Pentru noi, crestinii, este o binefacere aceasta saracie, pentru ca ne invata sa fim mai cu stapanire de sine, mai grijulii si mai cu frica de Dumnezeu. Nu vedeti ca popoarele mai emancipate, care au toate la indemana, nu mai cred in Dumnezeu? Primul act pe care il fac, atunci cand se simt in bunastare, este sa uite de Dumnezeu. Unde este o Franta, unde este o Spanie, o Italie de altadata? Dar sa crezi ca un sistem politic sau economic te mai poate izbavi, este o mare inselare, pentru ca societatea este alterata ca si conducatorii lumii pana in adancurile fiintei lor. E o mare pierdere de timp. Nu mai avem alta solutie decat rugaciunea.
Grevele nu au nicio valoare, ele fac parte din planul lor. Romanul de altfel e foarte puturos, s-a invatat cu comoditatea si nu suporta sa munceasca ceva. Au gradini la tara cu pomi fructiferi si nici ca se duc sa ingrijeasca gradina sau sa adune prunele. Ei vor ceva confortabil; de pilda aici la noi, in zona, abia gasesti un instalator sa iti repare chiuveta sau pe cineva sa iti varuiasca sau sa iti tencuiasca in casa. Ne-am invatat boieri. Eu cred ca aceasta criza este si din iconomia lui Dumnezeu, pentru ca ne indeamna la o viata mai austera, la o seriozitate in viata noastra crestina de zi cu zi, la lacrima si pocainta. Sa multumim lui Dumnezeu ca nu ne-a pedepsit mai rau pentru cat am fi meritat. Poate ca va mai trezi pe unii criza asta. Prea multa necredinta si prea multa faradelege este pe pamant. De aceea, daca vom avea constiinta pacatoseniei noastre, ne vom asuma si criza in care traim. Mai bine sa ne rugam ca Sf. Siluan pentru intreaga omenire decat sa protestam. Pentru legea lui Dumnezeu nu stim sa protestam, dar pentru marirea salariilor da. Cand marsaluiesc homosexualii, cand ni se pun cipuri, cand ni se omoara copiii prin vaccinuri, nu protesteaza nimeni, sau foarte putini. Iata ca avem posibilitatea sa revenim la asceza crestinismului de altadata.
Un eventual război este posibil, dupa cum se deruleaza evenimentele. Si, pe de alta parte, este aproape si sfarsitul acesta al lumii si trebuie sa se implineasca toate prorociile Apocalipsei. De aceea ei cumva se si grabesc si vor sa diminueze numarul acesta al consumatorilor, ca sa ii poata stapani mai usor. Vor veni vremuri grele nu ai sa poti sa mai iei un medicament, o bucata de paine, si comunicarea si intrajutorarea dintre noi va fi cu anevoie de facut. Se va face, si asta deja s-a inceput, uciderea omului la nivel oficial, prin otravurile care ni le introduc in mancare, prin otravurile ce ni le introduc in aerul ce-l respiram, prin otravurile din vaccinuri toate se fac la nivel oficial. Iar noi le luam pe toate de bune, pentru ca asa spune ziarul ori televiziunea. Omul a ajuns un sclav, un rob, dar cu mult sub conditia sclavului de altadata. Pentru ca sclavul inainte stia cui se supune, dar omul de azi a devenit un rob care nu isi cunoaste stapanii. El nici macar nu stie ca esterob.
extras – interviu din revista Atitudini