X

Ceapă și salată cultivate de românii deportați în Siberia în urmă cu 80 de ani, păstrate la Banca de Resurse Vegetale de la Buzău

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche era inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Un soi de ceapă siberiană şi o salată cultivate de românii şi basarabenii deportaţi în Siberia în urmă cu 80 de ani, rezistente la îngheţ și având o capacitate mare de producţie, sunt păstrate la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), prin grija supravieţuitorilor şi a rudelor acestora.

Cele două soiuri au fost donate cercetătorilor de către Artemie Leu înainte de se stinge din viaţă, preot al Mănăstirii Ciolanu, care a stat 7 ani în Siberia, şi de un vrâncean a cărei mamă a primit din partea părinţilor ei câteva seminţe pe care le-au utilizat în agricultură, în anii petrecuţi departe de casă, în regiunea Kurgan din Rusia.

„Resursele pe care noi le avem în conservare au câte o poveste. Această poveste este importantă, noi ceea ce ştim este că aceste resurse au fost alături de poporul român şi la bine şi la greu. În anumite situaţii grele, fie de război, de deportare, românul şi-a luat cu el seminţe pentru că erau uşor de transportat astfel încât să le utilizeze la nevoie. Aşa se face că noi avem la bancă soiuri cu o istorie destul de tristă în spate, la care noi ţinem foarte mult. Vorbim de un soi de salată şi un soi de ceapă. Un soi de salată pe care noi am botezat-o salata siberiană şi un soi de ceapă numit soiul ‘Miruna’. Aceste legume au fost cele care au fost luate de românii sau basarabenii deportaţi în Siberia, duşi acolo la muncă grea. Pentru mine au o importanţă morală pentru că cei care mi-au încredinţat seminţele, au făcut-o în speranţa că eu nu le voi pierde, vor fi multiplicate şi vor aminti de faptul că aceste resurse au salvat românii în acele condiţii grele”, a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Ceapa siberiană, denumită „Miruna” la rugămintea unui vrâncean care a ales să ofere câţiva bulbi Băncii de Resurse Vegetale, se remarcă printr-un gust dulce, uşor picat şi printr-o rezistenţă la temperaturi scăzute.

„Ceapa a fost salvată de o familie din Basarabia care a luat seminţele din Siberia. Ceapa respectivă fiind rezistentă a putut să hrănească românii de acolo. Au menţinut această ceapă şi fiul dumnealor ne-a adus câţiva bulbi de ceapă din grădina părintească. Soiul a fost cultivat în condiţii extreme, unde temperaturile minime coboară şi până la aproximativ -50 de grade şi unde sunt doar trei luni pe an în care se înregistrează temperaturi pozitive. În acele condiţii oamenii trebuiau să reziste şi cultivau în acele plante care să îi ajute. Când vorbim de ceapa siberiană, vorbim de o ceapă deosebită. În afară de faptul că este productivă, rezistă atât la arşiţă cât şi în special la temperaturi scăzute. Gustul este unul echilibrat, puţin picant dar foarte dulce, depăşeşte în zahăr tomata şi atunci vorbim de o armonie. O capacitate de păstrare şi o iuţeală armonizată cu dulceaţa ei. Nu am întâlnit până acum o ceapă dintre cele pe care noi le-am studiat, care să fie mai dulce decât aceasta”, a precizat Costel Vînătoru.

De ceapa siberiană de leagă destinul unei familii deportate din Bucovina, în anul 1945 de NKVD, în regiunea Kurgan din Siberia. Eugen Anghel povesteşte cum mama sa a reuşit să păstreze de la bunicii săi soiul care a fost intens cultivat în anii deportării în pământurile reci ale unui cătun în care se mai aflau alte 90 de familii.

„Avem salata aceasta siberiană adusă de părintele Artemie Leu, un părinte care a fost deportat şi el în Siberia, a stat vreo 7 ani. În momentul în care a sosit în ţară, aici la Buzău toţi îl considerau mort. Părintele a trecut prin multe încercări şi mi-a povestit multe chinuri şi suferinţe pe care le-a întâmpinat acolo. Când s-a întors de acolo, a adus seminţele acestea de salată care i-a ajutat foarte mult. Salata s-a păstrat, o avem aici, el a cultivat-o la Episcopie unde slujit mai bine de 40 de ani şi pe urmă la Mănăstirea Ciolanu unde s-a retras şi sigur am reuşit să o păstrăm şi să avem seminţe din salata aceasta siberiană, interesantă pentru gustul ei şi pentru rezistenţa sa la condiţii de temperaturi scăzute extreme. O varietate deosebită pentru Banca de Resurse, am reuşit să regenerăm seminţele. Ne gândim să o introducem în circuitul larg pentru că merită această plantă. Salata rezistă la îngheţ, are un foliaj frumos, o căpăţână tip iceberg, frunza este un verde închis, creaţă şi foarte gustoasă”, a precizat directorul BRGV Buzău.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale (BRGV) Buzău este o instituţie publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button