Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins o cerere de revizuire a dosarului în care Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), reprezentat prin ÎPS Pimen, dorea să fie împroprietărit cu peste 160.000 de hectare de pădure în judeţul Suceava, decizia fiind irevocabilă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins prin decizia 192/ 2017, ca nefondate, recursurile declarate de revizuentul Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei şi de intimatele Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Suceava şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva împotriva deciziei nr. 2128/A din data de 11 octombrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, Secţia I civilă. Decizia este irevocabilă.
De menţionat că în data de 11 octombrie 2016, Curtea de Apel Cluj a respins excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată invocată de către FBORB. S-a respins cu acelaşi prilej şi excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată de Romsilva prin Direcţia Silvică Suceava şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor.
S-a respins atunci ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamanta FBORB împotriva deciziei civile nr. 147/A din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 1162/1/2010. FBORB a fost obligată să plătească unei intimate prinsă ocazional în marea vâltoare ce s-a iscat acum 17 ani, când a început bătălia pentru pădurile Bucovinei, suma de 6.146,28 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în revizuire.
În toamna anului trecut, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Arhiepiscopul Pimen, şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), de asemenea reprezentat prin Arhiepiscopul Pimen, au reclamat la Curtea Constituţională a României nu mai puţin de 84 de excepţii de neconstituţionalitate vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi ale art. 1202 din Codul Civil din 1864 şi art. 328 alin.(2) din Codul de procedură civilă.
„În măsura în care sunt excluse de la restituire proprietăţile fundaţionale ale cultelor religioase şi, de asemenea, în măsura în care registrele de carte funciară şi extrasele de carte funciară nu constituie acte doveditoare suficiente pentru admiterea cererii de restituire, iar cererile depuse prin centrul eparhial şi de cult nu permit restituirea proprietăţilor fundaţionale”, se arăta într-o excepţie de neconstituţionalitate ce vizează articolul 4 din OUG 94/2000.
Prin cele 84 de dosare depuse la Curtea Constituţională privind excepţii de neconstituţionalitate invocate de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, amândouă reprezentate de ÎPS Pimen Suceveanul, în contradictoriu cu Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, se încearcă recuperarea celor peste 160.000 de hectare de pădure revendicate de FBORB.
ÎPS Pimen a cerut acum doi ani de zile anulare deciziei luate în dosarul Fondului Bisericesc
La jumătatea lunii ianuarie a anului 2015, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), reprezentată legal prin ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a depus o cerere de Contestaţie în Anulare, împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de menţinere ca definitivă a soluţiei date de Curtea de Apel Cluj prin care pădurile revendicate de FBORB rămân în proprietatea statului.
În cererea depusă pe data de 15 ianuarie 2015, la Curtea Supremă, semnată de ÎPS Pimen, se cerea să se anuleze decizia din 27 noiembrie 2014 a ÎCCJ şi să dispună rejudecarea recursului promovat împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj, din 13 noiembrie 2013, dar şi asupra unor încheieri pronunţate în iunie, septembrie şi noiembrie 2012, toate nefavorabile FBORB.
Acestea au venit după o lungă suită de soluţii câştigătoare la alte instanţe din Suceava şi Timişoara în favoarea fundaţiei care a cerut iniţial să fie reîmproprietărită cu 192.000 de hectare de pădure, cu logistica aferentă şi care a aceptat în cele din urmă 166.000 de hectare în aceleaşi condiţii, în judeţul Suceava – terenuri, drumuri forestiere, cantoane silvice şi alte dotări gestionate acum de Direcţia Silvică Suceava – Regia Naţională a Pădurilor, ca reprezentant al Statului Român.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins la data de 27 noiembrie 2014 în mod irevocabil, ca nefondat, recursul declarat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei – Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, împotriva încheierilor pronunţate în 21 iunie 2012, 11 septembrie 2012 şi 17 septembrie 2012 ale Curţii de Apel Cluj, respingând ca nefondate şi recursurile înaintate de RNP Romsilva – Direcţia Silvică Suceava şi de către intervenienta Fundaţia Pro Fond Bis 1946 Semper, împotriva aceleiaşi decizii ale instanţei clujene. S-a respins, de asemenea, acordarea cheltuielilor de judecată pentru o persoană intervenientă.
Decizia a fost irevocabilă, astfel încât, de acum încolo, s-a apreciat că pădurile din judeţul Suceava revendicate de FBORB vor rămâne în proprietatea statului român şi vor fi administrate de Direcţia Silvică Suceava.
După un proces ce a durat 14 ani, iniţiat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut, printr-un proces de revendicare imobiliară deschis iniţial la Tribunalul Suceava, strămutat apoi la Timişoara, trimis în apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dus spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj şi revenit la Curtea Supremă, sentinţa finală nu a fost favorabilă iniţiatorilor acestui proces de retrocedare, cel mai important pentru judeţul Suceava şi, foarte probabil, unul dintre cele mai importante din ţară, în domeniul restituirilor imobiliare.