Începând cu anul școlar 2025-2026, elevii vor studia la școală „Istoria comunismului din România”.
Anunțul a fost făcut la începutul acestei săptămâni de ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul unui eveniment care nu a fost anunțat anterior și la care presa nu a fost invitată. De altfel, tot pe furiș a fost aprobată și programa școlară pentru noua disciplină, proiectul nefiind prezentat în dezbatere publică.
Joi, 19 decembrie, programa școlară pentru „Istoria comunismului din România” a fost publicată în Monitorul Oficial.
Disciplina este obligatorie pentru elevii din clasa a a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, precum și pentru elevii din clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral.
Ce vor învăța elevii la școală despre comunismul din România
Conţinuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, dar şi tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noţiuni referitoare la sistemul politic din România.
1.Introducere în studiul regimurilor comuniste
Regimurile comuniste în secolul al XX-lea
2.De la partid periferic la partid unic
2.1. Dinamica Partidului Comunist/Muncitoresc Român: 1921-1989
2.2. Propaganda: instituţii şi practici, învăţământul de partid
2.3. Organizaţii de masă
Studiu de caz: organizaţiile de copii şi tineret
2.4. Rolul liderului şi cultul personalităţii
Studiu de caz: Gheorghe Gheorghiu-Dej
Studiu de caz: Nicolae Ceauşescu
3.Dinamica regimului comunist
3.1. Instituţii politice şi organizarea administrativă
3.2. Relaţia stat-cetăţean: coerciţie, rezistenţă şi acomodare
4.România în relaţiile internaţionale postbelice
4.1. Relaţiile cu marile puteri în perioada 1944-1989
Studiu de caz: România în cadrul organizaţiei Tratatului de la Varşovia
5.Represiunea politică
5.1. Legislaţie şi instituţii represive: securitate, miliţie, trupe de securitate, justiţia
5.2. Sistemul concentraţionar (1945-1964): închisori, lagăre, colonii de muncă, deportări
5.3. Forme de supraveghere şi represiune (1965-1989): generalizarea supravegherii, procese de drept comun motivate politic, psihiatrie punitivă, instituţionalizarea forţată a minorilor
6.Forme de opoziţie şi contestare
6.1. Rezistenţa armată
6.2. Dizidenţa
Studiu de caz: impactul Actului final de la Helsinki asupra României.
Doina Cornea
6.3. Exilul românesc
Studiu de caz: Radio Europa Liberă
7.Economia
7.1. Satul: ţărănime, colectivizare, sistematizare
7.2. Oraşul: proletariat, industrializare, urbanizare
7.3. Crizele economiei de comandă: raţionalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerţul paralel, corupţia
8.Societatea
8.1. Viaţa cotidiană: petrecerea timpului liber
8.2. Culte şi practici religioase
8.3. Minorităţi etnice
9.Educaţia şi sportul
9.1. Învăţământul public între educaţie şi control ideologic
9.2. Sportul de masă şi de performanţă
10.Politici în domeniul sănătăţii. Demografia
10.1. Politici în domeniul sănătăţii. Campanii de sănătate publică (antialcool, antitabac, combaterea epidemiilor)
10.2. Demografia
Studiu de caz: Decretul nr. 770/1966
11.Politici culturale ale regimului comunist
11.Instrumentalizarea politică a culturii
Studiu de caz: protocronismul
12Revoluţia din decembrie 1989
12.Anul 1989 în context internaţional. Revoluţia din decembrie 1989 în România
13.Memoria regimului comunist
13.1. Memoriale şi muzee ale comunismului în România şi în Europa de Est
13.2. Condamnarea comunismului în România. Procese contra foştilor torţionari.
Nostalgia comunismului
Eu zic ca nu e rau: astfel, tinerii vor afla ce a insemnat comunismul – si cum sa se fereasca de el. Acuma, este comunismul de tip nou – cel galben-albastru, neomarxist, foarte periculos!