Acum un an Arhiepiscopul Maramuresului JUSTINIAN CHIRA S-A MUTAT LA DOMNUL.
El este cel care, în 1980, l-a luat sub protecţia sa pe Nicoale Steinhardt, la Mănăstirea Rohia, atunci când mai multe aşezăminte călugăreşti l-au refuzat, fiind căutat de Securitate.
Iata un documentar realizat de BBC in 1978:
http://www.youtube.com/watch?v=nd2xihbWahU
Reporter: Cu sinodul acesta care s-a întâmplat acum anu’ ăsta din Creta care a fost… da e bine ce s-a întâmplat acolo ?
ÎPS Iustinian: NU!
Reporter: Nu-i bine ?
ÎPS Iustinian: NU!
Reporter: Noi ce atitudine să avem ? Noi suntem îngrijorați, noi ca și tineri…
ÎPS Iustinian: Nu, fiți liniștiți, că vom face, noi care n-am fost acolo, vom face rugăciuni fierbinți, ca să aleagă Dumnezeu grâul de neghină. Acolo au fost amestecate grâul cu neghina
Reporter: Da
ÎPS Iustinian: Aveți încredere, ne-om ruga ca Dumnezeu să aleagă întunericul de lumină
Reporter: S-au încălcat legile Sfinților Părinți acolo
ÎPS Iustinian: Da!
Reporter: S-au hotărât căsătoriile mixte. 33 dintre toți [ierarhii] care au participat n-au semnat, dar restul au semnat
ÎPS Iustinian: Da!
Reporter: Vine ecumenismul acuma și toți îs laolaltă acuma, toți se roagă împreună, e bine lucrul ăsta ?
ÎPS Iustinian: NU! Un ortodox nu se amestecă cu cei ce nu cinstesc pe Maica Domnului și Sfânta Cruce și Sfânta Biserică.
https://youtu.be/Nl8B2C8iNU0
La minutul 11:40 – https://youtu.be/cZF7PEaOveo
La moartea sa, geamul sicriului s-a aburit in dreptul nasului si gurii lui, acest lucru nu este exclus sa fie un indiciu ca ar fi fost ingropat de viu, avand in vedere ca era un membru influent al BOR si anti „Sinodul” din Creta…
În 2008 se putea face o emisiune la TVR în care să se vorbească pe față despre ecumenism, și părea că sunt destui anti-ecumeniști. Și cred că și acum sunt încă destui, dar nu mai au curajul să mărturisească, de teamă că vor fi considerați schismatici. Adică au venit cu minciuna că mărturisirea adevărului e schismă, pe de-o parte, și că ascultarea e sfîântă, chiar dacă se face ascultare de erezie, pe de altă parte. Așadar că se poate și așa, și cu Dumnezeu și cu mamona, că nu-i nicio problemă. Important este să avem iubire, multă iubire.
ÎPS Iustinian era foarte optimist: „Nu, fiți liniștiți, că vom face, noi care n-am fost acolo, vom face rugăciuni fierbinți, ca să aleagă Dumnezeu grâul de neghină. Acolo au fost amestecate grâul cu neghina”. Să dea Domnul să fie așa!
Au fost destui antiecumeniști doar până când atitudinea antiecumenistă le-ar fi impus celor care o promovau plata unui preț: bunăstare, serviciu, funcții, confort, armonie socială etc. Când a apărut momentul crucial în care teoria trebuia să fie aplicată practic, aceștia au rămas cu elaborarea de teorii, acum adaptate conjunctural, din postura de părtași la erezie = COLABORATORI cu erezia. Au uitat că Sfinții Părinți și Scriptura ne învață să fugim de erezie ca de șerpi? Oare e degeaba acest îndemn al tuturor sfinților, fără excepție?
După un an și jumătate de petrecere în erezie și de comuniune cu ea în diverse forme, să sperăm în viitor ortodox?
E o vorbă: ce începe prost se termină și mai prost. Oare nu asta să fi regula în cazul antiecumeniștilor rămași în barca ecumenismului fățiș și oficializat, ba chiar și terorist? Unde sunt acei mulți care ziceau după Creta că mai așteaptă puțin până să ia atitudine? Nu cumva așteaptă Parusia? Nu cumva neliniștea lor cea bună a devenit moarte a sufletului?
Toate astea sunt adevărate. S-ar mai putea adăuga faptul că atitudinea anti-ecumenistă cu tot ceea ce implică ea, înseamnă și o izolare socială, pentru că mulți preoți sunt nași sau cumetri, sau socri, sau cuscri, unii pentru alții, deci sunt legați și prin diferite grade de rudenie, și atunci cum să faci asta rudelor tale, cum să întorci spatele lumii, cum să te faci de râs și să primești oprobriul și dojana celorlați? Probabil că se fac presiuni mari din toate direcțiile. Greu, foarte greu.
Da, acum se vădește faptul că iubirea/atașamentul față de oameni (duhovnici, familie, prieteni etc.) mai presus de iubirea față de Hristos și de dreapta credință poate să aibă efecte duhovnicești devastatoare. Cunosc astfel de cazuri și cred că mulți cunosc.
Să ne întărească Dumnezeu să ducem lupta cea bună, fără de care nu ne putem mântui!