Sf. Nectarie s-a ocupat de un subiect de dispută pentru teologi, anume dacă Apostolul Petru s-a dus vreodată la Roma. Sprijinindu-se pe dovezile serioase aduse, a ajuns la concluzia că Sf. Petru n-a călătorit la Roma. Indiferent dacă punctul său de vedere convinge sau nu, Părintele a încercat să surpe orgoliul latinilor şi o dată cu acesta şi temeiul întâietății pretinse de instituţia papală în întreaga Biserică creştină.

Chiar dacă se va admite într-adevăr faptul că Apostolul Petru este întemeietorul Bisericii Romano-catolice, totuşi nu rezultă din nicio sursă că aceasta ar deţine primatul puterii, transmis de la un papă la altul. Istoria Bisericii grăieşte de la sine că autoritatea supremă sunt Sinoadele Ecumenice. Ca să arate cât de neîntemeiate sunt pretenţiile latinilor în legătură cu infailibilitatea papei, de Dumnezeu purtătorul părinte şi profesor a avut răbdarea de a face o retrospectivă istorică, dovedind că numeroşi papi n-au fost deloc fără greşeală, de vreme ce unii au căzut pradă ereziilor, iar alţii au dus o viaţă scandaloasă, lucru adeverit de nenumărate mărturii. Multă lumină revarsă asupra subiectului capitolul „Despre erorile de dogmă ale Papilor”, demonstrând fragilitatea dogmei infailibilităţii.

Acest studiu istoric şi remarcabil dedicat cauzelor schismei, prin care Părintele desfiinţează catolicismul, se sfârşeşte astfel: „Indiferenţa Papei a condamnat întreg Răsăritul să sufere nenorocirile celei mai crude tiranii şi aceasta pentru că Biserica de Răsărit n-a trădat credinţa Sinoadelor Ecumenice, deşi toate i le-a conces papei. Dumnezeu va să judece cu judecată cea dreaptă şi va da răsplata Sa în ziua cea mare, Ziua de Apoi. Dumnezeu să fie ajutor Neamului şi Bisericii”.

Sfântul Nectarie despre erezia monofizită

În cartea sa intitulată „Sinoadele Ecumenice ale Bisericii lui Hristos” Sf. Ierarh Nectarie de Pentapolis scrie:

„Importanța și necesitatea celui de-al patrulea Sfânt Sinod Ecumenic constă în următoarele:

  1. A condamnat în mod oficial sinodul din Efes al lui Dioscor și l-a înlăturat din ansamblul Sinoadelor Ecumenice, arătându-le pe acestea fără greșeală.
  2. A detaliat și a clarificat relația dintre cele două firi ale lui Hristos, cârmuind în chip înțelept corabia ortodoxiei printre stâncile nestorianismului și monofizismului.
  3. A judecat și a condamnat pe Dioscor și pe Eutihie și a condamnat erezia lor.
  4. A condamnat pe Nestorie și a confirmat hotărârile Sfintelor Sinoade Ecumenice care au avut loc înainte.
  5. A alcătuit Hotărârea Dogmatică prin care a pus capăt discuțiilor (controverselor).
  6. A făcut o îndreptare (un act reparatoriu), dând dreptate Episcopilor nedreptățiți la sinodul din Efes.”[2]

Despre protestanţi[3]

„Protestanţii care au părăsit Biserica văzută a lui Hristos, pentru a-şi întemeia propriile comunităţi de sfinţi, greşesc împotriva caracterului de bază al Bisericii. Ei consideră credinţa suficientă pentru mântuire şi interpretează opera răscumpărătoare ca pe o teorie teologică în stare să îl mântuiască pe cel ce o studiază ori o acceptă. Dar Opera de Mântuire nu e o simplă teorie teologică, ci un fapt mistic săvârşit în Biserica văzută a lui Hristos şi această operă oferă credincioşilor mântuirea şi părtăşia Duhului Sfânt. (…)

Dacă în fiecare zi ar trebui să ne adoptăm părerile unii altora, Biserica Sobornicească nu ar fi ceea ce a fost până azi, prin harul lui Hristos, având un singur cuget despre credinţă, crezând nezdruncinat mereu acelaşi lucru. Altfel, ar fi fost dezmembrată de o mulţime de erezii, nemaifiind Sfânta Biserică stâlp şi temelia adevărului, fără pată şi cusur. Ar fi fost a viclenilor şi a ereticilor care, după ce au fost învăţaţi de ea, fără pic de ruşine au respins-o. de asemenea, credem că mărturia Bisericii nu e mai prejos de autoritatea Sfintei Scripturi”.

[1] Preluat din „Sfântul Nectarie din Eghina, Făcătorul de minuni”, de monahul Teoclit Dionisiatul, Editura Sophia.

[2] Aghiou Nektariou, Ai Oikoumenikai Synodoi tis tou Hristou Ekklisias, Thessaloniki, 1972, p. 139.

[3] Extras din „Noi minuni ale Sfântului Nectarie, Sfântul Nectarie de Eghina despre Biserică, Editura Bunavestire.