Angajamentul de Anul Nou a polițiștilor din capitala Germaniei este acela de a alege un vocabular mai atent. Într-o recomandare pentru „utilizare lingvistică sensibilă la discriminare”, oficialilor li se spune ce termeni sunt „potriviți”, scrie BILD
Astfel, poliția trebuie să spună „din Asia de Vest” pentru a se referi la migranții turci, irakieni sau afgani pe motiv ca termenul ar fi imprecis din punct de vedere geografic și „conotat negativ de către mass-media”.
Șeful sindicatului german al poliției, Rainer Wendt (66 de ani), se teme de o „ascundere a realității”.
„La Berlin nu este neobișnuit ca tineri din Turcia, Irak sau Liban să fie implicați în crime”. Dacă acești oameni sunt etichetați drept „asiatici de vest”, „aceasta estompează realitatea”, spune el.
Termenul „refugiat” este și el „controversat”. Ar fi „de preferat” ca poliția să vorbească despre „persoane care caută protecție”.
Wendt consideră asta iritant. Având în vedere problemele poliției berlineze – criminalitatea în bandă organizată, islamiști etc. – astfel de recomandări „seamănă cu o batjocură a personalului”.
Allemagne. La police de Berlin prescrit à ses agents l’utilisation du terme « Asiatique de l’ouest » plutôt que « Originaire de pays du sud » pour désigner certains auteurs de délit, car ce terme serait discrédité par son utilisation par des médias de ré-information. pic.twitter.com/j4cuGbUTE8
— Lionel Baland (@LionelBaland) January 2, 2023
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
SFANTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUI:
“Daca între apostoli a fost vânzare, te mai miri daca între episcopi este ura?”
(…)
Trec deci cele ce se vad si vin cele asteptate, cele ce sunt mai bune decât cele ce se vad; totusi nimeni sa nu caute sa afle timpul când se vor petrece acestea: „Nu este în puterea voastra sa stiti, spune Domnul, anii si timpurile pe care Tatal le-a pus în stapânirea Sa” (Fapte l, 7).
Sa nu îndraznesti sa hotarasti timpul când se vor petrece acestea; dar, iarasi, nici sa dormi cu nepasare: „Privegheati, spune Domnul, ca în ceasul în care nu va asteptati va veni Fiul Omului” (Matei 24, 44).
Dar fiindca trebuia ca noi sa cunoastem semnele sfârsitului lumii si fiindca asteptam pe Hristos, pentru ca sa nu murim înselati si sa fim rataciti de falsul Antihrist, apostolii, mânati prin vointa dumnezeiasca, potrivit iconomiei dumnezeiesti, se apropie de adevaratul învatator si spun:
– „Spune-ne când vor fi acestea si care este semnul venirii Tale si al sfârsitului veacului?“(Matei 24, 3). Asteptam sa vii din nou, dar Satana se preface în înger de lumina (II Corinteni ll, 14), întareste-ne, ca sa nu ne închinam altuia în locul Tau.
Iar Domnul, deschizându-si dumnezeiasca si fericita Lui gura spune:
– „Vedeti sa nu va amageasca cineva!“(Matei 24, 4).
Si voi, ascultatorilor, care va uitati acum la Domnul cu ochii mintii, ascultati ca va spune si voua aceleasi cuvinte: „Vedeti sa nu va amageasca cineva!“. Aceste cuvinte va îndeamna pe toti sa luati aminte la cele ce vor fi spuse. Ele nu înfatiseaza istoria trecutului, ci sunt o profetie a celor viitoare, care negresit vor veni. Nu suntem noi cei care facem profetiile acestea, caci suntem nevrednici; noi va înfatisam cele scrise si aratam numai semnele. Tu ia aminte la cele care s-au întâmplat pâna acum si vezi care mai lipsesc înca si întareste-te pe tine însuti. „Vedeti sa nu va amageasca cineva, caci vor veni multi în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, si vor amagi pe multi” (Matei 24, 4-5). Cuvintele acestea în parte s-au împlinit. Asa au spus pâna acum Simon Magul, Menandru si alti eretici atei. Asa vor spune si altii si în vremea de acum, si mai târziu.
Al doilea semn: „Veti auzi de razboaie si de vesti de razboaie” (Matei 24, 6). Este sau nu este acum razboi între romani si persi pentru Mesopotamia? Se scoala sau nu se scoala neam peste neam si împaratie peste împaratie? „Si va fi foamete si ciuma si cutremure pe alocurea” (Matei 24, 7). Acestea s-au întâmplat. Si iarasi: „Vor fi semne înfricosatoare din cer si furtuni mari” (Luca 21, 11). Prin urmare, „privegheati, zice Domnul, ca nu stiti în care zi vine Domnul vostru” (Matei 24,42).
Totusi noi cautam un semn al Venirii Domnului, propriu noua. Noi, care facem parte din Biserica, cautam un semn bisericesc. Mântuitorul spune: „Atunci multi se vor sminti se vor vinde unii pe altii si se vor urî unii pe altii“ (Matei 24, 10). Sa nu te tulburi daca vei auzi ca merg pâna la varsarea sângelui episcopi împotriva episcopilor, clerici împotriva clericilor si popoare împotriva popoarelor. Lucrul acesta a fost scris mai dinainte. Nu te uita la cele ce se petrec acum, ci la cele scrise! Nu trebuie sa pieri si tu daca pier eu, dascalul tau! Se poate ca ucenicul sa fie mai bun decât dascalul si sa fie întâiul cel ce vine cel din urma (Matei 20, l6), pentru ca Domnul îi primeste si pe cei care au venit în ceasul al unsprezecelea (Matei 20, 6-9). Daca între apostoli a fost vânzare, te mai miri daca între episcopi este ura de frati? Semnul acesta nu priveste numai pe conducatori, ci si popoarele, într-adevar. Domnul zice: „Din pricina înmultirii faradelegii dragostea multora se va raci“ (Matei 24, 12). Se va lauda oare cineva din cei de fata ca are prietenie nefatarnica fata de aproapele? Oare nu adeseori buzele saruta, fata surâde, ochii sunt aparent voiosi, iar inima mestesugeste viclesug si faureste rele în timp ce vorbeste cu pace (Psalmul 27, 4)?
Mai ai si acest semn: „si se va propovadui aceasta Evanghelie a împaratiei în toata lumea, spre marturie la toate neamurile, si atunci va veni sfârsitul” (Matei 24, 14). Si dupa cum vedem, aproape toata lumea s-a umplut de învatatura lui Hristos.
Si ce se va întâmpla dupa aceasta? Domnul zice mai departe: „Deci când veti vedea urâciunea pustiirii, ce s-a spus de profetul Daniel, stând în locul cel sfânt; cel ce citeste sa înteleaga” (Matei 24, 15). Si iarasi: „Atunci, daca va va zice cineva: Iata Hristos este aici, sau: Iata este acolo, sa nu credeti” (Matei 24, 23).
Prin urmare, ura de frati face loc lui Antihrist. Diavolul pregateste mai dinainte dezbinarile dintre popoare, ca sa fie bine primit cel care vine. Sa dea Dumnezeu ca nici unul dintre cei de aici si nici vreun alt rob al lui Hristos din alta parte sa nu alerge la dusman.
Apostolul Pavel scriind despre Antihrist, a dat un semn lamurit prin cuvintele: „Ca va veni întâi lepadarea de credinta si se va arata omul faradelegii, fiul pierzarii, potrivnicul, care se înalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu sau sfânt, asa încât sa sada în templul lui Dumnezeu, aratându-se pe sine ca este dumnezeu. Nu va aduceti aminte ca va spuneam acestea înca pe când eram la voi? Si acum stiti ce-l opreste de a se arata la vremea sa. Caci taina faradelegii lucreaza de pe acum; trebuie numai ca acela care o opreste acum sa fie luat din mijloc. Si atunci se va arata cel fara de lege, pe care Domnul îl va nimici cu duhul gurii Lui si-l va pierde cu aratarea venirii Sale. Venirea lui este prin lucrarea Satanei, însotita de tot felul de puteri, de semne si de minuni mincinoase si de toata amagirea nedreptatii pentru cei ce pier”
(II Tesaloniceni 2, 3, 10).
Acestea le spune Pavel. Lepadarea de credinta se petrece în timpul nostru; oamenii au lepadat dreapta credinta: unii marturisesc filiopaternitatea, altii îndraznesc sa spuna ca Hristos a fost adus de la neexistenta la existenta. Mai înainte ereticii îsi marturiseau ratacirea lor pe fata; acum însa este plina Biserica de eretici ascunsi. Oamenii s-au lepadat de adevar, si neadevarul le încânta urechile. Se graieste ceva care desfata urechile? Toti oamenii asculta cu placere. Se graieste ceva folositor sufletului? Toti se îndeparteaza. Cei mai multi oameni s-au lepadat de învataturile cele drepte; este ales raul mai mult decât binele. Aceasta este deci „lepadarea de credinta“. Trebuie asteptat dusmanul, în parte a si început de pe acum sa trimita pe înaintemergatorii lui, ca sa vina pregatit la vânatoare. Ai grija de tine, omule, si întareste-ti sufletul! Biserica îti arata acum, înaintea Dumnezeului celui viu (I Timotei 6, 13), si te învata mai dinainte cele cu privire la Antihrist, înainte de venirea lui. Nu stim daca vine în timpul vietii tale si nici nu stim daca vine dupa trecerea ta din aceasta viata. Este bine însa ca tu sa cunosti semnele venirii lui si sa te întaresti mai dinainte.
Hristos cel adevarat, Fiul Unul-Nascut al lui Dumnezeu, nu vine de pe pamânt. Daca va veni cineva din pustie, înselând prin false minuni, sa nu iesi (Matei 24, 26). Daca vor spune: „Iata, aici este Hristos, iata, acolo, sa nu crezi” (Marcu 13, 21). Nu te uita deci în jos si pe pamânt, caci Stapânul Se pogoara din ceruri (Fapte 1, 11). Nu Se va mai pogorî ca la întâia venire, singur, ci înconjurat de zeci de mii de îngeri. Nu va veni în ascuns, ca „ploaia pe lâna” (Psalmul 71, 6), ci Se va arata stralucitor ca fulgerul. El însusi a spus: „Caci dupa cum soarele iese de la rasarit si se arata pâna la apus, tot asa va fi si venirea Fiului Omului” (Matei 24, 27). Si iarasi: „Si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu multa putere si slava, si va trimite pe îngerii Lui cu sunet de trâmbita” (Matei 24, 30-31), si celelalte. Dar dupa cum la prima Lui venire, când avea sa Se întrupeze si se astepta ca Dumnezeu sa Se nasca din Fecioara, diavolul a cautat sa batjocoreasca acest fapt prin aceea ca a nascocit mai dinainte cu viclenie în idolatrie zei falsi care se nasc si care au fost nascuti din femei, cu intentia, dupa cum socotea el, de a nu se mai da crezare adevarului, o data ce a pus minciuna înainte, tot astfel, când are sa vina adevaratul Hristos la a Doua Sa venire, potrivnicul, luând ca pricina asteptarea celor fara de rautate, si mai cu seama a celor din taierea împrejur (evreii), va aduce un vrajitor foarte iscusit în înselatoarea si reaua arta a fermecatoriei si vrajitoriei; se va numi în chip mincinos pe sine însusi Mesia; iar prin aceasta numire de Masiach va însela pe iudeii care asteapta pe Mesia, iar pe neamuri le va amagi prin nalucirile sale vrajitoresti.
La începutul domniei lui va lua masca blândetii, a castitatii si a iubirii de oameni, aratându-se om învatat si întelept.
Dându-se drept Mesia cel asteptat, va însela pe evrei prin semne, prin minuni si prin minciunile savârsite cu ajutorul înselaciunii vrajitoresti, în urma însa, va înscrie pentru domnia lui tot felul de rautati ale neomeniei, încât va întrece pe toti nedreptii si nelegiuitii care au fost înaintea lui (Daniel 7, 24). Va fi fata de toti ucigas, foarte crud, nemilos, dar se va îndrepta mai ales împotriva noastra, a crestinilor. Numai trei ani si sase luni va îndrazni sa faca aceste nelegiuiri, caci va fi nimicit prin a Doua Venire slavita din cer a Celui Unuia-Nascut, Fiul lui Dumnezeu, a Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a lui Hristos cel adevarat. El va nimici pe Antihrist cu duhul gurii Lui (II Tesaloniceni 2, 8 ) si-l va da în focul gheenei.
N-am nascocit noi aceste învataturi pe care vi le spunem; ele sunt aflate din dumnezeiestile Scripturi pe care le primeste Biserica.
Barbatul acesta va fi hulitor si nelegiuit; nu va mosteni împaratia de la parintii sai, ci va rapi domnia prin vrajitorie. Cine-i acesta sau cu a cui putere lucreaza? Talmaceste-ne-o, Pavele! „Venirea lui este prin lucrarea Satanei, ne-o spune Pavel, cu puteri, cu semne si minuni mincinoase” (II Tesaloniceni 2, 9).
Aceste cuvinte lasa sa întelegem ca Satana se foloseste de el ca de o unealta si ca el însusi lucreaza prin acesta. Satana stie ca la judecata viitoare nu va mai gasi nici un pic de mila; pentru aceasta nu duce razboiul ca de obicei, prin slugile sale, ci-l poarta el însusi pe fata: „cu toate semnele si minunile mincinoase“, în adevar tatal minciunii (Ioan 8, 44) mestesugeste fapte ale minciunii ca sa creada multimile ca vad înviat din morti pe cel neînviat; ca schiopii merg si orbii vad, cu toate ca nu s-a facut nici o vindecare.
Pavel urmeaza: „Potrivnicul, care se înalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu sau sfânt” (II Tesaloniceni 2, 4). „De tot ce se numeste Dumnezeu“: Antihrist se va arata în chip fatarnic urâtor al idolatriei,„încât sa sada în templul lui Dumnezeu” (II Tesaloniceni 2, 4). Dar care templu? Templul iudeilor.
Caci daca Antihrist vine la ecrei ca Mesia cel asteptat de ei si daca voieste sa fie adorat de ei, atunci, spre a-i însela mai mult, se îngrijeste foarte mult de a reconstrui Templu, ca sa-i faca sa creada ca el este cel din semintia lui David, care are sa zideasca din nou Templul construit de Solomon. Antihrist atunci va veni, când, dupa hotarârea Mântuitorului, nu va ramâne din templul iudeilor piatra pe piatra (Matei 24, 2). La început va lua masca iubirii de oameni, dar în urma se va arata neîndurator, mai cu seama fata de sfintii lui Dumnezeu.
Scriptura, în adevar, spune: „Vazut-am, si cornul acela facea razboi sfintilor” (Daniel 7, 21). Iar în alta parte zice: „si va fi vreme de necaz, cum n-a mai fost de când a fost neam de om pe pamânt si pâna în vremea de acum” (Daniel 12, 1). Cumplita este fiara, balaur mare, nebiruit de oameni, gata sa-i înghita! Cu toate ca putem sa vorbim mai multe despre Antihrist pe temeiul dumnezeiestilor Scripturi, totusi ne multumim cu acestea, ca sa aiba masura cuvântarea noastra.
Pentru ca Domnul a cunoscut cruzimea potrivnicului, a dat credinciosilor Sai unele îngaduinte, si spune: „Atunci cei din Iudeea sa fuga în munti” (Matei 24, 16).
Domnul spune: „Dar din pricina celor alesi se vor scurta zilele acelea” (Matei 24, 2). Antihrist va domni numai trei ani si jumatate. Aceasta o spunem nu pe temeiul scripturilor apocrife, ci pe temeiul lui Daniel, care zice: „si se va da în mâna lui pâna la vreme si vremuri si jumatate de vreme” (Daniel 7, 25). „Vreme” este primul an, în care va creste deocamdata domnia lui Antihrist; „vremi” sunt ceilalti doi ani ai faradelegii, asa ca avem la un loc trei ani; „jumatate de vreme“, sunt sase luni. Iar în alta parte, Daniel spune acelasi lucru: „si s-a jurat pe Cel ce în veac este viu, ca în vreme si în vremuri si în jumatate de vreme…” (Daniel 12, 7). Unii au interpretat în acelasi sens si cuvintele: „O mie doua sute nouazeci de zile” (Daniel 12, 11); si: „Fericit cel care rabda si ajunge la o mie trei sute treizeci si cinci de zile” (Daniel 12, 12).
Cine oare va fi fericitul care va primi atunci cu credinta mucenicia pentru Hristos? Afirm ca mucenicii de atunci sunt mai presus de toti mucenicii. Mucenicii dinainte de venirea lui Antihrist au avut de luptat numai cu oameni, pe când mucenicii din timpul lui Antihrist vor lupta chiar cu Satana fata catre fata. Împaratii prigonitori de dinainte ucideau numai, nu se faceau ca învie morti, nici nu aratau naluciri de semne si minuni. Acum însa Antihrist este pornit sa îngrozeasca si sa însele, „încât sa amageasca de va fi cu putinta si pe cei alesi“ (II Tesaloniceni 2, 11). Sa nu se suie în inima vreunuia de atunci gândul: „Ce minune mai mare a facut Hristos? Cu ce putere savârseste el aceste minuni? Daca
n-ar voi-o Dumnezeu, n-ar îngadui-o!“. Apostolul te întareste si spune mai dinainte: „Pentru aceasta Dumnezeu le va trimite lucrarea înslaciunii” – cuvântul „trimite” este pus în locul cuvântului „îngaduie“ -, nu pentru ca sa aiba cuvânt de aparare, ci „ca sa fie judecati“ (II Tesaloniceni 2, 12). Pentru ce? „Pentru ca n-au crezut adevarului, adica adevaratului Hristos, ci le-a placut nedreptatea“ (II Tesaloniceni 2, 12), adica Antihrist. Dumnezeu îngaduie acestea si în prigonirile petrecute în cursul istoriei, cât si la sfârsitul lumii; nu înseamna ca este neputincios în a le împiedica, ci încununeaza ca de obicei prin rabdare pe propriii Sai luptatori, facându-i asemenea profetilor si apostolilor Lui. Pentru scurtul timp de suferinta vor mosteni împaratia vesnica a cerurilor, dupa cum spune Daniel: „si în vremea aceea se va mântui tot poporul Tau, care a fost scris în carte” – evident, în cartea vietii. „si multi din cei care dormeau în tarâna pamântului se vor scula; unii spre viata vesnica, si altii spre ocara si rusine vesnica. Iar cei care au fost întelegatori vor straluci cum straluceste cerul; iar dintre drepti cei multi vor straluci ca stelele în veac, si înca mai mult” (Daniel 12, 1-3)
Intareste-te pe tine insuti, omule! Ti-am dat semnele lui Antihrist. Intipareste-ti-le nu numai in memorie, ci raspandeste-le tuturor fara invidie. Daca ai copil dupa trup, invata-l de pe acum; iar daca ai nascut un fiu prin cateheza, intareste-l si pe acesta mai dinainte, ca sa nu ia ca adevarat Hristos pe cel fals. Caci “taina faradelegii lucreaza de pe acum” (II Tes. 2, 7). Ma inspaimanta razboaiele dintre popoare, ma inspaimanta schismele din Biserici, ma inspaimanta ura dintre frati. Sa fie spuse acestea!
Sa dea Dumnezeu sa nu se intample venirea lui Antihrist in vremea noastra. Cu toate acestea, noi sa ne intarim!
Acestea am avut de spus despre Antihrist”.
(Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheze)
Zilnic ne încredinţăm că se dărâmă şi ultimele temeiuri pe care societatea noastră le-a temeluit cu frică de Dumnezeu şi cu multă osteneală şi a sperat că vor constitui punctele de sprijin ale copiilor ei.
În acest climat de nesiguranţă, de confuzie şi de imoralitate, unii propovăduiesc şi zidesc „omul nou”, un om fără personalitate, fără inimă, fără suflet, fără iubire, fără perspectivă veşnică, omul care va fi un număr între zeci de milioane de numere. Numerotarea persoanei umane, depersonalizarea ei, este neliniştea nemărturisită a tuturor acelora care – în interiorul lor – dispun încă de împotriviri duhovniceşti.
Poate să însemne sfârşitul iubirii creştine, a solidarităţii sociale, în numele unei confortabile şi rapide slujiri a lor. Privatizarea serviciilor sociale (de exemplu ale sănătăţii) într-un mediu, precum o conturează globalizarea, desfiinţează purtarea de grijă a statului. Filantropia în domeniul sănătăţii constituie o imposibilitate, după cum societatea (depersonalizată şi deja numerotată) nu se va legaliza, nici nu va avea posibilitatea să suporte cheltuielile ridicate de nevoile de spitalizare şi de îngrijire a semenilor noştri defavorizaţi.
De altfel, sănătatea este un domeniu sensibil, care nu trebuie să fie plasat fără discernământ unei părţi terţe şi, mai ales, funcţionarilor ignoranţi şi depersonalizaţi ale unei asociaţii de sănătate depersonalizate şi impasibile.
Buna nelinişte şi atunci şi acum are un înţeles esenţial. Certifică faptul că ne poziţionăm corect în faţa venirii lui Antihrist.
Nu ne panicăm, dar nici nu ignorăm profeţia. Dintru început creştinii l-au aşteptat pe Antihrist şi făceau legătura între venirea lui şi situaţiile dificile pentru Biserică, precum prezenţa prigonitorilor creştinismului (Nero), apariţia şi activitatea noilor eretici (arianismul, etc.), invazia şi dominaţia puterilor antihristice şi a regimurilor tiranice (islam, ateismul stalinist).
Aceleaşi erau situaţiile premergătoare despre care Evanghelistul Ioan scria: „şi acum mulţi antihrişti s-au arătat. Drept aceea cunoaştem că este ceasul de pe urmă” (I Ioan 2: 18). Marele Vasile, ca să folosim un exemplu autentic, trăind într-o astfel de perioadă dificilă, îl sfătuieşte pe Episcopul Varsus al Edesei – care era exilat -, să rabde cu vitejie exilul pentru că va trece repede, oricât ar mai fi la uşi – completează – vremea lui Antihrist, când se cuvine să se roage pentru ca Domnul să îndepărteze necazurile sau să-l păzească în mijlocul necazurilor fără a cădea (Marele Vasile, Epistola 264).
Buna nelinişte şi interesul creştinilor, în toate perioadele istoriei bisericeşti, asupra faptului că „Antihrist vine” (I Ioan 2, 18), au fost cu desăvârşire îndreptăţite şi au fost întemeiate pe cuvântul Domnului că „dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veţi primi” (Ioan 5, 43), şi pe Tradiţia Apostolică (Matei 24, 25, Marcu 13, 14, II Tesaloniceni 2, 1-12, I Ioan 2 şi 4, II Ioan 5; 6: 3).
Învăţătura catehetică a Bisericii Vechi mărturiseşte că printre învăţăturile de bază către creştinii nou luminaţi era şi învăţătura despre A-Doua-Venire a Domnului şi despre venirea lui Antihrist (Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza a 15-a). S-au întâmplat însă uneori răstălmăciri ale textelor scripturistice, care au creat credincioşilor împotriviri neliniştitoare.
Situaţii şi evenimente care au fost considerate ca semne ale venirii lui Antihrist au trecut ireversibil, precum anul 6000 de la facerea lumii (Vezi Sfântul Irineu de Lugdunum, Contra Eresurilor, cap. 22 şi 24), căderea Romei, dominaţia otomanilor, etc.) şi Antihrist nu şi-a făcut încă apariţia. De aceea, precum scrie Sfântul Ipolit al Romei, „căci vremea va arăta mijirea Sa” (Despre Hristos şi Antihrist, 49) şi, precum completează Andrei al Cezareei, „celor trezvitori timpul le va descoperi şi experienţa” (Comentariu la Apocalipsă, 38).
Aşadar problema nu este dacă vom primi într-un document public un număr, fie şi într-un climat problematic şi prevestitor al„semnelor vremurilor” într-un fel sau altul, ci dacă-l vom accepta ca semn al închinării către Antihrist şi ca pecete a lui, atunci când el însuşi va veni
Mai importante decât acestea sunt trei studii susţinute de Sfânta Mănăstire Grigoriu şi în special al treilea dintre acestea care poartă titlul „Codul liniar (BAR CODE) şi numărul 666. Studiul al treilea (23-6-97)”, Sfânta Mănăstire Grigoriu, Athos, 23 iunie 1997. La acest studiu colaborează ieromonahul Lukas şi monahul Prodromos, licenţiat în inginerie electronică. Părintele Prodromos foloseşte ştiiinţa sa tehnică şi o bogată bibliografie a unor cercetători străini ca să-şi argumenteze poziţia. Definitivând extrem de clar demonstraţia despre prezenţa lui 666 în EAN-13, încheie concluzionând cu următoarele afirmaţii foarte interesante.:
„Şi simpla folosire a actelor de identitate electronice este foarte periculoasă pentru libertatea persoanei umane, din cauza terifiantelor posibilităţi ale Informaticii.Încă şi în cazul în care n-ar exista 666 în actele de identitate, acceptarea lor înseamnă aderarea noastră la un sistem totalitar, care nu îl tratează pe om ca Chip al lui Dumnezeu, ci ca ‘subiect’ al datelor (Legea 2472/1997), care repede poate constitui obiect în mâna oligarhiei economice sau, ulterior, a lui Antihrist.
Folosirea lor însă va fi abominabilă, dacă se va corela într-un mod oarecare cu numărul 666. Nici un creştin care recunoaşte şi respectă mărturia Sfântului Ioan Evanghelistul din Apocalipsă nu poate să primească acest act de identitate care să conţină simbolul Antihristului.
Mulţi refuză să coreleze încă şi simboluri evidente ale lui 666 cu numărul care este semnalat în Apocalipsă, 666. Nu au însă dreptate. Pentru că nu doar existenţa, dar şi simpla suspiciune că un anume simbolism al lui 666 este posibil să se fi insinuat în vreun obiect determinant al identităţii persoanei este suficientă ca să îi convingă pe creştini să respingă imediat şi energic folosirea acestui obiect (adică a actului de identitate electronic).
Se impune o asemenea opoziţie energică, pentru că primirea numărului lui Antihrist înseamnă respingerea lui Hristos şi alăturarea cu diavolul. Acest lucru reiese din învăţătura Apocalipsei (14, 9-11), dar şi din experienţa Bisericii din timpurile Mucenicilor. Sfinţii Mucenici nu numai că nu negau pe Hristos prin cuvânt, dar nu îndurau nici simbolic să înfăptuiască vreo faptă idololatrică, pentru că acest lucru însemna pentru ei negarea lui Hristos.
Deşi s-a afirmat public că în noile acte de identitate nu se va folosi codul liniar de tip EAN-13 şi UPC-A, totuşi nimic nu se poate considera sigur.
În afară de aceasta, şi totalitarismul care se impune mondial de către oligarhia economică se corelează direct cu codul liniar, astfel încât să fie foarte posibilă împlinirea cuvântului Apocalipsei despre imposibilitatea de a realiza tranzacţii economice de către cei care nu au acces electronic la sistemul de tranzacţii impus …
Prin urmare, informarea la timp şi responsabilă a poporului constituie pentru prezent primul pas, aşa încât să ia poziţie în mod responsabil şi cunoscând consecinţele acesteia într-o temă atât de serioasă a credinţei sale şi a libertăţii lui personale” (pp. 26-27).
In cadrul discutiei care a avut loc în legătură cu acordul Schengen, s-a propus ca cel mai eficient mod de aplicare plasarea acestui număr pe mână sau pe frunte, pentru a nu exista pericolul ca, introdus pe vreun card oarecare, fie de identitate, fie de alt fel, posesorul său să-l piardă, să-i fie furat sau să fie falsificat.
S-a hotărât ca propunerea să fie restudiată, de vreme ce toate tările ”fac greseala” anterior să semneze si să valideze acordul Schengen. Domnul K., jurist la birourile Comisiei Europene din Luxemburg, a spus:
‘‘A fost discutată în cadrul acordului Schengen tema plasării acestui număr de cod de înregistrare pe frunte sau pe mână“. Si a subliniat: ”ceea ce vă spun eu acum s-a spus întocmai”.
Scopul celor care îl promovează este acela de a înlocui banii lichizi cu un număr codificat.
Vor să dea fiecărui om un număr de cod unitar, ID unic în lume, pe care să nu-l mai aibă un al doilea om de pe pământ.
Acest număr de cod ID se va da în primul stadiu pe un card sau pe o carte de identitate electronică si treptat se va transfera pe mână sau pe frunte.
La scurtă vreme se va interzice circulatia banilor sub formă de numerar si cel care va arăta si folosi bani lichizi va fi pedepsit, si acest lucru cu pretextul că vor dori să controleze operatiunile ilegale. In acelasi timp însă, vor controla orice tranzactie.
Asadar sistemul va functiona după cum urmează: orice tranzactie economică pe care o va face cineva se va face pe baza numărului unitar ID codificat al cărtii sale de identitate sau al microcipului de pe mână sau de pe frunte si numai digital”
Înainte de a se legifera cardul cetăţeanului (portofelul digital), care va fi urmat de blestemata pecetluire, Biserica Ortodoxă, cea care drept ţine Cuvântul Adevărului, Mama şi hrănitoarea noastră, oare nu trebuie să rostească cuvântul Adevărului şi să dea îndrumări drepte fiilor ei?
Refuzam categoric primirea noilor
ID-uri electronice dacă acestea conțin numărul 666 sau numarul in sistem binar care va servi acelorași planuri tiranice ale tratatului Schengen.
Utilizarea numărului 666 în noul ID electronic constituie ultimul pas înainte de marcajul pe mâna dreapta sau pe frunte cu semnul fiarei.
Prin urmare, primirea ID digital de catre creștini înseamnă lepădarea de Iisus Hristos și inrolarea pe frontul Satanei și moartea duhovniceasca a persoanei.