numai de buna-vointa. Numai de buna-vointa de a crede in Mantuitorul lumii, in Domnul Hristos. Iar apoi fiecare virtute, si dragostea, si rugaciunea, si postul, toate acestea il fac sa Se salasluiasca intru noi, aduc puterea Sa dumnezeiasca, aduc cuvintele Sale de viata facatoare si noi cu adevarat simtim ca este cu noi Dumnezeu si nu ne temem de niciun diavol, nu ne temem de niciun pacat.
Domnul a venit in aceasta lume, ne-a daruit puterea si taria ca sa biruim cu adevarat orice pacat si nu numai pacatul, ci orice moarte, orice diavol – ne-a daruit Viata vesnica. A venit in aceasta lume, a luat asupra Sa trup omenesc, a trecut prin moarte si a inviat cu trupul din morti, S-a suit la Ceruri si ne-a aratat ce va fi cu trupul tau si cu al meu. Nimic mai putin decat aceasta! Şi trupul meu, si al tau trebuie sa intre in moarte. Dar, ca crestini, noi vom invia dupa credinta noastra in Domnul Hristos. In ziua infricosatoarei Judecati Domnul ne va invia din morti si ne va darui Viata vesnica!
Cine crede in Mine are Viata vesnica (In. 3,16),a spus Mantuitorul. Inca de aici de pe pamant are Viata vesnica. Aceasta inseamna: Domnul este mai puternic decat orice moarte, decat orice diavol, decat orice pacat, mai puternic decat tine si decat mine. Şi atunci cand suntem impreuna cu El, cu adevarat noi suntem biruitori.
Fie ca Sfintii Parinti si Stramosi ai Vechiului Legamant si Sfanta Cuvioasa Mucenita Evghenia pe care astazi o praznuim , care a patimit cu bucurie pentru Hristos si a fost un model de sfintenie, fie ca fii toti sa ne ajute noua tuturor, iar noi sa ne nevoim pentru a lucra tot binele evanghelic, sa ne nevoim in lucrarea oricarei virtuti evanghelice si astfel sa castigam Imparatia Cerurilor in care, da, Doamne, ca impreuna cu Sfintii praznuiti astazi si cu toti Sfintii, sa-L slavim pe Minunatul si Singurul Domn Hristos, a Caruia este slava si cinstea, acum si in vecii vecilor. Amin.