Vizita oficială a președintelui sud-african Cyril Ramaphosa la Washington s-a transformat într-un episod tensionat, după ce președintele american Donald Trump l-a acuzat public de tolerarea unui presupus „genocid alb” în Africa de Sud. În fața presei, Trump a difuzat imagini controversate și a cerut explicații directe de la omologul său, într-un gest fără precedent în diplomația bilaterală. Incidentul vine în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări și al unei campanii tot mai intense a Casei Albe împotriva guvernelor percepute ca fiind ostile minorităților de origine europeană, scrie Le Figaro
Președintele american l-a acuzat pe omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa, că ar permite comiterea unui „genocid” împotriva minorității albe din Africa de Sud.
Capcana s-a închis brusc. În Biroul Oval, unde Donald Trump l-a primit miercuri pe președintele sud-african Cyril Ramaphosa, discuția a început cu obișnuitele amabilități diplomatice. Apoi, Trump a cerut să fie difuzat un videoclip care, potrivit lui, ar demonstra existența unui „genocid alb” în Africa de Sud.
Pe ecran a fost proiectată imaginea unei coloane de mașini parcate de-a lungul unui câmp — despre care Trump a afirmat că aparțin unui grup de persoane venite să-și plângă rudele „fermieri albi uciși” pentru a li se confisca pământurile, fără ca autoritățile „să intervină”. Alte două secvențe prezentau discursuri virulente rostite de la tribună, în care se cerea „uciderea fermierilor”. „Deci spun: ucideți fermierii, apoi luați-le pământurile? Se pare că e în regulă”, a comentat Trump. Momentul a fost clar o manipulare, întrucât vorbitorii nu erau oficiali, ci figuri cunoscute ale opoziției radicale, precum Julius Malema, liderul partidului de extremă-stânga prorusesc EFF, condamnat de mai multe ori pentru declarații rasiste. Afectat, dar ferm, președintele american i-a cerut explicații lui Ramaphosa în fața presei.
Ramaphosa, calm dar vizibil stânjenit
Președintele sud-african a părut mai șocat de brutalitatea acuzațiilor decât de conținutul lor. Relațiile dintre SUA și Africa de Sud s-au deteriorat constant în ultimele luni, în timp ce Donald Trump susține tot mai frecvent teoria unei persecuții sistematice împotriva minorității albe — care reprezintă aproximativ 7% din populația sud-africană. Deși datele contrazic total ideea unui „genocid al fermierilor albi”, Trump continuă să promoveze această teorie conspiraționistă populară în cercurile de extremă dreapta anglo-saxone. „Ceea ce se întâmplă acum este apartheid inversat”, a insistat el, susținând că „mii de albi” încearcă să fugă în SUA „pentru a nu fi uciși”.
Deși vizibil inconfortabil, Ramaphosa nu s-a lăsat provocat. Conștient de contextul ostil, a declarat chiar înainte de plecare că este „pregătit pentru ce e mai rău”. „Fie că ne place sau nu, trebuie să vorbim cu ei”, spunea el într-un interviu. Conștient că Biroul Oval a devenit mai degrabă o scenă pentru confruntări televizate decât un loc al diplomației cordiale, fostul lider sindical apropiat de Nelson Mandela și-a folosit întreaga experiență pentru a evita o criză. Cu zâmbete controlate, a încercat fără succes să demonteze acuzațiile, fără a menționa însă că peste 70% din terenurile agricole rămân în proprietatea familiilor albe — o moștenire a apartheidului.
Strategie de detensionare: miniștri, golf și miliardari
Pentru a dezamorsa situația, Ramaphosa s-a bazat pe o delegație atent selecționată. A cedat mai întâi cuvântul ministrului Agriculturii, John Henry Steenhuisen, un alb provenit din opoziție. Acesta a recunoscut problema violenței generalizate, dar a subliniat că „afectează toate categoriile sociale” și a cerut sprijinul SUA. Au urmat legendele golfului Ernie Els și Retief Goosen, sportivi preferați ai lui Trump, care au pledat pentru o apropiere între cele două țări. În final, a luat cuvântul miliardarul Johann Rupert, fondatorul grupului de lux Richemont — un profil de om de afaceri pe placul lui Trump.
Un preț geopolitic ridicat
Prezent în sală, Elon Musk — care a copilărit în Africa de Sud — a rămas tăcut. Trump însă i-a luat apărarea, în contextul criticilor crescânde din țara natală. Musk a denunțat în repetate rânduri legislația sud-africană care impune ca 30% din acționariatul unei companii să fie deținut de persoane de culoare, condiție pe care el o refuză pentru a lansa Starlink.
Deși presiunea exercitată de Trump a fost ieșită din comun, guvernul sud-african nu și-a permis să riposteze. SUA reprezintă al doilea partener economic al țării, iar autoritățile de la Pretoria se tem că Washingtonul ar putea elimina definitiv programul AGOA — care permite exporturi fără taxe vamale către SUA. Pierderea acestuia ar duce aproape sigur la prăbușirea industriei locale deja fragile. Cyril Ramaphosa știe asta și a acceptat umilința pentru a evita un dezastru economic. Totuși, faptul că un președinte sud-african a trebuit să se apere de acuzații de rasism chiar în Biroul Oval va lăsa urme adânci.
ALPHA TRUMP ????
Trump just had a tv brought in during his meeting with the president of South Africa and forced him to watch as leaders called for the genocide of white Afrikaners
This is SAVAGE ???? pic.twitter.com/rcunWnja7h
— American Archer (@CalenArcher) May 21, 2025
https://youtube.com/@lemondemoderne?si=YW6EnQjic1gX6RBQ
Ca să înțelegem acțiunea lui Trump să nu uitam că; 1) Africa de Sud este cea care a făcut apel la Tribunalul de la Haga, denunțând acțiunile Israelului împotriva poporului palestinian din Gaza sub acuzația de comitere a genocidului în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite pentru Prevenirea și Pedepsirea Crimei de Genocid. 2) Africa de Sud este membru BRICS și împreună cu aliații BRICS se pronunță împotriva operațiunilor desfășurate de la Tel Aviv în Palestina, atât de mult încât Parlamentul Africii de Sud a votat o moțiune de închidere a ambasadei Israelului la Pretoria.
În concluzie, cred că mai degrabă în biroul oval a avut loc un ‘pay back’ al perciunatilor cumulat cu planul Trump de a destabiliza alianța BRICS.
Discriminarea pe fata a albilor se face in sectorul public al economiei. Albii isi apara casele cu garduri electrice. Albii s-au grupat initial in zone compacte inconjurate cu garduri electrice. Unele case din aceste zone sunt cumparate de afro. Dupa ce ponderea afro in aceste mini-cartiere trece de 40% albii trebuie sa se mute pt ca securitatea nu mai functioneaza. In 1990 in Africa de Sud erau 4 milioane albi si 20 milioane afro. Tara nu are frontiere si afro din nord au invadat tara sa scape de saracie. Cu cativa ani in urma erau peste 50 milioane de negri. Ura este foarte mare din cauza crimelorfacute de albi in ultimele secole. Daca mergi noaptea prin anumite zone, esti omorat pe loc iar faptasii nu sunt prinsi niciodata.
Ura negrilor este foarte mare pentru că așa este rasa asta. Ei i-au urât dintotdeauna pe albi, nu pentru că albii ar fi comis în Africa de Sud crime împotriva negrilor (asta cu Apartheidul e o manipulare pentru ca albii să accepte senin să li se ia gâtul de către untermecheni), ci pentru că, asta e, nu toate rasele sunt la fel. Văd că și „suveraniștii” noștri care apar seară de seară la autointitulata televiziune a poporului evită să treacă linia roșie: rasă (suntem popor creștin ortodox de rasă albă), etnie, pericolul imigraționist, legile jidovești (OUG 21/2002 cu legea antilegionară și 157/2018 – legea Vexler), care sunt atât anti-românești cât și anti-creștine, etc.