Plandemia a dat viața copiilor peste cap: Obezitate, lene, 5 ore în plus pe telefon, tabletă, calculator

Pandemia dăunează sănătății copiilor. Nu mor într-un număr mare din cauza virusului în sine (din contră, par să fie puțin afectați de el) și nici nu este vorba doar de faptul că blocajele instituite de autorități pentru a limita răspândirea Covid-19 dăunează sănătății mintale a copiilor, scrie The Economist, într-un material pe care îl vom reda pe larg.

Problema, în schimb, este aceea că, în țările bogate, viața în izolare a făcut copiii mai grași și mai sedentari. Aceste efecte pot persista mult mai mult decât restricțiile concepute pentru a combate boala.

Cercetările asupra comportamentului copiilor în aceste vremuri ciudate se află, desigur, încă la început, dar datele din aceste faze incipiente sugerează că dieta lor s-a schimbat. Un nou studiu, publicat de revista Obesity, a analizat tineri deja supraponderali care au stat închiși în apartamentele lor din Verona, Italia, în timpul perioadei critice a focarului de coronavirus. S-a constatat că, deși consumul de fructe și legume de către copii a rămas același, în trei săptămâni au consumat mult mai multe produse crocante (crispy – orig.), băuturi dulci și carne roșie. Cercetătorii au mai descoperit și că, în medie, a apărut o masă suplimentară pe zi.

Un motiv pentru care asta se întâmplă ține de faptul că au petrecut mai mult timp holbându-se pe telefon, televizor și computer. Studiul din Obesity arată totodată că timpul petrecut în fața acestei diversități de ecrane a crescut cu aproape cinci ore pe zi. Asta înseamnă nu numai mai mult sedentarism, dar și un consum mai mare de alimente nesănătoase. Parțial, din cauza faptului că privirea la un astfel de dispozitiv creează ocazia de a lua o gustare, spune Myles Faith de la Universitatea din Buffalo, unul dintre autorii raportului. Însă, copiii sunt bombardați și cu reclame la junk food. Deoarece acest gen de mâncare și băuturile zaharoase dau dependență, apetitul tinerilor pentru un astfel de regim este probabil să persiste și după ce se ridică blocajul.

Lenea poate deveni și ea un obicei. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Wisconsin, în perioada pandemiei copiii americani cu vârsta de peste 10 ani au avut cu 50% mai puțină activitate fizică. Copiii mai mici, care își petrec mai mult timp privind la un ecran decât alergând (sau invers) tind să rămână cu acel comportament în adolescență, spune Anthony Okely, de la Universitatea din Wollongong, Australia. Potrivit acestuia, lipsa de somn este o altă problemă. În medie, copiii au petrecut cu o jumătate de oră mai puțin pe tărâmul viselor, în perioada blocajului și izolării. Mai rău, s-a schimbat și stilul lor de stilul lor de somn s-a schimbat. Copiii închiși se culcă mult mai târziu (și se culcă puțin mai mult). Un astfel de comportament este asociat cu o cunoaștere și o autoreglare mai sărace, dar și cu luarea în greutate.

Toate aceste urmări au legătură cu închiderea școlilor. Școala structurează viața elevilor, lăsându-le mai puțin timp pentru telefon. Școala impune o distanță între mese și îi determină să meargă la culcare mai devreme. De asemenea, școala îi obligă să se miște mai mult. Pauzele și bătutul mingii îi ajută enorm. Chiar și actul fizic de a merge la școală – plimbarea până la stația de autobuz sau mersul cu bicicleta la școală – se adaugă la exercițiul zilnic al tinerilor. Dar chiar și atunci când școlile se vor redeschide, multe dintre aceste beneficii pentru sănătate vor rămâne pierdute, cel puțin pentru un timp. Părinții îngrijorați de germenii din transportul public vor fi mai tentați să-și ducă copiii cu mașina, iar în pauză regula va fi păstrarea distanței sociale. Cluburile de atletism de după orele școală cu greu vor mai fi o prioritate.

Într-adevăr, sportul organizat pentru tineret a fost o altă victimă a pandemiei. Copiii care fac sport prezintă mai puține riscuri să fie obezi, să fumeze sau să consume droguri, spune Jon Solomon, de la Aspen Institute. De asemenea, tind să obțină note mai mari și, în cele din urmă, locuri de muncă mai bine plătite.

Toate acestea sunt asociate cu o sănătate mai bună pe termen lung. Însă problema este aceea că, după doar două luni de măsuri anti-coronavirus, aproape o cincime dintre copiii americani și-au pierdut interesul pentru a face sport, potrivit unui sondaj realizat de divizia Project Play, de la Aspen. Lucrurile par să stea similar și în alte părți. Noua Zeelandă a fost una dintre primele țări care au ieșit blocarea, ridicând totodată și aproape toate restricțiile anti-covid. Chiar și așa, înscrierile pentru rugby-ul organizat, la grupa de vârstă 5-13 ani, au scăzut cu aproximativ o cincime față de anul trecut. Numărul jucătorilor este de așteptat să crească pe măsură ce avansează sezonul, spune Steve Lancaster, de la New Zealand Rugby. Fiind însă un sport „de proximitate”, probabil că acesta e un dezavantaj în perioada aceasta. Păstrarea distanței sociale într-o grămadă e imposibilă.

În acest context, copiii cu dificultăți financiare probabil că vor suferi cel mai mult: se bazează mai mult pe școală pentru a avea acces la mese hrănitoare, e mai puțin probabil să locuiască în case spațioase și, deci, cu condiții obiective pentru a face exerciții fizice. Și cum cartierele lor tind să fie mai periculoase, joaca afară este mai puțin atrăgătoare, spune dl. Okely.

Asta înseamnă că sportul organizat ar trebui să joace un rol mai mare. Cu toate acestea, conform sondajului Aspen, deși 60% dintre părinții care câștigă peste 100.000 de dolari spun că copiii lor vor relua sportul la același nivel sau chiar mai înalt odată cu ridicarea restricțiilor din pandemie, doar 44% dintre cei care câștigă sub 50.000 de dolari spun același lucru. Mai mult, deoarece minoritățile etnice din America par să prezinte un risc mai mare de virus, părinții de culoare și asiatici se tem mai mult că copiii lor se vor îmbolnăvi în timp ce fac sport. Este, în consecință, mai puțin probabil să spună că copiii lor vor relua activitatea odată ce pandemia va trece, spune domnul Solomon.

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.

• Donație lunară
• Doar acum

Selectați cât doriți să donați (EUR)

€5 €10 €20 Altă sumă

Introduceți cât doriți să donați (EUR)