Mai jos puteți găsi opiniile a 12 experți de nivel mondial care contestă interpretările oficiale legate de Coronavirus, ca și memele atât de prevalente în social media.
Dr. Sucharit Bhakdi este un specialist în microbiologie. A fost profesor la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz și a condus Institutul pentru Microbiologie și Igienă Medicală, fiind în același timp unul dintre cei mai citați cercetători din istoria Germaniei.
https://youtu.be/OfYKd4C-pbE
„0:00 Reporteriță: Profesore dr. Sucharit Bhakdi, sînteți specialist în boli infecțioase și microbiologie. Sînteți unul dintre cei mai des citați oameni de știință din cercetarea medicală a Germaniei. Azi vom vorbi despre coronavirus. Acest virus împrăștie frica în întreaga lume. Și în Germania, starea de urgență a impus restricții severe. Ce sînt coronavirușii?
0:24 Sucharit Bhakdi: Acești viruși coexistă cu animalele și oamenii pe întreaga planetă. Sînt o familie numeroasă. Ei pricinuiesc multe boli mărunte, des întîlnite, ale căilor respiratorii. Cel mai adesea, infecțiile rămîn subclinice, fără simptoame. Probleme grave apar aproape numai la pacienți bătrîni, cu alte boli cronice, mai ales de plămîni și inimă. Acum însă a apărut un nou membru, care împrăștie frica în lume. De ce? Noul COVID-19 a apărut în China și s-a răspîndit repede. Pare să producă un neașteptat de mare număr de morți. Au venit rapoarte alarmiste din Nordul Italiei, care corespundeau cu cele din China. Trebuie însă arătat că în marea majoritate a focarelor din alte părți ale lumii rata mortalității aparente se arată mult mai mică. Asemenea rate înalte precum 4, 5 sau 6% n-au fost atinse. De pildă în Coreea de Sud mortalitatea aparentă a fost 1%.
1:43 Reporteriță: De ce rată de mortalitate „APARENTĂ”?
1:46 Sucharit Bhakdi: Cînd pacienții au în același timp mai multe boli, un agent infecțios nu trebuie considerat singurul răspunzător pentru un deznodîmînt mortal. Asta s-a întîmplat cu COVID-19, dar asemenea concluzie e falsă și crează primejdia neglijării altor factori importanți. Rate diferite de mortalitate pot fi datorate unor situații locale diferite. De pildă, ce are în comun Nordul Italiei cu China? Răspuns: poluarea intensă a aerului. Este cea mai ridicată din lume. Nordul Italiei este China Europei. Plămînii locuitorilor de aici au fost afectați timp de zeci de ani și datorită acestu motiv situația nu este comparabilă cu alte zone.
2:49 Reporteriță: Referitor la Germania – virusul s-a răspîndit și la noi.
2:55 Sucharit Bhakdi: Da. Se răspîndește și în Germania. Ca urmare avem acum destule date să evaluăm adevărata primejdie a virusului în țara noastră.
3:16 Reporteriță: Asta au făcut experții și politicienii germani. A fost declarat cel mai înalt nivel de alertă și au fost luate măsuri preventive extreme.
3:23 Sucharit Bhakdi: Da, și asta e o mare tragedie. Pentru că toate aceste măsuri sînt fără rost. În primul rînd, întrebărilor importante li s-a răspuns. Prima întrebare: Poate acest virus să provoace boală serioasă la tineri și să omoare pacienții care n-au alte boli? Asta l-ar face diferit de celelalte virusuri din grupa corona. Răspunsul e limpede: NU. Avem 10000 de infecții raportate (18.03.2020). 99,5% au simptoame ușoare sau deloc. Aici mai putem vedea că este greșit și primejdios să vorbim despre 10000 de „pacienți”. Ei nu sînt bolnavi cu adevărat. „Infecție” nu e același lucru cu „boală”. Doar 50-60 au fost cu adevărat bolnavi și 30 au murit pînă azi. În 30 de zile. Avem o mortalitate aparentă a COVID-19 de un caz pe zi. Pînă acum. În cel mai rău scenariu care trebuie prevenit, conform autorităților, vom avea 1 milion de cazuri și poate 3000 de morți, în 100 de zile. Asta înseamnă 30 de morți pe zi. Scopul este să se evite acest „scenariu cel mai rău”.
5:22 Reporteriță: Toate măsurile actuale urmăresc să încetinească răspîndirea virusului pentru a salva vieți.
5:34 Sucharit Bhakdi: Da. Dar noi deja analizăm scenariul cel mai rău – cu 30 de morți zilnic. 30 de morți pe zi poate părea foarte mult, dar trebui să ne gîndim că aici, în Germania, zilnic mor 2200 persoane cu vîrsta de peste 65 de ani. Trebuie să ne gîndim că unii dintre aceștia au avut coronaviruși. Nu se știe cîți. Putem presupune 1% (ceea ce sigur e prea puțin). Asta înseamnă 22 pe zi, purtători de coronaviruși normali. Și aceștia mor în fiecare zi. Singura diferență este că noi nu vorbim despre „morți datorită coronavirusului” pentru că știm că acești viruși nu sînt pricina principală a morții. Așadar, ce facem acum e să prevenim ca acești 22 să nu fie înlocuiți de 30 de pacienți cu COVID-19. Asta e ceea ce se întîmplă. Ne e frică că acei 1 milion de infectați ne vor da 30 de morți pe zi în următoarele 100 de zile, dar nu ne dăm seama că 20, 30, 40 sau 100 de pacienți pozitivi cu viruși din grupa coronavirușilor deja mor zilnic Au fost luate măsuri extreme pentru a evita apariția COVID-19 în locul altor viruși din grupa coronavirușilor.
7:20 Reporteriță: Ce credeți despre toate aceste măsuri?
7:23 Sucharit Bhakdi: Le consider caraghioase, absurde și direct primejdioase. Concetățenii noștri mai bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi ca ei să nu se afle printre cei 2200 care pleacă zilnic în ultima călătorie, Contactele sociale și evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească șederea pe Pămînt. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată. Apoi, impactul groaznic asupra economiei amenință existența a nenumărate persoane. Urmările asupra îngrijirii medicale sînt profunde. Deja serviciile către pacienții aflați în nevoie s-au redus, operații au fost anulate, clinicile medicale s-au golit, personalul medical s-a redus. Toate acestea vor avea un impact rău asupra întregii societăți. Pot doar să zic: Toate aceste măsuri duc la autodistrugere și sinucidere colectivă, pentru nimic altceva decît o nălucire.” (transcript realizat de Marius Mioc)
https://www.youtube.com/watch?v=p_AyuhbnPOI
Dr. Wolfgand Wodardg este un medic german specializat în probleme pulmonare, om politic și fost președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În anul 2009 el a cerut o investigație în privința confictelor de interese din jurul măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru a contracara pandemia de gripă porcină.
„Politicienilor li se face curte de către oamenii de știință… oameni de știință care vor să fie importanți, care vor să aibă parte de finanțare pentru instituțiile lor, oameni de știință care merg cu curentul și vor să facă parte din el. Ceea ce ne lipsește acum este o modalitate rațională de a privi lucrurile.
Ar trebui să ne punem întrebări de tipul acesta: Cum ne-am dat seama că acest virus este periculos? Cum se manifesta înainte? Nu am avut același lucru anul trecut? Este măcar ceva nou?
Toate acestea lipsesc.
INTEGRAL
0:04 Wolfgang Wodarg: Trebuie să vă spun ceva despre molima cu coronavirus pe care se spune că o avem chiar acum. Întîi m-am gîndit că această înșelătorie publicitară se va sfîrși, dar a crescut atît de mult încît trebuie s-o analizăm cu atenție. Am lucrat ca medic și am condus un departament de sănătate. Am avut propriul meu sistem de monitorizare pentru gripă. În fiecare an am văzut cum mulți oameni se îmbolnăvesc într-o zonă de 150000 de locuitori. În fiecare an în lume apar noi feluri de viruși, pentru că virușii trebuie să se schimbe. Dacă aceeași viruși ar reveni anul următor, sistemul nostru imunitar i-ar recunoaște și nu vor putea să ne îmbolnăvească și să se înmulțească. Așa că în mod regulat ei trebuie să se schimbe cîte puțin și ăsta e motivul pentru care avem noi variante ale acestor viruși în fiecare an. Există aproximativ 100 de feluri de viruși care se schimbă constant. Pînă acum, nu ne-a prea păsat care virus a pricinuit această gripă, sau boală, sau cum vreți s-o numiți. Dar s-au făcut investigații de-a lungul mai multor ani în Glasgow. Acolo au încercat să folosească testele disponibile – asta înseamnă că ei n-au testat toate cele 100 de feluri de viruși, ci numai cei pentru care aveau teste disponibile. Așa că au verificat poate 8 sau 10 viruși și coronavirușii au fost totdeauna printre cei testați.
1:36 Aici sînt rezultatele de la Glasgow. Au verificat între 2005 și 2013 care viruși apar la boli respiratorii. Aceste coloane colorate sînt virușii. Partea verde se referă la coronaviruși, care mereu au apărut. În bolile respiratorii coronavirușii în mod normal sînt între 7% și 15%, sau între 5% și 14%, totdeauna aceste numere variază. Așadar, e firesc că o mare parte dintre viruși sînt coronaviruși.
2:10 Ce s-a întîmplat? În China, în Wuhan, este cel mai mare laborator pentru viruși din întreaga Chină. Așadar, acolo sînt o mulțime de experți în problemă, care se ocupă cu ea toată ziua. Wuhan este un oraș mare, 11 milioane de locuitori, spitale mari, unități mari de terapie intensivă. Totdeauna sînt acolo oameni cu pneumonie, care au nevoie de ventilație artificială… sute de persoane. Și ei au făcut teste pe cîțiva pacienți, mai puțini de 50, verificînd virușii pe care aceștia i-au avut și examinînd acești viruși în laborator. Și au găsit un fel nou de virus. Asta le-a atras atenția. Cînd un virusolog găsește ceva de acest fel el pune descoperirea într-o bază de date globală. Această bază de date e disponibilă pentru oamenii de știință din întreaga lume, și din Berlin, de pildă. În Berlin au verificat și comparat această nouă apariție în baza de date și au încercat să creeze un test pentru a măsura acest nou fel de coronavirus. Apoi domnul Drosten a trimis un protocol către Organizația Mondială a Sănătății, și a fost admis acolo foarte repede. În mod obișnuit, un test e considerat un produs medical și trebuie să fie validat. Asta înseamnă că trebuie să fie verificat foarte precis. Ce spune acest test? Ce măsoară el? Testul menționat a fost dezvoltat la clinica Charite. Dar pentru că nu exista nici un test validat și se iscase o mare panică, s-a hotărît să fie folosit pretutindeni. Și atunci domnul Drosten a pos la dispoziție testul.
3:44 Desigur, un virusolog nu poate să spună dacă un virus e primejdios sau nu. El poate doar să spună „acest virus e diferit”, „avem un test pentru el”. Dar este acest virus primejdios, domnule Drosten? Cum ar putea el să știe? El ar avea nevoie de mai multe date epidemiologice bazate pe observațiile despre cît de bolnavi devin oamenii. Cît de repede se însănătoșesc? Sînt mai multe victime decît înainte? De asta este important să te uiți la datele din anii de dinainte și să le compari. Să te uiți la procentul de mortalitate pentru a vedea cîți oameni au murit din pricina virusului. Atunci cînd te uiți pentru un anume virus, de pildă pentru coronavirus, poți să verifici întreaga populație. Ceea ce vei găsi este că între 8% și 10% dintre oameni vor avea cîte un fel de virus care îi va face bolnavi. Dar dacă verifici între cei care se prezintă la doctor pentru a lămuri cine e bolnav, și dacă verifici spitalele și îți iei eșantionul de acolo, atunci desigur vei găsi încă și mai multe persoane cu rezultate pozitive la infectare cu coronavirus. Ca să spunem așa, depinzînd de ce proporție de populație verifici, dacă verifici întreaga populație, pacienții din sala de așteptare, oamenii din spitale ori pacienții în stare foarte gravă de la terapie intensivă care sînt în pragul morții, te poți aștepta să găsești între 7 și 15% coronaviruși de fiecare dată cînd faci un test. Totuși, dacă au murit din pricina coronavirusului ori datorită altui virus în timp ce aveau și coronavirus nu poate fi stabilit cu siguranță. Așadar, cînd te uiți la mortalitatea din Italia trebuie să cunoști de unde au fost eșantioanele testate. Unde și cum au fost folosite acele puține teste disponibile? Dacă au fost folosite în spital în cazurile grave, atunci desigur mortalitatea rezultată de coronavirus crește. Asta arată așa datorită grupului specific care a fost examinat. Mortalitatea specifică unei boli este procentajul de morți în rîndul celor care au fost infectați cu acea boală. Cu privire la bolile respiratorii acute sezoniere, cunoscute sub numele de gripă, mortalitatea este de 0,1%, ceea ce deja e maxim. Asta înseamnă că o persoană din o mie de locuitori care se îmbolnăvesc de gripă moare, în fiecare iarnă. Așadar acum trebuie să vedem dacă acest număr a crescut datorită coronavirusului. Pentru Germania, fără gripă ar fi cu 20000 pînă la 30000 de morți mai puține. Asta e numită mortalitate de exces. Noi știm că coronavirusurile sînt între 5% și 14% dintre toate virusurile care provoacă gripă. Hai să zicem 10%. Să presupunem că în anii de dinainte i-am fi testat pe toți pacienții grav bolnavi din spitale de coronavirus, ceea ce desigur nu s-a întîmplat. Ne-am aștepta ca între 2000 și 3000 de persoane care au murit de gripă în fiecare an să fi avut și coronavirus. Și încă sîntem departe de aceste numere.
7:40 Se pare că e un caz cînd virusologii au creat ceva foarte senzațional și cu creația lor au impresionat guvernul chinez. Guvernul chinez a făcut ceva foarte mare din asta. Dintr-odată a devenit foarte important din punct de vedere politic, ieșind complet din cadrul virusologic. Dintr-odată au fost instalate echipamente de recunoaștere facială la aeroporturi, febra era măsurată. Termometrul clinic a controlat traficul pe străzile chinezești. Și asta a fost atît de semnificativ încît a dus la consecințe internaționale. Politicienii trebuie să se ocupe de problemă, să ia o poziție. Atunci virusologii au intrat iar în joc. Guvernele au întrebat proprii lor virusologi și ei au confirmat că virusul e un lucru despre care să te îngrijorezi și au propus să se dezvolte teste pentru a ajuta la măsurarea virusului, ca în China. Ceva s-a țesut în jurul acestei povești. O rețea de informații și opinii s-a dezvoltat în unele grupuri de experți. Și politicienii s-au îndreptat spre aceste grupuri, care începuseră toate acestea, și au absorbit această rețea, au devenit parte a ei. Aceasta a făcut ca politicienii care se bizuie pe aceste argumente în timp ce folosesc aceste argumente pentru a evalua cine trebuie să fie ajutat, să se determine măsurile de siguranță și ce anume trebuie îngăduit. Toate aceste hotărâri au provenit din acele argumente. Asta înseamnă că a devenit foarte greu pentru critici să spună: „Stop. Nu e nimic deosebit”.
Asta îmi amintește despre basmul cu regele care se plimba fără haine. Și doar un copil mic a îndrăznit să spună „regele e gol!”. Toți cei de la curte, din jurul guvernului și întrebând guvernul pentru sfaturi, fiindcă ei singuri n-au de unde să știe, toți s-au conformat și s-au alăturat curentului general. Deasemeni, politicienii sînt curtați de mulți oameni de știință. Oameni de știință care vor să fie importanți în politică pentru că au nevoie de bani pentru instituțiile lor. Acești oameni de știință se alătură curentului principal și își vor și ei partea lor. „Și noi putem să ajutăm”, „Am făcut o aplicație”, „Avem un program pentru asta”. Așadar, sînt mulți oameni care spun „vrem să ajutăm și noi” pentru că vor să cîștige bani din asta și să devină importanți. Ce lipsește în acest moment este o gîndire rațională asupra problemei. Trebuie să ne punem întrebări precum: „De unde știm că acest virus e primejdios?”, „Cum a fost înainte?”, „N-am avut ceva asemănător și anul trecut?”, „Este ceva nou?”. Asta lipsește. Și regele e gol.” (transcript realizat de Marius Mioc).
Dr. Joel Kettner este profesor de Chirurgie și Sănătate Publica la Universitatea Manitoba, fost Director de Sănătate Publică pentru provincia Manitoba și Director Medical al Centrului Internațional pentru Boli Infecțioase.
„Nu am văzut niciodată ceva ca acum, nici măcar ceva apropiat de ce se întâmplă acum. Nu am în vedere pandemia, pentru că am văzut 30 de pandemii, una în fiecare an. Se numesc gripe. Iar alte viroze respiratorii, nu știm întotdeauna ce sunt. Dar nu am văzut niciodată genul acesta de reacții și încerc să înțeleg de ce.
Mă îngrijorează mesajul transmis publicului despre frica de a intra în contact cu alți oameni, de a fi în același loc cu oamenii, strângându-le mâna, având întâlniri. Mă îngrijorează multele, foarte multele consecințe legate de asta.
În Hubei, în provincia Hubei, unde au fost până acum cele mai multe cazuri de infectări și decese, numărul actual al cazurilor raportate este de 1 la 1000 iar rata actuală a morților raportate este de 1 la 20.000. Poate că asta ar putea ajuta la punerea lucrurilor în context.”
Dr. John Ioannidis este profesor de medicină la Universitatea Stanford. El este de asemenea redactorul șef al European Journal of Clinical Investigation. A fost președintele departamentului de Igienă și Epidemiologie de la Universitatea Ioannina și profesor asistent la Universitatea de Medicină Tufts.
„Pacienții care au fost testați pentru SARS-CoV-2 sunt într-o măsură disproporționat de mare cei care au simptome și probleme grave. Din moment ce majoritatea sistemelor de sănătate au o capacitate limitată de testare, problemele de selectare a celor infectați s-ar putea să se agraveze în viitorul apropiat.
Singurul caz în care un grup întreg și închis a fost testat a avut loc pe vasul Diamond Princess. Rata cazurilor fatale a fost de 1%, dar aceștia erau în cea mai mare parte bătrâni, un grup de vârstă în care incidența morților cauzate de Covid-19 este mult mai mare.
Ar putea fi atât de joasă rata cazurilor fatale produse de Covid-19? Nu, spun unii, punând accentul pe rata ridicată a morților în rândul bătrânilor. Totuși, chiar și gripele moderate sau cele comune, cunoscute de ani de zile, pot produce o rată a mortalității de până la 8% când îi ating, de pildă, pe bătrânii aflați în aziluri. În fapt, astfel de coronavirusuri „moderate” infectează zeci de milioane de oameni anual și sunt responsabile pentru 3% până la 11% dintre cei spitalizați în fiecare iarnă în SUA cu infecții respiratorii.
Dacă nu am ști că există un nou virus și nu i-am verifica pe oameni cu teste PCR, numărul total al morților provocate de „boli ca gripa” nu ne-ar părea neobișnuit. În cel mai bun caz, s-ar putea să observăm fără prea mare îngrijorare că sezonul gripei de anul acesta este un pic mai rău decât în mod obișnuit. Media nu ar vorbi despre acest lucru mai mult decât ar vorbi despre un meci de baschet din NBA între două echipe modeste.”
Dr. Yoram Lass este un medic și politician israelian fost Director General al Ministerului Sănătății. El a fost de asemenea Decan Adjunct al Universității de Medicină din Tel Aviv.
„Italia este recunoscută pentru morbiditatea uriașă rezultată din probleme respiratorii, de trei ori mai mult decât orice altă țară europeană. În SUA mor anual 40.000 de oameni în sezonul gripei obișnuite iar până acum au murit 40-50 de persoane, majoritatea într-un azil de bătrâni din Krikland, Washington.
În fiecare țară, mor mai mulți oameni din cauza gripei obișnuite decât cei care mor din cauza coronavirusului.
Există un foarte bun exemplu pe care îl trecem cu vedere cu toții: gripa porcină din 2009. Acesta a fost un virus care a plecat din Mexic iar până astăzi nu există un vaccin împotriva sa. Dar cum așa? La vremea aceea nu era Facebook sau poate că era dar se găsea la începuturi. Prin comparație, coronavirusul este un virus cu PR.
Oricine crede că statele vor opri virușii se înșală.”
Dr. Pietro Vernazza este un medic elvețian, specializat în boli infecțioase la Spitalul Cantonal din St. Gallen și Profesor de Sănătate Publică:
„Avem date de încredere din Italia și o lucrare a unor epidemiologi care a fost publicată în reputata revistă „Science”, care a analizat răspândirea în China. Rezultă limpede că aproximativ 85% din toate infecțiile au apărut fără ca cineva să-și dea seama de infecție. 90% din pacienții infectați au în mod verificabil peste 70 de ani, 50% au peste 80 de ani.
În Italia, unul din zece oameni diagnosticați va muri, potrivit cercetării publicate în revista Science, ceea ce înseamnă din punct de vedere statistic unul într-o mie de persoane. Fiecare caz individual este tragic, dar adesea – la fel ca în cazul gripei sezoniere – afectează pe cei care se află la sfârșitul vieții.
Dacă vom închide școlile, îi vom împiedica pe copii de la a dobândi rapid imunitate. Ar trebui să integrăm mai bine faptele științifice în deciziile politice.”
Frank Ulrich Montgomery este un radiolog german, fost președinte al Asociației Medicale Germane și Președinte Adjunct al Asociației Medicale Mondiale.
„Nu sunt un susținător al carantinei. Oricine impune ceva de tipul acesta trebuie să ne spună când și cum o să o luăm din nou de la capăt. Din moment ce trebuie să presupunem că virusul va fi cu noi mult timp, mă întreb când ne vom reîntoarce la normal? Nu poți ține închise școlile închise până la sfârșitul anului. Pentru că va trebui să treacă cel puțin atât până când vom avea un vaccin. Italia a impus o carantină și a obținut efectul opus. Și-au umplut rapid spitalele, dar asta nu a împiedicat răspândirea virusului în timpul carantinei.”
Prof. Hendrik Streeck este un cercetător german al HIV și epidemiolog. Este profesor de virologie și director al Institutului de Virologie și Cercetarea HIV de la Universitatea Bonn.
„Noul patogen nu este atât de periculos, este chiar mai puțin periculos decât Sars-1. Ceea ce distinge Sars-CoV-2 este că se reproduce în partea superioară a gâtului și din acest motiv este mult mai infecțios deoarece virusul sare dintr-un gât în altul, ca să zicem așa. Dar acesta este de asemenea un avantaj: deoarece Sars-1 se multiplică în plămâni, nu este atât de infecțios, dar cu siguranță ajunge la plămâni ceea ce îl face să fie mai periculos.
Trebuie avut de asemenea în vedere că morțile rezultate în Germania din cauza Sars-CoV-2 erau în principal bătrâni. În Heinsberg, de pildă, un bărbat de 78 de ani cu alte boli cronice a murit din cauza unui atac de cord și asta fără să fie nevoie de coronavirus. Din moment ce era infectat, el apare în mod natural trecut în statisticile Covid 19. Dar întrebarea este dacă el nu ar fi murit oricum, chiar și fără coronavirus.”
Dr. Yanis Rousel et. al. – o echipă de cercetători de la Institutul de Boli Infecțioase din Marsilia au condus un studiu peer-reviewed în ceea ce privește mortalitatea Coronavirusului, pentru guvernul francez.
„Problema SARS-CoV-2 este probabil exagerată din moment ce 2,6 milioane de oameni mor din cauza infecțiilor respiratorii în fiecare an comparativ cu cele mai puțin de 4000 de morți ca urmare a SARS-CoV-2 la momentul scrierii acestei lucrări.
Studiul a comparat rata mortalității rezultate din SARS-CoV-2 în țările OECD (1,3%) cu rata mortalității coronavirușilor normali identificați în pacienții AP-HM (0,8%) în perioada 1 ianuarie 2013 – 2 martie 2020.
Ar mai trebui notat că studiul sistematic al altor coronavirusuri (dar nu și pentru SARS-CoV-2) a relevat că procentul celor asimptomatici este egal sau chiar mai mare decât procentul pacienților simptomatici. Aceleași date pentru SARS-CoV-2 ar putea fi în curând disponibile, ceea ce va reduce mai mult riscul relativ asociat aceste patologii.”
Dr. David Katz este un doctor american și director fondator al Centrului de Prevenție de la Universitatea Yale.
„Mă îngrijorează teribil faptul că aceste consecințe sociale, economice și de sănătate publică rezultate din prăbușirea totală a vieții normale – școli și afaceri închise, adunări interzise – vor fi de durată și catastrofale, probabil mai grave decât bilanțul direct al virusului. Bursa își va reveni cu timpul, dar multe afaceri nu-și vor mai reveni niciodată. Șomajul, sărăcia și disperarea vor fi o nenorocire de primă mărime pentru sănătatea publică.”
Michael T. Osterholm este profesor și director al Centrului pentru Cercetarea Bolilor Infecțioase de la Universtatea Minnesota.
„Aveți în vedere efectul pe care îl va avea închiderea birourilor, a școlilor, a transporturilor, a restaurantelor, hotelurilor, magazinelor, teatrelor, sălilor de concerte, evenimentelor sportive, pe termen nedefinit și lăsarea tuturor acestor oameni pe spezele statului. Ce va rezulta nu va fi o criză economică, ci o prăbușire economică completă, cu nenumărate slujbe pierdute, cu mult înainte să apară un vaccin sau să aibă loc imunitatea de grup.
Cea mai bună alternativă ar fi a-i lăsa pe aceia care prezintă un risc minim să continue să muncească, a ține în viață afacerile și producția, și „a conduce” societatea, în același timp, recomandându-le celor cu riscuri mari să se protejeze pe ei înșiși prin distanțare socială și a îmbunătăți cât de bine putem capacitățile medicale. Cu un astfel de plan, am putea treptat să ne construim imunitate de grup fără să distrugem structura financiară pe care se bazează viețile noastre.”
Dr. Peter Goetzsche este profesor de Cercetare Clinică la Universitatea din Copenhanga. Este autorul mai multor cărți despre corupția din domeniul medicinii și despre puterea marilor companii farmaceutice.
„Principala noastră problemă este că nimeni nu va fi tras la răspundere dacă măsurile sunt prea draconice. Vor avea probleme doar dacă sunt prea puțin draconice. Astfel, politicienii noștri și cei care se ocupă de sănătatea publică fac mult mai multe decât ar trebui de fapt să facă.
Nicio astfel de măsură draconică nu a fost aplicată în timpul pandemiei din 2009 și în mod cert nu poți lua asemenea măsuri în fiecare iarnă. Nu putem închide lumea întreagă pentru totdeauna.
Dacă se va dovedi că epidemia va dispărea rapid, se va forma o coadă din oameni care vor încerca să-și asume merite pentru acest lucru. Și putem fi ai naibii de siguri că astfel de măsuri draconice vor fi aplicate și tura următoare. Dar aduceți-vă aminte gluma despre tigrii:
– De ce sufli în trompetă?
– Ca să țin departe tigrii.
– Dar aici nu sunt tigrii.
– Păi vezi?”
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Fără cuvinte…