74 de ani de la lansarea primei bombe atomice de la Hiroshima. Spre o nouă cursă a înarmării nucleare?

Author:

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Astăzi, se împlinesc 74 de ani de la momentul lansarii primei bombe atomice (6 august 1945) la Hiroshima de către SUA aflate în război cu Japonia, iar trei zile mai târziu, pe 9 august, a doua bombă atomică a căzut asupra oraşului nipon Nagasaki. Practic, din acest moment, de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a început o nouă cursă a înarmării nucleare între SUA şi URSS, cei doi adversari din vremea „Războiului Rece”, perioada care s-ar putea reîntoarece din nou în istoria omenirii odată cu „decesul” Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).

Citiți mai multe pe acest subiect:

Scopul militar al folosirii armelor atomice a fost determinat de puterea acestora de distrugere în masă, catastrofică, într-o perioadă de timp scurtă. Cele două bombe atomice au ucis, în total, câteva sute de mii de oameni, aproximativ 140.000 în atacul de la Hiroshima şi circa 82.000 la Nagasaki, însă unii analişti afirmă că cifrele reale sunt mult mai mari.

Cei mai mulţi dintre locuitori a murit instantaneu, iar alţii au decedat ulterior din cauza arsurilor, rănilor şi a radiaţiilor. De asemenea, în următorii ani după explozia bombei atomice s-au înregistrat o multitudine de tipuri de cancer cauzate de radiaţii şi malformaţii congenitale grave.

Astăzi, ameninţarea nucleară a devenit o constantă în contextul în care Iranul a reluat producţia de uraniu sărăcit, iar Coreea de Nord a început să experimenteze o serie de rachete balistice. De asemenea, SUA şi Rusia, după şase luni de dialog inutil, s-au retras din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), un acord emblematic pentru sfârşitul Războiului Rece şi care vizează rachetele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 km.

Experţii în domeniul atomo-nuclear susţin că bombele nucleare care se află în dotarea celor mai puternice armate ale lumii sunt de peste 50 de ori mai puternice decât cele folosite la Hiroshima şi Nagasaki. În amintirea victimelor celor două atacuri cu bomba nucleară, au fost instituite „Ziua Hiroshima” – ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (6 august) şi „Ziua Nagasaki” (9 august), marcate anual la nivel mondial.

Citiți și: S-a convenit ziua în care va începe al III-lea război mondial? După SUA, și Rusia anunță construirea de rachete INTERZISE, adică nucleare

Imaginați-vă, dacă puteți, ceva de cel puțin 50 de ori mai puternic decât imaginile din filmarea de mai jos:

4 thoughts on “74 de ani de la lansarea primei bombe atomice de la Hiroshima. Spre o nouă cursă a înarmării nucleare?”

  1. Presedintele Iranului: „Un razboi cu Iranul este mama tuturor razboaielor”
    https://www.mediafax.ro/externe/hassan-rouhani-razboiul-cu-iran-este-mama-tuturor-razboaielor-18264626
    China sfidează sancțiunile americane împotriva Teheranului și continuă să importe petrol iranian
    https://www.hotnews.ro/stiri-international-23299520-china-sfideaza-sanctiunile-americane-impotriva-teheranului-continua-importe-petrol-iranian-new-york-times.htm
    SUA a numit China „manipulator valutar”, pentru prima data in 25 de ani
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23299798-financial-report.htm

  2. Marie Curie – geniu sau vrajitoare?
    Atat am.de zis.
    De ce se numeste spitalul.pentru copilasi cu probleme la inima Marie Curie? A dezvoltat ea vreo tehnica de vindecare a bolilor.de inima?
    Sau oare energia descoperita a dus la atatea cazuri de boli.de inima cauzate de mutatii genetice si dupa Cernobil in Moldova de cazuri de cancer infantil.prin mutatii genetice ce au sarit o generatie? (Adica cei ce erau copii in timpul.Cernobil nu au facut cancer dar copiiii lor il pot dezvolta).

    1. Nu stim daca era vrajitoare, dar stim ca mama ei era catolica iar ea era agnostica/ateista, ca si tatal ei, iar gurile rele din Franta spuneau ca era evreica si s-au infuriat cand s-a combinat cu un fost student al sotului ei, caruia i-a distrus casnicia.

      Despite Curie’s fame as a scientist working for France, the public’s attitude tended toward xenophobia—the same that had led to the Dreyfus affair—which also fueled false speculation that Curie was Jewish.
      In 1911, it was revealed that Curie was involved in a year long affair with physicist Paul Langevin, a former student of Pierre Curie’s, a married man who was estranged from his wife. This resulted in a press scandal that was exploited by her academic opponents. Curie (then in her mid-40s) was five years older than Langevin and was misrepresented in the tabloids as a foreign Jewish home-wrecker. When the scandal broke, she was away at a conference in Belgium; on her return, she found an angry mob in front of her house and had to seek refuge, with her daughters, in the home of her friend, Camille Marbo.
      https://en.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X