Zeci de fermieri s-au adunat luni, cu tractoare, în faţa Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani, pentru a protesta împotriva începerii sezonului de trageri cu rachete antigrindină, despre care fermierii susţin că ar contribui la seceta din Vrancea.
„De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii (…) ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem (…) pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale”, a spus Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea.
Fermierii afirmă şi că sistemul de combatere a grindinei funcţionează „ilegal”, fără un studiu de impact, şi cer sistarea imediată a tragerilor.
„Mai mult decât atât, acest sistem, din punctul nostru de vedere, acţionează din 2015-20156, ilegal, pentru că nu există studiu de impact la iodura de argint, un element chimic care nu se află în stare naturală în natură şi, în anumite concentraţii, este letal pentru biodiversitate”, a adăugat fermierul Vasilică Pamfil.
Rachetele antigrindină își urmează cursul
Prezent la protestul fermierilor, unde a intrat în dialog cu aceştia, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, susţine că sistemul este benefic.
„Ce pot să vă spun e că decizia de lansare este direct în responsabilitatea punctului de comandă. De aici se iau toate datele necesare şi se transmit comenzile de lansare a rachetelor în teritoriu, bazate pe nişte date tehnice şi ştiinţifice extrem de exacte. (…) Nu există nicio situaţie în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalaţie de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină”, a susţinut acesta.
Lazăr a precizat că, în curând, se va face şi un studiu de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.
„Încercăm să avem în continuare un dialog şi să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcţioneze. Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcţionează şi a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânşii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcţional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generaţie în România”, a declarat Ionuţ Lazăr.
„Am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor”
Cu toate acestea, fermierii au spus şi că unele rachete au devenit o ameninţare la adresa siguranţei cetăţeanului.
„Dânşii au o procedură cu traficul aerian, pe care o respectă. În schimb, nu au nicio procedură în ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului. Noi găsim zeci de astfel de rachete înfipte în câmp şi ele pot fi fatale la impactul cu un mijloc de transport, fermier, cu un utilaj. Vă imaginaţi un corp de rachetă de patru-cinci kilograme care vine de la patru – cinci mii de metri altitudine. Noi nu am dat aşa mare importanţă acestor rachete până anul trecut, când am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor. Anul trecut, am sunat la 112 şi am predat vreo patru-cinci rachete. Astăzi am adus aici altele să le predăm. Dar multe din ele sunt încorporate în pământ, nu se ştie dacă mai au încărcătură, nu se ştie cine ar putea să le găsească”, a fost de părere Florin Păcuraru, un fermier de la Moviliţa.
Alte voci din rândul fermierilor au susţinut nu doar că sistemul şi-a dovedit ineficienţa, dar şi că acesta „s-a transformat într-o afacere”.
„Diverse ţări au demonstrat că sistemul nu este eficient. Singurele ţări unde se mai trag cu aceste rachete sunt ţările din fostul spaţiu sovietic. În celelalte ţări, din Occident, nu se procedează aşa. Se însămânţează norii pentru provocarea precipitaţiilor. (…) S-au tras iniţial douăzeci-treizeci de rachete. Acum se trag peste 500 de rachete (pe an – n.red.), ceea ce considerăm că e o exagerare. S-a transformat sistemul într-o afacere”, a spus Gelu Scutaru, un fermier care lucrează peste 4.000 de hectare de teren agricol.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Rachetele antigrindină reușesc să combată grindina. În schimb, există opinii conform cărora rachetele antigrindină, distrugând norii de grindină, stimulează căderile de ploi torenţiale deosebit de puternice, care la rândul lor provoacă mari inundaţii, intensificând astfel procesul de eroziune a solului. Acest lucru a fost demonstrat, prin studii, chiar de către frații noștri de peste Prut, în Republica Moldova, unde activitatea de combatere se desfășoară de peste 60 de ani.
În teza mea de doctorat, utilizând datele climatice de la stații meteorologice și posturi pluviometrice, am lansat ipoteza că măsurile de combatere a grindinei prin utilizarea de germeni de condensare pot conduce la o creştere a frecvenţei grindinei în zonele învecinate în care nu se desfăşoară o astfel de activitate (vezi pag. 43-44, fig. 33)
https://www.researchgate.net/publication/313724433_FENOMENUL_DE_GRINDINA_IN_BAZINUL_HIDROGRAFIC_BARLAD_Rezumatul_tezei_de_doctorat
În prezent activitățile de combatere antigrindină, utilizând germeni de condensare, sunt din ce în ce mai eficiente, mai bine documentate, dar nu pe deplin studiate, iar consecințele ecologice necesită continuarea de studii aprofundate.
📣Dacă luăm în considerare faptul că aproape TOATĂ LUMEA ( a se citi țările) desfășoară activități de combatere a grindinei și de stimulare a precipitațiilor (vezi activitatea în acest domeniu din țările arabe, China etc) bine ar fi să o poți face și tu, dacă ai această posibilitate. Clar, unii dintre fermieri nu știu ce spun, dar se exprimă. Totuși, este dreptul lor….
PS: Consider că afirmația *rachetele antigrindină generează secetă* jignește specialiștii în fizica atmosferică și meteorologie din România.
azi am auzit un asemenea delir făcut de “kiki” alias Iozefina Pascal ce vorbea de beneficiile însămânțării norilor cu iodură de argint sau ce scrieți voi acolo.
Vi se pare ortodoxă manipularea naturii? nu este un fel de chem trail?
vă aduceți aminte că la olimpiada în Rusia și în China la campionatul mondial de fotbal în Rusia cu ajutorul acestor însămânțări perioada a fost perfectă?
dar manipularea creației nu este nici naturală și nici morală?
Da am auzit că frații ortodocși de la sudul Dunării adică bulgarii dau cu rachete antigrindină pentru a-și feri castraveții și trandafirii de belea și atunci beleaua vine în România!
dar n ar fi mai bine să lăsăm totul în plata Domnului și eventual agricultorii să și facă o asigurare pe bunurile materiale nemateriale agricole zootehnice culturi vite?
@felcerul: Nu va contrazic! Este IDEAL ceea ce solicitati dumneavoastră!
Dar un asemenea IDEAL se poate atinge doar dacă statele lumii vor lua decizia IN COMUN ca interventiile active in atmosferă să înceteze DEFINITIV, lăsând totul *in plata Domnului*, asa cum afirmati. Dar credeti posibil acest deziderat? Câți cred in Dumnezeu la nivel mondial? Este de ajuns ca unul să încalce regula si, iaca, se ivește un razboi.
In prezent, conform tratatelor internationale, sunt permise interventiile active in atmosfera, doar in scop științific, sau protectiv, nicidecum NU MILITAR. Ori NU EXISTĂ un INSTRUMENT cu care să se cuantifice concret faptul ca intervemtia respectivă nu vizează un scop militar, situație care echivalează cu o ….. declarație de război.
De aceea, ce putem face noi, românii? Nu credeti ca este mai bine, strategic si militar, să fim pregătiti din acest punct de vedere? Mai ales că România își permite să dețină și să dezvolte tehnologie în acest sens?
Pare o chestie intamplatoare, dar nu e deloc asa, pt ca in realitate, satanele, bestiile si slugoii damboviteni executa orice ordin primit de la stapanii lor strainii, oricat de toxic, antinational si criminal ar fi acesta!