Primul magazin cu produse pe bază de canabis a fost deschis la Cluj

Jaf național. 11 miliarde de euro pentru 745 de kilometri de autostradă, după 30 de ani!

Autor: Mihnea Petru Pârvu, Ștefan Etveș15 februarie 2020

https://evz.ro/jaf-national-11-miliarde-de-euro-pentru-745-de-kilometri-de-autostrada-dupa-30-de-ani.html

Licitațiile aranjate, instalarea unor aserviți politic în funcții cheie – în dauna profesioniștilor – care să aducă șpăgi grase pentru partid și cel care l-a instalat, incompetența și legislația buruienoasă și cu multe lacune ne țin pe loc mult-așteptatele autostrăzi. Un exemplu proaspăt, elocvent, este guvernarea PSD-ului, din ultimii trei ani, care a reușit să dea un miliard de euro pentru numai 94 de kilometri de autostradă dați în folosință. Și ăia începuți înainte de venirea PSD la putere.

Până în 2004, niciun guvern n-a fost interesat de construcția vreunei autostrăzi, pe motiv că nu sunt bani la bugetul de stat. Ca dovadă stă faptul că din 1990 pînă în 2004, când s-au dat în folosință două segmente din Autostrada Soarelui, nu s-a inaugurat niciun milimetru de autostradă. Abia atunci, când devenise certă aderarea noastă la Uniunea Europeană, dar mai ales după 2007, când dezideratul se împlinise, guvernanții noștri, indiferent de partid au început să adulmece mirosul banilor din finanțările UE. Și, de atunci, a început marele jaf.

26 de miniștri ai Transporturilor și peste 20 de șefi la „Drumuri” în 20 de ani

Din 1990, am avut până astăzi 26 de miniștri ai Transporturilor, din care 17 din 2004 și 15 după 2007. Niciunul n-a făcut mai nimic. Principalul scop a fost să-și numească, pe prieteșug, oameni în conducerea fostei Companie Națională de Drumuri, actuala Companie Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR), care la rându-le, să aranjeze licitații și să negocieze comisioane grase ca să-și răsplătească expedientul primit. Până și această Companie a avut, în ultimii 20 de ani, cam tot atâția directori, de unde și raționamentul, judecata de valoare. Aceștia aveau ca unic scop să facă rost de bani pentru „binefăcătorul” său și, nu în mică măsură, pentru partidul lor.

Cu zece miliarde de euro se putea construi de trei ori mai mult!

Statistic, din 1990 până în 2004, când s-au deschis două bucățele din Autostrada Soarelui A2, în România nu s-a inaugurat niciun kilometru de autostradă. Pentru perioada 1990-2004, documentele cu banii alocați pentru Autostrada Soarelui nu pot fi accesate. S-au aneantizat.

Ulterior, când lucrurile au devenit mai transparente, s-a aflat că statul a cheltuit 45,205 de miliarde de lei pentru construcția de autostrăzi, între 2004 și 2016, adică zece miliarde de euro la cursul din 2017. Dar s-au dat în folosință numai 633 de kilometri. Adică 15 milioane de euro pe kilometru, în condițiile în care prețul standard, mediu, e de cinci milioane. Am plătit de trei ori mai mult, pentru foarte puțin! Cu acești bani se puteau construi aproximativ 1.800 de km de autostradă, dacă se respectau costurile standard pe kilometru.

La finele lui 2019, avem 841 de kilometri, cu tot cu Autostrada București-Pitești, făcută de Ceaușescu și finalizată în 1973. În concluzie, în trei ani, am construit doar 208 kilometri, dar și aceștia, în marea lor majoritate începuți înainte de venireaPSD la guvernare. Practic doar vreo 94 kilometri nou-nouți au fost inaugurați întimpul guvernării PSD-ului lui Liviu Dragnea și ulterior al Vioricăi Dăncilă.

Ar fi trebuit să avem, în 2020, 3.200 de kilometri de autostradă

România ar fi trebuit să aibă în prezent circa 3.200 kilometri de autostradă, în loc de aproximativ 841 de kilometri, cât are în prezent. În perioada 1967 – 1969, Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) a realizat primul studiu dedicat construirii în perspectivă a unei rețele de autostrăzi.

Studiul nu a fost urmat până la capăt deși, pe baza lui, au fost începute, după anii ’90, lucrările la Autostrada București – Cernavodă și a fost elaborat studiul pentru Autostrada București – Ploiești, din care s-au inspirat în mare măsură proiectanţii actualei autostrăzi București – Ploiești. De asemenea, IPTANA previziona, în 1969, și realizarea Autostrăzii Ardeal, actuala Autostradă Transilvania.

O țeapă pe nume Bechtel

Și, să nu uităm, de americanii de la Bechtel care trebuiau să construiască autostrada Transilvania. Adică 415 kilometri. 1,4 miliarde de euro, pentru doar 52 de kilometri, au încasat americanii. Ulterior, contractul a fost reziliat. Ne-au tras o țeapă monumentală. În acest context, de ce ne-am mai mira că n-avem autostrăzi.

Încă un miliard de euro pentru 208 kilometri construiți în trei ani

În ceea ce privește costul ultimilor 208 kilometri dați în folosință din 2017 până la finele lui 2019, fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc – care a condus ministerul de două ori, în ultimii trei ani, și unul dintre cei mai slabi miniștri ai acestui portofoliu – ne-a declarat, fără să pronunțe o sumă concretă, că prețul per kilometru s-ar situa, în funcție de caracteristicile zonei, undeva cam la cinci milioane de euro pentru fiecare kilometru construit. Adică aproximativ un miliard de euro.

Iată ce ne-a declarat Răzvan Cuc, care nu a scăpat ocazia să-și justifice rateurile profesionale:

„Media ar fi între 4,5 și 5,5 milioane de euro. O sumă definitivă se află numai la recepția  finală. Dar trebuie să luăm în calcul și acele «claim»-uri – n.r. revendicări – adică acei bani nemunciți pe care firmele le iau de la statul român după judecata de la Curtea de Arbitraj de la Paris. Spre exemplu, la un contract de 100 de milioane de euro, ne-am trezit cu revendicări acceptate de Curtea de la Paris, de 130 de milioane. Adică, 30% din valoarea contractului”. N-a spus însă și de ce n-a început ceva care să se fi și terminat.

Cuc dă vina pe urși

Și a mai dat un exemplu, cel al segmentului Lugoj-Deva, Lotul 2, secțiunea E, care sună tot a justificare puerilă: „Nu s-a putut face, că eram blocați de urși. Or, eu a fost acolo, am vorbit cu pădurarii și nu erau deloc urși în zonă. Costul pentru doar nouă kilometri ajunge la aproape 288 de milioane de euro!”.

Ce spune omul care a semnat contractul cu Bechtel

Mihail Bășulescu (foto), primul director al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – fosta Administrație Națională a Drumurilor – care a tăiat panglica primului lot de autostradă de după Revoluție și semnatar al contractului cu țeparii de la Bechtel, ne-a declarat că în România trebuie să existe aproximativ 2.500 km de autostradă până în 2030. „România este condamnată să inaugureze 150 km de autostrada pe an pentru a nu risca sancțiuni din partea Comisiei Europene. Avem un proiect prioritar, Coridorul IV rutier și feroviar, Uniunea Europeană finanțează aceste proiecte de infrastructură. Eu zic că până în 2030 vom avea autostradă de la Constanța la Nădlac”, a explicat Bașulescu.

Ungurii și Bulgarii au construit de cel puțin două ori mai mult ca noi

În 1990, în Bulgaria și Ungaria existau 273, respectiv 267 km de autostradă. În 2000, România avea tot 113 km de autostradă, Bulgaria 324 și Ungaria 448. Și au continuat să construiască și mai accelerat, în timp ce noi, în ultimii trei ani, ai guvernării PSD, am bătut recordul doar  la numărul de miniștri ai transporturilor. În timpul guvernării PSD am avut șapte astfel de demnitari. Fiecare cu omul lui la CNAIR.

Ce zice Eurostat

În 2004, în România au fost inaugurați doar 115 km de autostradă, conform datelor Eurostat. În 2005 și 2006 nu a fost tăiată panglica pentru niciun kilometru de autostradă, ci abia în 2007, când Compania de Drumuri anunța inaugurarea a numai 53 de kilometri de autostradă. Din 2007 până la sfârșitul anului 2015 au fost inaugurați numai 466 de kilometri de autostrada. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an cu zero kilometri dați în folosință.

Cauzele, pe scurt

Ca o concluzie, autostrăzile noastre nu se fac din mai multe motive: mătrășirea licitaților, comisioanele grase, pierderea proceselor în favoarea contractanților și, nu în mică măsură, a lacunelor din legislație. Căci, elaborarea documentației pentru un proiect de infrastructură poate fi comparată, azi, cu construirea Marelui Zid Chinezesc folosind chirpici în loc de granit.

CINE PUTEA SA FACA ACEST JAF DACA NU ALOGENII CARE AU OCUPAT TOATE INSTITUTIILE STATULUI CA LUPII LA OI IN ULTIMII 30 DE ANI DE INFLUENTA NEFASTA A „VALORILOR” OCCIDENTALE, IN CARE TARA A FOST SUBMINATA DE EI PRIN COZI DE TOPOR POTRIVITE SAU CHIAR PRIN EI INSISI(PENTRU A NU RISCA INTOARCEREA, REVENIREA UNEI COZI DE TOPOT IN FIREA EI PATRIOTICA SI NATIONALISTA) SUB IMPERIUL DENIGRARI SI BATJOCORIRI NOASTRE CA NEAM, PENTRU A FI O COLONIE BANANIERA NUMAI BUNA DE EXPLOATAT ?!

INCA O LOVITURA DATA DE IUDEOMASONI POPORULUI ASUPRIT DE STRAINI ! DUPA CE NE-AU JEFUIT RESURSELE ACUM NE OBLIGA SA MANCAM ALIMENTELE LOR OTRAVITE CU CHIMICALE SI CU GUST DE PLASTIC !

MAI VRETI UE???
MAI VRETI „VALORI” OCCIDENTALE ???
MAI VRETI „O TARA CA AFARA”???
DACA DA, O AVETI !

Obligația ca marile magazine să comercializeze 51% alimente românești dispare. Va dispărea și mențiunea despre procentul cărnii provenite din România la produsele de specialitate

De Andrei Nicolae  /  

Vineri, 14 februarie 2020, 16:50

https://m.activenews.ro/economie-agricultura/Obligatia-ca-marile-magazine-sa-comercializeze-51-alimente-romanesti-dispare.-Va-disparea-si-mentiunea-despre-procentul-carnii-provenite-din-Romania-la-produsele-de-specialitate-160106

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, informează Profit.ro, citând surse interne.

Obligația era în vigoare în conformitate cu o lege adoptată de Parlament în 2016 și este valabilă în cazul comercianților care au o cifră de afaceri netă sau dețin active total de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei. Comisia Europeană a deschis, în 2017, împotriva României o procedură de infringement, condiderând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

De atunci, autoritățile guvernamentale și parlamentarii au promis amendarea legii pentru a se conforma dreptului european, dar abia acum au decis să aducă modificări substanțiale. Astfel, au fost promovate acum o serie de modificări la Legea comercializării produselor alimentare, eliminând cota de 51% de produse autohtone obligatorie pentru marii comercianți. Pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație, aceștia vor avea doar obligația de a achiziționa din parteneriate directe și gradual din fiecare categorie, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete.

„În parteneriatele directe se poate stabili de comun acord % (procentul – n. red) de produse alimentare”, este completarea. Potrivit noilor amendamente, lanțul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct, definit drept relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni.

Din lege este eliminată și obligația ca vânzătorii să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești, incluzându-se în schimb prevederea: „Comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.”

De asemenea, este eliminată eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României, care cuprinde mențiuni ca țara de origine a animalului, de naștere, creștere sau sacrificare. Totodată, conform modificărilor, produsele din carne comercializate pe piaţa internă nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România. De altfel, din lege dispar definițiile de carne românească (carnea provenită de la animale crescute în fermele din România) și produs românesc (produs obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România).

Legea 51% produse românești, așa cum mai era cunoscută, a fost criticată încă de la început de marii retaileri, care sunt toți străini, care amenințau cu închiderea unor magazine dacă va fi adoptată.

Chiar și așa, Legea a trecut cu mare greutate, fiind blocată în Parlament luni de zile, asociațiile de producători români afirmând că unii aleși au lucrat pentru interesele marilor magazine.