Timp de 20 de luni, administrația Biden a încercat să pună bazele morale împotriva Rusiei, condamnând războiul brutal împotriva Ucrainei pentru uciderea fără discernământ de civili Argumentul a rezonat în mare parte din Occident, dar mai puțin în alte părți ale lumii, care au văzut războiul ca fiind mai mult un conflict de mare putere și au refuzat să participe la sancțiuni sau să izoleze Rusia în alt mod. Acum, în timp ce Israelul bombardează Fâșia Gaza, ucigând peste 4.300 de oameni din 7 octombrie, sprijinul neclintit al administrației Biden riscă să creeze noi atitudini împotriva eforturilor sale de a câștiga opinia publică globală, scrie New York Times.
Vorbind joi din Biroul Oval, președintele Biden a legat sprijinul american pentru Ucraina și Israel, descriind ambele națiuni ca fiind democrații care luptă împotriva dușmanilor hotărâți să-i „anihileze complet”. Rusia a invadat și încearcă să anexeze Ucraina, în timp ce Hamas, gruparea care controlează Gaza și neagă Israelului dreptul de a exista, a organizat un atac terorist care a ucis cel puțin 1.400 de oameni în sudul Israelului.
Dar contraatacul Israelului asupra Gaza, amenințările sale de a organiza o invazie terestră și susținerea Americii a celui mai important aliat al său din Orientul Mijlociu au provocat acuzații de ipocrizie.
Asemenea acuzații nu sunt tocmai noi în conflictul din Orientul Mijlociu. Dar dinamica crizelor duale a depășit dorința Washingtonului de a aduna sprijin global pentru a izola și pedepsi Rusia pentru invadarea vecinului său.
Din ce în ce mai mult, regiunea Orientului Mijlociu apare ca un front reînnoit în lupta pentru influență în Sudul Global – numele colectiv pentru națiunile în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină – care pune Occidentul în fața Rusiei și Chinei.
„Războiul din Orientul Mijlociu va crea o falie tot mai mare între Occident și țări precum Brazilia sau Indonezia, state cheie ale Sudului Global”, a declarat Clifford Kupchan, președintele Eurasia Group, o organizație de evaluare a riscurilor din New York. „Aceasta va îngreuna și mai mult cooperarea internațională cu Ucraina, precum aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei”.
Președintele Indoneziei Joko Widodo, cea mai populată națiune musulmană din lume, care nu recunoaște Israelul, a condamnat „nedreptățile continue împotriva poporului palestinian”. Războiul din Gaza nu va face decât să înrăutățească situația globală, a spus el, amenințând cu creșterea prețurilor petrolului după ce războiul din Ucraina a încetinit deja exporturile de grâu.
Președintele Braziliei Luiz Inácio Lula da Silva a criticat livrările de arme ale SUA către Ucraina, deoarece „încurajează” războiul, dar a dat vina pe ambele părți pentru conflict și s-a oferit să medieze. Brazilia, în calitate de președinte al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în această lună, a elaborat o rezoluție umanitară de încetare a focului în Gaza, care a condamnat, de asemenea, în mod explicit „atacuri teroriste odioase ale Hamas”.
După ce Statele Unite au respins rezoluția pentru că nu menționează dreptul Israelului la autoapărare, ambasadorul Braziliei la ONU, Sérgio França Danese, și-a exprimat frustrarea. „Sute de mii de civili din Gaza nu mai pot aștepta”, a spus el. „De fapt, au așteptat mult prea mult.”
Liderii arabi – inclusiv președintele Abdel Fattah el-Sisi al Egiptului, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan al-Saud – au criticat toți în discursurile de sâmbătă la summitul pentru pace de la Cairo pentru ceea ce ei au numit standarde duble. .
„Oriunde altundeva, atacarea infrastructurii civile și înfometarea în mod deliberat a unei întregi populații priin ne-alimentarea cu hrană, apă, produse de primă necesitate ar fi condamnată, responsabilitatea ar fi impusă”, a spus regele Abdullah. „Dreptul internațional își pierde orice valoare dacă este implementat selectiv.”
Palestinienii au criticat capitalele occidentale pentru că nu și-au exprimat indignarea față de bombardarea Gaza, similar cu etichetarea atacurilor rusești cu rachete împotriva orașelor și infrastructurii ucrainene drept „barbare” și „crime împotriva umanității”.
Când a izbucnit pentru prima dată războiul din Ucraina, palestinienii au fost încântați de atitudinea dură adoptată de capitalele occidentale împotriva unei țări care ocupă pământul alteia, a spus Nour Odeh, un comentator politic palestinian din Ramallah.
„Dar se pare că ocupația este rea doar dacă băieții care nu sunt de partea ta o fac.”
Într-un fel, conflictul din Gaza a fost o binefacere pentru Kremlin, eliminând lumina reflectoarelor de la războiul din Ucraina și poleind imaginea Rusiei în Orientul Mijlociu și în Sudul Global. În ultimii ani, președintele Putin a încercat să restabilească o parte din influența pierdută a Uniunii Sovietice în Orientul Mijlociu, intervenind militar în războaiele civile din Siria și Libia. El a întărit foarte mult legăturile cu Iranul, o țară pe care Israelul o consideră o amenințare la securitatea națională.
Sprijinul rus pentru Hamas a fost văzut ca o extensie a acestor eforturi, Putin comparând asediul Gazei cu asediul Leningradului din cel de-al Doilea Război Mondial, un simbol sacru al Rusiei.
China a încercat, de asemenea, să-și extindă influența în Orientul Mijlociu, după ce a mediat recent un acord între Iran și Arabia Saudită pentru a restabili relațiile. Rusia și China au refuzat să condamne Hamas. În schimb, ei au criticat tratamentul israelian asupra palestinienilor, în special decizia sa de a întrerupe apa și electricitatea în Gaza și numărul de morți civili acolo. Ei au cerut medierea internațională și o încetare a focului înainte ca Israelul să considere că războiul său a început pe deplin.
Cauza palestiniană a prosperat demult în Sudul Global așa că războiul din Gaza s-a adăugat resentimentelor deja existente în Africa, Asia și America Latină că Occidentul tratează Ucraina ca un caz special, deoarece este un război european. Ei denunță banii cheltuiți pentru înarmarea Ucrainei în timp ce obiectivele internaționale de dezvoltare sunt ignorate.
Există percepția că Occidentului „îi pasă mai mult de refugiații ucraineni, de civilii ucraineni care suferă, decât de noi când suferim în Yemen, în Gaza, în Sudan, în Siria”, a spus Hanna Notte, analist Eurasia lla Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Berlin.
Acest lucru ajută la ilustrarea motivului pentru care Occidentul nu a reușit să atragă țări precum India și Turcia să susțină sancțiuni împotriva Rusiei. Având în vedere situația din Gaza, este puțin probabil ca acel efort să reușească în curând.
„Este o mare durere de cap pentru diplomații occidentali, deoarece au petrecut mult timp în acest an încercând să atragă Sudul Global”, a declarat Richard Gowan, directorul ONU pentru International Crisis Group. „Am văzut că sprijinul și interesul pentru Ucraina s-au diminuat în rândul membrilor ONU pe parcursul acestui an”.
În Europa, discuția s-a desfășurat în mare parte pe rețelele de socializare, unde unii comentatori au criticat Europa pentru ipocrizie pentru diferitele sale abordări cu privire la războaiele din Ucraina și Gaza, în timp ce puțini politicieni au comentat direct.
Carl Bildt, fostul premier suedez, a scris pe X, fost Twitter, că cea mai mare parte a lumii percepe un standard dublu în politica occidentală cu privire la cele două războaie. „Pe bună dreptate sau greșit, acesta este ceva cu care trebuie să ne ocupăm”, a scris el.
Există semne că asta se întâmplă acum. Josep Borrell Fontelles, principalul diplomat al Uniunii Europene, a declarat miercuri într-un discurs în Parlamentul European că întreruperea alimentării cu apă este o încălcare a dreptului internațional, indiferent unde s-ar întâmpla. „Se afirmă clar că privarea unei comunități umane aflate sub asediu de o sursă de apă de bază este contrară dreptului internațional – în Ucraina și în Gaza”, a spus el.
Unii analiști au sugerat că ostilitatea față de politica occidentală în Ucraina în anumite colțuri ale lumii ar trebui luată ca dată, dar că ar putea fi totuși tratată cu tact.
În timpul Războiului Rece, Statele Unite s-au confruntat adesea cu un bloc ostil de națiuni nealiniate, precum și cu Uniunea Sovietică și aliații săi și au reușit totuși să prevaleze, a spus John Herbst, fost trimis al SUA în Ucraina, precum și diplomat în Israel și teritoriile ocupate.
Conflictul din Gaza ar putea face ca obținerea de sprijin pentru Ucraina să fie „marginal mai dificilă”, a spus el, dar în niciun caz imposibilă.
Scopul Israelului de a dezrădăcina Hamas este probabil prea ambițios, a spus el, dar poate slăbi foarte mult capacitatea militară a Hamas. Statele Unite vor primi o lovitură în opinia publică globală pentru sprijinul acordat Israelului pe termen scurt, dar probabil că acest lucru se va estompa în timp, a prezis el, și nu ar trebui să descurajeze Washingtonul de a continua să își susțină argumentele privind Ucraina.
„Ar trebui să explicăm că ceea ce face Moscova în Ucraina este periculos pentru toate națiunile, deoarece dacă tipul de ordine internațională pe care o urmărește Kremlinul și pe care o urmărește Beijingul devine ordinea internațională, asta înseamnă că toate statele mici, relativ slabe, ar fii la cheremul vecinilor lor mai mari”, a spus Herbst.
October 7th.
People in Gaza celebrate on the streets after hearing the news about the terrorist attack by Hamas against Israel.
More than a thousand Israeli civilians were massacred on that day pic.twitter.com/AUHtUP4VUh
— Visegrád 24 (@visegrad24) October 23, 2023
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
