X

Lovitură de teatru: Banii din PNRR se vor duce pentru reconstrucția Ucrainei

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche era inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

„România a primit a doua tranșă din PNRR, s-au cheltuit nici 10% din bani, fondurile sunt în trezoreria Băncii Naționale. Este trist fiindcă acești bani pot realmente aduce o schimbare în bine în România. Să vedem în ce măsură se poate respecta data limită din 2026”, a spus într-un interviu pentru G4Media eurodeputata Corina Crețu (PRO Romania, Grupul Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European), fost Comisar european pentru politică regională.

Aceasta a vorbit despre faptul că România are o șansă care, în opinia sa, nu se va mai repeta, să dispună de acest volum de finanțări, precum în prezent, din Politica de Coeziune (programele operaționale din perioada 2014-2020 și cele din perioada 2021-2027) dar și fondurile din Next Generation EU, unde este încadrat Planul Național de Redresare și Reziliență. Motivele sunt mai multe, spune aceasta și țin în principal de prioritățile UE de alocare a fondurilor și de voturile politice pe care le anticipează, din partea celorlalte state membre, pe viitor.

Tema: Situația în acest moment a atragerii fondurilor din Politica de Coeziune și Next Generation EU

„Acum în plan european din păcate această politică este o adevărată pradă, se încearcă a se lua fonduri pentru noile priorități și probleme foarte grave și cred că România trebuie să își dea seama că are o șansă care nu cred că se va mai repeta, de a dispune de un pachet atât de amplu de fonduri europene”, a explicat Corina Crețu.

România are de încheiat cadrul financiar multianual 2014-2020, a amintit aceasta.

„Sunt multe voci care nu mai doresc regula n+3 pentru că statele nu sunt încurajate să se grăbească cu investițiile. Am avut peste 30 miliarde euro și rata de absorbție acum este de 83%. Din păcate, o parte din absorbție este artificială, noi am votat acum un an aici în Parlamentul European ca unele din cheltuielile cu refugiații din Ucraina să intre în absorbție. Care este cu adevărat rata finală o vom ști în martie 2024 dar ar fi păcat să fie mai mică decât 2007-2014 care s-a încheiat cu 92%. Atunci, în calitate de Comisar European m-am luptat pentru multe derogări: posibilitatea de a prelua creditele țării, includerea proiectelor retrospective (pentru care statul plătea credite), a fost o muncă în plus atunci dar am salvat mai mult de 3 miliarde de euro cu aceste derogări”, explică Corina Crețu.

Alte explicații din interviu:

  • „Mai avem acum lansarea exercițiului 2021-2027. Din păcate, de 2 ani se puteau folosi banii,  avem 30 miliarde de euro. Atunci când s-a stabilit bugetul m-am zbătut să rămână același indicator, PIB pe cap de locuitor, deși au mai fost multe idei, precum un indicator de primire a migranților care ne-ar fi făcut să pierdem foarte mult din buget.
  • Din 30 miliarde plățile efectuate de UE sunt de 753 milioane euro, 2%, practic prefinanțarea pe care o primește orice țară de la Comisie. Eu am vorbit de multe ori despre problemele din România, de lipsa proiectelor mature.
  • Toate guvernele din păcate au avut aceeași politică, de a face proiecte mai mici de 50 de milioane de euro, ca să evite aprobarea de către Comisia Europeană și dintr-un motiv politic, pentru a satisface toți primarii… o țară nu se poate schimba fundamental fără proiecte majore.
  • O altă problemă este necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale, dau exemplu modelul german și cel francez pe care le consider foarte flexibile, astfel, noi (Comisia, n.r.) lucram direct cu regiunile și nu cu Guvernul. Mă bucur că totuși a început să se lanseze ideea descentralizării, începând cu cele 8 programe regionale din perioada 2021-2027.
  • România a primit a doua tranșă din PNRR, s-au cheltuit nici 10% din bani, sunt în trezoreria Păncii Naționale până acum. Este trist fiindcă acești bani pot realemnte aduce o scgimbare în bine. Să vedem în ce măsură se poate respecta data limită din 2026. De exemplu, inițial s-a vorbit de 3 spitale noi, acum e clar că nu mai poate fi vorba, nu mai este timp, vorbim numai de modernizarea unor spitale.
  • Inițial, data limită a fost 31 decembrie 2025 iar ca raportor am făcut acest amendament, ca pentru Next Generation EU să avem dată limită 2026 și am obținut asta, aproape la limită. Dar la ritmul în care merge România…
  • Din păcate, nu există legislație care să soluționeze problemele din instanță mai rapid, de exemplu în Polonia tot ce este pe fonduri europene trebuie soluționat în 6 luni. Nu poți opri drepturile unui competitor de a contesta dar nici nu poți lăsa comunități întregi fără drumuri. Astfel, litigiile pe fonduri europene trebuie soluționate mai rapid.
  • Acum despre spitalele regionale, sunt semnate din 2015, îmi este foarte greu să înțeleg de ce durează atâît de mult; cel mai avansat este Iași-ul ; unde e în faza de licitație, totuși suntem în 2023; în 2018 Guvernul a luat decizia de a muta construcția pe 2021-2027,  și nu s-a săpat măcar o groapă.
  • La Cluj și Craiova nu s-a lansat licitația pentru spitale. Este o mare enigmă pentru mine, banii există, amplasamentele există, există studiile de fezabilitate. În momentul în care ai finanțările toată lumea se grăbește să implementeze mai rapid.”

Tema: Unde se situează România, ca atragere a fondurilor, față de alte țări?

  • „România stă din păcate între ultimele țări la implementarea noilor programe, multe au luat chiar și a treia tranșă din PNRR; au lansat apelurile pentru 2021-2027 și implementează, merg în paralel cu perioadele de programare fiindcă, repet, trăim vremuri foarte complicate. În România s-a numit un coordonator care să coordoneze ministerele dar nu văd foarte multe îmbunătățiri, perioada de implementare ia timp.
  • Alte țări au luat și a treia tranșă din PNRR și implementează toate proiectele în același timp fiindcă oamenii își dau seama că lucrurile se vor schimba și țările încearcă să maximizeze ce au acum pentru că nu se știe ce va fi în viitor.
  • Eu am văzut schimbările în bine pe care proiectele europene le aduc în viața oamenilor, dar știu că s-a propus un fond de reconstrucție a Ucrainei de 50 miliarde euro, a fost votat în comisiile Parlamentului dar toată lumea se întreabă de unde va fi alimentat acest fond. Foarte mulți dintre colegii noștri spun că la finalul anului 2026 să nu se mai facă nicio excepție pentru PNRR, statele care nu reușesc să implementeze, să returneze banii.
  • La noi probabil oamenii se gândesc că trece timpul și 2030 nu va fi treaba lor pentru cum se încheie 2021-2027.
  • Știți că sumele cele mai mari alocate vin în estul Europei. Să nu ignorăm faptul că țările au devenit tot mai egoiste, și din perioada pandemiei, apoi cu criza energetică, cu explozia prețurilor, cu războiul din Ucraina, cu cel din Israel și Gaza.
  • Nu știu dacă ați observat dinamica voturilor, dar tot mai puțin se votează pe criterii politice și practic în Parlamentul European este votul țărilor din este care să-și apere interesul, cu votul celor din vest care au un anumit nivel de dezvoltare, au mai puține fonduri europene și din păcate acolo forțele extremiste ajung pre primul loc tocmai pe această idee, că noi am fi o povară.”

Tema: La ce ne putem aștepta în perspectiva alegerilor de anul viitor?

  • „De la aderare România a primit peste 80 miliarde euro și dacă scădem contribuția națională, am rămas cu un beneficiu net de 60 miliarde. La acestea se adaugă 30 miliarde din PNRR și fondurile de preaderare. De aceea este lupta pentru Moldova și Ucraina, ele odată ce vor deveni candidate, vor obține fonduri de preaderare.
  • Este evident că alegerile europarlamentare vor defini instituțiile europene, drumul pe care vor merge Europa și România cel puțin pe următorii 10 ani, direcția proiectului european și actualele ambiții ale UE.
  • Foarte mulți vorbesc că va fi foarte greu după 2024 să se facă o majoritate pro-europeană în PE și tocmai de aceea noi avem această datorie să comunicăm mai bine, să spunem adevărul, ca UE să reprezinte puntea între popoarele UE.
  • În ciuda pandemiei, a războaielor, a inflației, catastrofelor naturale, cred că trebuie să continuăm acest parcurs fiindcă niciun stat membru nu ar fi putut avea rezultatele care sunt acum, pe cont propriu.”
Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

2 comentarii

  1. Păcat de munca și cele trei nopți nedormite ale dragului nostru președinte care s-a dus cu geanta goală la Bruxelless și s-a întors cu ea burdușită de 80 de miliarde de euro. Sunt mai mult ca sigur că vestea asta i-a amărât până la scârbă, finalizată cu o criză hepatică, călătoria de shoping făcută cu prima și cea mai răvășitoare doamnă a țării în Dubai, zilele acestea. Sunt la fel de sigur că președintele nostru va protesta energic și va uza de dreptul României de veto în fața tușii Unssula15% pentru a împiedica asemenea măgărie. Cam numai surprize din astea ne așteaptă dacă hotărârile la Bruxelless se vor lua, începând de anul viitor, pe bază de majoritate calificată, după eliminarea dreptului de veto.

  2. ONU lansează oficial infrastructura publică digitală “interoperabilă” numită “50-în-5″… care, desigur, va înrobi omenirea

    Pe 8 noiembrie, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și-a lansat noua inițiativă de promovare a infrastructurii publice digitale (DPI) în cooperare cu țările care pretind că “se angajează să împărtășească învățăminte, bune practici și tehnologii”.

    https://www.theburningplatform.com/2023/11/17/un-bill-gates-launch-50in5-global-digital-infrastructure-plans/

    Organizatorii au insistat că programul numit “50-în-5” va reduce în cele din urmă costurile, va construi capacitatea locală, va maximiza impactul și va ajuta la scurtarea radicală a călătoriilor de implementare pentru DPI în 50 de țări în următorii cinci ani.

    https://www.theburningplatform.com/2023/11/17/un-bill-gates-launch-50in5-global-digital-infrastructure-plans/

    DPI se referă la o rețea sigură și interoperabilă de componente care includ plăți digitale, sisteme de identificare și schimb de date, despre care globaliștii au afirmat că sunt esențiale pentru participarea pe piețe și societate într-o eră digitală.

    https://50in5.net/

    “DPI este necesar pentru ca toate țările să construiască economii rezistente și inovatoare și pentru bunăstarea oamenilor”, a declarat site-ul programului.

    Inițiativa este, de asemenea, susținută de GovStack, Banca Interamericană de Dezvoltare și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), precum și de Co-Develop, care a fost fondată de Fundația Rockefeller de extremă stânga. Acesta urmărește ca țările să proiecteze, să lanseze și să extindă cel puțin o componentă a stivei DPI într-un mod sigur, incluziv și interoperabil în următorii cinci ani. Fundația Bill și Melinda Gates, Centrul pentru Infrastructură Publică Digitală, Alianța Bunurilor Publice Digitale și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare au fost, de asemenea, implicate în program. Între timp, cele 11 țări care au participat la program până acum sunt Bangladesh, Brazilia, Estonia, Etiopia, Guatemala, Moldova, Norvegia, Senegal, Sierra Leone, Singapore, Sri Lanka și Togo.
    O răspândire atentă de pe fiecare continent, inclusiv națiunile din prima, a doua și a treia lume.

    Reprezentând Fundația Bill și Melinda Gates la evenimentul de lansare 50 în 5, Melinda Gates a spus că, cu investițiile potrivite, “infrastructura publică digitală ne va ajuta să accelerăm progresul în toate obiectivele de sănătate și dezvoltare”.
    Ea a adăugat că, până în 2028, peste 500 de milioane de oameni vor avea o identitate digitală care le va permite să acceseze mai ușor oportunități de angajare și educație, precum și servicii financiare, asistență medicală și programe guvernamentale.
    (Gates și prietenii săi globaliști vor accelera INFRASTRUCTURA PUBLICĂ DIGITALĂ în 50 de țări până în 2028.
    https://www.naturalnews.com/2023-11-14-gates-globalists-accelerate-dpi-50-countries-2028.html)

    Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a rostit discursul principal în cadrul lansării. El a împărtășit că țara sa își modelează “super-aplicația guvernamentală” după platforma Diia din Ucraina, care își propune “să permită toate situațiile de viață” cu ID-ul digital.
    “În următorii cinci ani, ne-am angajat să îmbunătățim și să stabilim componente DPI cheie: sistemul de plăți, semnătura digitală și identitatea digitală”, a spus el. Toate aceste componente sunt disponibile în Moldova. Ele sunt în prezent într-o stare permanentă de evoluție.”

    Între timp, în aceeași zi în care a fost lansat programul 50 în 5, Parlamentul European și Consiliul Europei au convenit asupra unui nou cadru pentru un sistem de identitate digitală europeană (eID) la nivel regional.
    Un comunicat de presă oficial a inclus: “Regulamentul revizuit constituie o schimbare clară de paradigmă pentru identitatea digitală în Europa, cu scopul de a asigura accesul universal al persoanelor și întreprinderilor la identificare și autentificare electronică sigure și fiabile”.

    https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2023/11/08/european-digital-identity-council-and-parliament-reach-a-provisional-agreement-on-eid/

    UN officially launches “interoperable” digital public infrastructure dubbed “50-in-5” … which will of course ENSLAVE humanity – NaturalNews.com
    https://www.naturalnews.com/2023-11-28-un-officially-launches-interoperable-dpi-dubbed-50in5.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button