Pledoaria europeană pentru fotovoltaice, văzute ca salvatoarele crizei energetice, a reușit să creeze impresia că lucrurile chiar ar sta așa. Specialiștii în energie atrag, însă, atenția, că un MW din fotovoltaic sau din eolian nu va fi niciodată egal cu un MW din cărbune. România are nevoie, urgentă, de stocare, pentru a contracara dezechilibrele din sistem provocate de regenerabilele variabile, iar soluția nu constă, nicidecum, în baterii.
Regenerabilele destabilizează sistemul energetic și, mai mult, destabilizează prețurile la energie. Dacă ziua fotovoltaicele mai produc ceva energie, iar dacă bate vântul mai intră și eolianul, pe timpul nopții România rămâne fără backup și apelează la importuri extrem de scumpe, ne spun specialiștii în energie.
”Niciodată un MW pe cărbune sau pe gaz nu va fi egal cu un MW pe eolian sau pe fotovoltaic. Și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere al stabilității statice și dinamice al sistemului energetic național. Resursele acestea regenerabile variabile, eolian și fotovoltaic, sunt factori destabilizatori în funcționarea sistemului energetic, iar acest lucru îl știu toți marii specialiști din lume. Tocmai de aceea, România nu trebuia să accepte închiderea Complexului Energetic Oltenia decât după 2040, cum au obținut polonezii. Mai întâi, ar fi trebuit finalizate grupurile pe gaze și, cel mai important, trebuia realizată centrala hidroelectrică prin pompaj de la Tarnița, de 1.000 de MW. Toți vorbesc de stocarea energiei electrice. Centrala hidroelectrică prin pompaj este cea mai sigură și cea mai bună soluție de stocare a energiei”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. Acesta arată că România nu are așa ceva, în timp ce Germania are 9.800 de MW, putere instalată în centrale cu stocare, iar Serbia are și ea 600 MW.
”Tocmai de aceea suntem în bătaia puștii în ceea ce privește prețurile, pentru că noi nu avem un backup care să ne acopere variabilitatea dată de eolian și fotovoltaic”, ne spune dr. ing. Nicolae Codreanu.
Bateriile sunt pentru bogați
În afară de faptul că sunt foarte scumpe și aduc profituri doar celor care le produc, bateriile nu vor putea să stocheze atâta energie cât stochează centralele cu acumulare prin pompaj. Guvernul ar trebui să considere prioritate națională construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița, susțin specialiștii.
”Toată lumea spune să facem stocare cu baterii. Păi o baterie are 2 MW stocare, care înseamnă o jumătate de oră de funcționare, ceea ce înseamnă nimic la 7.000 de MW necesar. Stocarea cu baterii este bună pentru țările bogate, nu pentru țări sărace, ca a noastră. Profitul la baterii este doar pentru cei care le furnizează, pentru cei care le produc, nu pentru cetățeanul român. Cea mai bună soluție de stocare, care poate fi făcută cu echipamente românești, este centrala cu acumulare prin pompaj, care poate funcționa 6 ore, 8 ore, nicio baterie nu funcționează atât la 1.000 de MW. Proiectul de la Tarnița este de pe vremea lui Ceaușescu. S-a încercat o demarare a proiectului în urmă cu câțiva ani, chiar termocentralele, printre care și Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, au fost obligate să contribuie financiar în 2017-2018 pentru investiție, dar apoi totul s-a oprit. S-au făcut niște studii, s-au întrunit tot felul de comisii, până s-a abandonat proiectul. Proiectul de la Tarnița este un proiect de interes național, strategic”, ne-a precizat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.
Curg panourile fotovoltaice
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a anunțat construirea unui parc fotovoltaic de aproximativ 1.050 de MW. ”Este doar un exemplu pe care vi-l dau pentru a sublinia apetitul investitorilor de a redeveni jucători pe această piaţă. 1.050 de MW, un singur parc fotovoltaic, o investiţie foarte mare; înseamnă o putere instalată mai mare decât un reactor de la Cernavodă, care se va construi în România”, a afirmat președintele ANRE. În completarea acestor afirmații ar mai fi de spus că, în prezent, România funcționează cu un singur reactor, adică la jumătate de capacitate, și că, din puterea instalată a unui parc fotovoltaic, doar 5% înseamnă putere produsă.