Președintele Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul ungar a afirmat, după ce ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la București, că steagul secuiesc este „persecutat de 10 în România, în ciuda condamnării practicii de către instanța de la Strasbourg”.
„Ministrul român de externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei din cauza postării mele jubiliare pe Facebook și a declarat că nu există Ținut Secuiesc în România, prin urmare acesta nu poate avea niciun simbol. România a garantat drepturile naționale în fața puterilor învingătoare prin Tratatul Minorităților din 1919 și prin tratatele de pace care au pus capăt războaielor. Ministrul de externe Aurescu m-a făcut să mă întreb când va onora România datoria de 100 de ani și hotărârea Curții de la Strasbourg?”, se arată în postarea lui Zsolt Németh de pe Facebook.
Președintele Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul ungar a adăugat că Ungaria „susține drepturile poporului secuiesc, inclusiv utilizarea liberă a simbolurilor acestuia peste tot, inclusiv în instituțiile public și spațiile publice”,
Noua postare a parlamentarului maghiar vine după ce Bogdan Aurescu l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în urma unor declarații ale președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul ungar, care a pretins o îngrădire a „dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc”. În urma întâlnirii, șeful diplomației române a subliniat că în România nu există o unitate administrativ -teritorială cu această denumire.
„Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc”, a informat conducerea MAE, arătând că Ambasadorul Ungariei la București „a fost convocat, în această dimineață, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziția părții române”, în acest sens.
Potrivit comunicatului transmis de MAE, ministrul a evidențiat ,„în acest context, faptul că ordinea de drept din România consacră de dreptul persoanelor aparținând tuturor celor 20 de minorități naționale de a-și folosi însemnele specifice în privat, precum și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice”.
„În ceea ce privește însemnul așa-numitului ținut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific”, în condițiile în care „orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială”.
