BioHackerii – Persoane care își modifică singure ADN-UL

Oamenii încep să-şi modifice ADN-ul cu noua tehnologie de editare genetică numită CRISPR. Mulţi experţi şi-au pus problema că metoda trebuie reglementată.

Editarea genetică CRISPR a devenit populară pentru că tehnica este ieftină şi uşor de folosit. Beneficiile sunt multiple, multe boli care până acum erau netratabile pot avea noi şi revoluţionare tratamente, scrie New Scientist.

Totuşi, există şi alte aspecte, dincolo de studiile specializate de laborator. Luna trecută, Josiah Zayner, un biochimist care a lucrat în trecut pentru NASA, a devenit prima persoană care şi-a editat propriul ADN cu ajutorul CRISPR.

Acum, alţi biohackeri îi calcă pe urme, făcând modificaţii propriilor gene. Ce este mai grav este că în afara laboratoarelor de specialitate, tehnica nu este limitată la reguli. totuşi, dacă oamenii sunt lăsaţi să-şi modifice corpul prin chirurgie plastică, tatuaje şi altele, modificarea genomului trebuie să fie şi aceasta nelimitată?

Experimentul lui Zayner a avut scopul de a creşte forţa fizică prin înlăturarea unei gene care controlează creşterea musculară. Un experiment similar realizat în 2015 a arătat că acest lucru funcţionează la castori, al căror genom a fost modificat în faza embrionară. Astfel, există problema că oamenii vor deveni (sau cel puţin, vor dori să devină) supraoameni. În acest sens, Robin Lovell-Badge, un genetician proeminent, a precizat că experimentul lui Zayner este „prostesc” şi poate avea efecte adverse severe, precum deteriorarea ţesutului sau probleme de imunitate. De fapt, având în vedere că metoda este încă nouă şi încă foarte puţin explorată, consecinţele pot fi nebănuite, de aceea specialiştii nu recomandă utilizarea nesăbuită a acesteia şi doresc regularizarea tehnologiei şi în mediul din afara laboratoarelor.

Ce este CRISPR

CRISPR-Cas9 (Clustered regularly interspaced short palindromic repeats) este cea mai recentă metodă a ingineriei genetice care modifică genele într-un timp de câteva săptămâni, faţă de câţiva ani, cum se întâmpla anterior.

Pentru mulţi cercetători, această metodă este una terifiantă, căci se pot crea arme biologice, un genom uman corupt şi copii făcuţi la comandă. Cu toate acestea, pe data de 28 octombrie, un grup de cercetători din China a anunţat că au modificat pentru prima dată o genă umană folosind această metodă şi urmează ca acest lucru să fie realizat şi în SUA.

Naiyer Rizvi, membru al Centrului Universitar Medical Columbia, din New York, a afirmat că „tehnologiacare este capabilă să facă acest lucru este incredibilă”, iar Antonio Russo, de la Universitatea din Palermo, este optimist cu privire la această metodă, susţinând că ne aflăm în faţa unei strategii captivante.

Imunologul Carl June este de părere că această metodă va crea un duel între SUA şi China, iar acesta nu este un lucru rău, căci va putea duce la perfecţionarea rezultatului.

Un grup de medici de la Sichuan University’s West China Hospital din Chendu, conduşi de către oncologul Lu Yon, au injectat participanţii cu un amestec al CRISPR

care se pare că vindecă formele agresive ale cancerului de plămâni, iar acesta a afirmat că procedura s-a derulat fără probleme, tocmai de aceea pacienţii au fost supuşi unei noi injectări. Planul acestei echipe este cel de a trata încă 9 pacienţi, fiecăror fiindu-le administrate două, trei sau chiar patru injecţii, iar ulterior vor fi monitorizaţi timp de 6 luni, pentru a se observa dacă apar efecte adverse. Mai mult, o echipă de la Universitatea din Beijing doreşte ca în luna martie a anului următor să folosească această metodă pentru tratarea cancerului renal şi a celui ce afectează vezica urinară şi prostata.

În ceea ce priveşte studiile cercetătorilor americani, acestea nu se vor axa pe tratarea cancerului, ci pe verificarea securităţii acestei metode  pentru tratarea oamenilor, iar această metodă va fi folosită prin  modificarea propriilor celule T ale pacientului, de către medici din cadrul Universităţii din Pennsylvania. Prima oară, o genă va fi introdusă într-o proteină care poate detecta celulele cancerigene şi care face ca celulele T să le identifice. Ulterior, celulele T sunt înlăturate în mod natural, iar în final este îndepărtată o genă ce produce o proteină care le permite celulelor cancerigene să identifice celulele T.

Sursa: Big Think