La iniţiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minorty SafePack (MSPI) care solicită protecţia la nivelul Uniunii Europene (EU) a drepturilor minorităţilor europene autohtone, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Inițiativa cetățenească „Minority SafePack” are drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective. Comisia Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuţii pe drepturile omului, fiind o organizaţie politică şi economică. Drepturile minorităţilor sunt în competenţa Consiliului Europei, iar tratatele privind minorităţile sunt ratificate de statele europene. Ulterior,în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „Minority Safepack”, urmând ca iniţiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populaţia Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.
Inițiativa a plecat din Transilvania de la UDMR și organizațiile secuiești.
Deputaţii, care au votat fără voturi contra şi abţineri iniţiativa comună a fracţiunilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a partidului partener Uniunea Creştin-Socială(CSU) şi a partenerului
lor în coaliţia guvernamentală, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în aplicare propunerile privind protecţia minorităţilor recapitulate
în MSPI.
Argumentând importanţa acestor propuneri, deputaţii au evidenţiat faptul că peste 50 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene aparţin minorităţilor şi că pe lângă cele 24 de limbi
oficiale mai există în UE aproape 60 limbi regionale şi minoritare.
Un cetăţean UE din 8 aparţine unei minorităţi sau are o limbă minoritară ca limbă maternă.
S-a subliniat faptul că, dintre minorităţile autohtone, comunitatea romă sau sinti este cea mai numeroasă, fiind evaluată la 12-14 milioane de suflete.
Printre altele s-a semnalat iminenţa pericolului “dublei măsuri”, deoarece – în timp ce ţările candidate la aderare sunt supuse unor criterii foarte stricte privind protecţia minorităţilor
– după aderarea la Uniune nu există niciun cadru legal care ar putea asigura satisfacerea acestor criterii.
Prin urmare este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles şi toate celelalte instituţii UE să introducă pe ordinea de zi cauza minorităţilor autohtone şi să asigure protecţie drepturilor acestora – arată hotărârea adoptată de parlament.
Sprijinul Bundestag-ului faţă de MSPI “vine în momentul optim, într-o perioadă în care Germania se află la preşedinţia Uniunii Europene, iar preşedinta Comisiei Europene este germana Ursula von der Leyen” – a subliniat comunicatul remis agenţiei ungare de presă MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European (PE) Lóránt Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor (FUEN) care a lansat MSPI împreună cu UDMR.
“Cred că am reuşit să obţinem cel mai important sprijin de până acum, înaintea hotărârii plenarei PE în decembrie şi deciziei oficiale a Comisiei Europene în ianuarie” – a adăugat politicianul.
Iniţiativa cetăţenească se referă la deviza UE “Unitate în diversitate” şi precizează în introducere că la bazele UE stau respectul demnităţii umane şi al drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. Afirmarea acestor valori nu este însă suficientă pentru a preveni limitarea drepturilor minorităţilor şi efectele dăunătoare care periclitează existenţa limbilor şi culturilor minoritare.
Iniţiatorii recunosc că protecţia minorităţilor ţine în primul rând de competenţa statelor membre, însă consideră că UE trebuie să facă mai mult pentru protecţia minorităţilor naţionale decât face în momentul actual.
Iniţiativa cetăţenească europeană a fost susţinută cu semnăturile a 1 123 422 de persoane care provin, pe lângă Ungaria, din Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Italia, Letonia, Lituania, România, Suedia, Slovacia şi Slovenia.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Deci și aromânii din Macedonia grecească vor fi protejați iar după intrarea în EU și cei din Serbia, Albania și Macedonia de Nord.
V-ați fi așteptat la altceva!?!
Daca in Romania se va impune ca lege europeana, aia cu “autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective”, asta va incalca in mod flagrant articolul 1 din Constitutie: ” România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”! Practic, acest articolul fundamental din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI a devenit astazi o formulare de tot rasul-amar pt noi, romanii. Pt a respecta realitatea , Articolul 1 din Constitutie ar trebui reformulat astfel: ” România este o Colonie securist-masonica antinaţionala, cu trupe americane de ocupatie si migranti relocati aici, fara drepturi in politica interna si cea externa, iar de cand cu Pande-escrocheria si fara drepturi cetatenesti, unitara in hotie si coruptie , faramitat pe zone de interese si minoritati nationale si sexuale.”
Vai de capul nostru ca neam!
Trianonul va fi”rezolvat” de cei care, alaturi de unguri, au pierdut atunci !
E mai bine si mai rapid asa !