După dezvăluirile ce au făcut înconjurul României și cu siguranță și înafara țării, cu privire la tratamentul anti-covid al dr. Flavia Groșan, au apărut și cozile de topor ce lovesc în ceea ce poate fi o alternativă la toată mafia BigPharma. Dar totodată s-au coalizat și oamenii verticali, cu vastă experiență în medicină. Prof. dr. Vasile Astărăstoae este unul dintre ei și declară că este și va fi alături de dr. Flavia Groșan:
Flavia Groșan, curaj și încredere. Dacă Colegiu vă sancționează, decizia poate fi contestată în Contenciosul Administrativ. I-am comunicat doamnei doctor Pantiș, că dacă se ajunge la o astfel de situație, mă ofer, pro bono, să fiu expertul Dvs. în probleme de etică medicală. Binențeles dacă Dvs. acceptați. Fără falsă modestie, am și expertiza și experiență în acest sens.
Domnul Vasile Astărăstoae este un adevărat Medic, om și creștin (ortodox) practicant.
Ceea ce este Mihai Eminescu pentru limba și literatura română (și nu numai), aceea este Medicul Nicolae Paulescu pentru medicina românească (Arhetipul Medicului Român în Eternitate):
„Prin urmare, medicina studiază omul şi, singură printre ştiinţe, are omul ca unic obiect al studiului ei.
Ce e mai mult, – medicina, fiind o ştiinţă cu aplicaţii practice, are meritul de a pleca numai de la fapte pozitive; EA NU URMEAZĂ SISTEME SAU UTOPII , CARE FIIND ÎNTOCMITE PE O CUNOȘTINȚĂ IMPERFECTĂ A OMULUI, NU SERVESC DECÂT SĂ INDUCĂ LUMEA ÎN EROARE. Medicina cunoaşte deci în mod real omul; ea ar trebui să fie principala bază a filozofiei.
Profesia unui medic îl obligă să se devoteze pentru cei ce suferă şi, de multe ori chiar, să-şi rişte viaţa pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găseşte abnegaţia absolută de sine, pe care medicina o impune celor ce o exercită?
Este evident deci că, dintre toate profesiile, medicina este cea mai binefăcătoare. Dar, – în plus, – medicul, prin profesia sa, devine prietenul
şi chiar confidentul celor ce suferă, – bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni, – care-l ascultă şi se supun orbeşte la prescripţiile lui. Ori, cum un medic instruit cunoaşte instinctele şi prin urmare şi patimile, îi este uşor ca, – prin grai şi prin exemplu, – să poată să lumineze omenirea şi să-i îndrumeze educaţia socială, care combate aceste patimi, – adică să răspândească principiile adevăratei morale ştiinţifice.
Astfel, părintele medicinei, HIPOCRATE, a avut dreptate să zică; „scopul final al medicinei nu este numai să vindece sau să prevină bolile, – ci încă să perfecţioneze pe oameni şi să-i facă mai fericiţi, făcându-i mai buni”.
Medicul trebuie deci să fie, în acelaş timp, un savant care iubeşte din tot sufletul ştiinţa medicală, adică ştiinţa omului; să fie o fiinţă care se jertfeşte pentru alţii, până la moarte şi, în sfârşit, să fie un învăţător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei… şi aşa ar fi în realitate, dacă confraţi nedemni n-ar fi deschis tarabă în templul sacru al medicinei.”
Dr. NICOLAE PAULESCU,” Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria”, Editura Vicovia, 2010
Om cu demnitate, domnul Astarastoaie! Felicitari! Ne bucuram cand vedem adtfel de oameni bravi care lupta pentru adevar!