La recent încheiata întâlnire anuală a Asociației Medicale Americane (AMA) în Chicago, delegații AMA au adoptat o nouă politică, de-a dreptul șocantă. Puternicul grup comercial a agreat să dezvolte un model legislativ care să pună presiune pe legislațiile statelor americane pentru a permite minorilor „să treacă peste părinții refuznici să-și vaccineze copiii”. [n.tr.: în textul original refuznik – persoană care refuză dar din prostie, spălată pe creier – aluzie ironică la spălarea pe creier din blocul sovietic]
În anul 2000, Curtea Supremă a reiterat dreptul fundamental al părinților de a alege, de a controla și de a decide ce este mai bine pentru copiii lor, un drept recunoscut până la vârsta de 18 ani a copiilor.
Când vine vorba de vaccinuri, Legea Națională privind Vătămările Cauzate de Vaccinuri – votată în 1986 – obligă furnizorii de servicii de sănătate să distribuie părinților sau tutorilor legali ai oricărui copil materiale de informare de la producător asupra vaccinului pe care urmează să-l administreze înainte ca vaccinul să fie administrat.
Își pune oare AMA problema că declarațiile ei sunt contrare precedentului juridic dar și cutumelor sociale?
Aparent nepăsători că „se distanțează de drepturile părintești”, reprezentanții AMA sunt în schimb foarte entuziasmați de noua politică a organizației.
Nu numai că ei vor ca minorii de peste 12 ani să aibă posibilitatea de a se vaccina fără să țină seama de „părerile învechite” ale părinților – în timp ce, evident, se așteaptă ca părinții să plătească vaccinarea – dar ei cred că doctorii ar trebui să fie aceia care să-i declare pe copii „suficient de maturi” pentru a-și da consimțământul asupra vaccinării.
Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună orice medic familiarizat cu istoria AMA este: de ce ar trebui eu să am încredere în AMA pentru a lua o asemenea decizie vitală în locul părinților?
Influențe uriașe
Numărul membrilor AMA s-a prăbușit în ultimele decenii.
O analiză din 2011 a membrilor „cu jurământ” ai AMA estimează că asociația înglobează doar cca 15% dintre medicii practicieni, în cădere de la 75% în 1950!
Problemele pe care AMA le are cu numărul membrilor nu înseamnă însă că organizația nu dispune de resurse. De fapt, AMA are la dispoziție o largă varietate de instrumente puternice pentru a se asigura că „va rămâne relevantă la nivel național”.
Un raport din 2016 despre lobby-știi din Dealul Capitoliului situează AMA printre „agitatorii” de frunte de la Washington, încadrându-i în „grupul select al celor foarte puțini care au arătat capacitatea de duce lucrurile la bun sfârșit”. Un fost președinte AMA admite, cu modestie, măcar atât, spunând:
Ceea ce AMA face, și face cel mai bine, este în arena influențării.
O analiză a celor mai puternici 20 de lobby-ști din domeniul sănătății o plasează pe AMA pe primul loc în privința „cheltuielilor din toate timpurile” și pe locul cinci în privința cheltuielilor „printre toți lobby-știi, indiferent de industria în care activează”.
Firmele de lobby pe care AMA le angajează sunt foarte des aceleași pe care le folosește și industria farmaceutică.
Lista Mesei Rotunde a Corporațiilor-membre de nivel înalt ale AMA include aproape toți jucătorii din industria farmaceutică – inclusiv cele patru comapanii care produc toate vaccinurile copilăriei în SUA (Merck, GlaxoSmithKline, Pfizer și Sanofi). Reclamele companiilor de medicamente domină paginile publicației-stindard a asociației, JAMA, deși multe dintre ele sunt „aceleași medicamente care… ucid anual zeci de mii de americani, potrivit unui cercetător senior privind siguranța medicamentelor din cadrul Agenției Americane pentru Alimente și Medicamente (FDA)”.
Nici AMA nu se dă în lături în a promova și a pune ștampila de „Certificat” pe produse și medicamente – pentru care câștigă tarife grase din publicitate – în ciuda faptului că asociația nu are capacitatea de a testa asemenea medicamente.
Forbes indica, în 2011, că AMA culege recompense financiare uriașe de pe urma sistemului de coduri din serviciile medicale, numit și Terminologia Procedurală Curentă (engl.abr. CPT), folosit de furnizorii de servicii de sănătate, de plătitori dar și de clinicile și spitalele de pe cuprinsul Statelor Unite.
Datorită importanței date sistemului de codificare elaborat de AMA – prin folosirea lui în marile programe publice, așa cum este Medicare – acesta a devenit „un monopol dăruit de guvern” și, în consecință, o binevenită pleașcă pentru AMA.
[N.Tr.: În SUA există trei niveluri de codificare a serviciilor medicale, primul nivel – și cel mai general – fiind cel conceput de AMA, așa-numitul CPT. AMA deține drepturile de autor pentru aceste coduri, acestea fiind una din sursele principale de venituri ale asociației. Toți cei care folosesc aceste coduri trebuie să plătească pentru drepturile de autor, deși există dispute serioase în SUA privind plata unor drepturi de autor pentru un sistem de coduri care este folosit și impus inclusiv în reglementările guvernamentale ale sistemului de sănătate din SUA. Mai multe detalii aici și aici.]
În 2010, un sfert din veniturile totale ale AMA proveneau din drepturile de autor pentru CPT – și reprezentau, totodată, de două ori mai mult decât sumele încasate din cotizațiile membrilor. Acest „gigantic conflict de interese”, potrivit editorialistului de la Forbes, face din AMA mai degrabă „o unealtă a intereselor Washingtonului decât pentru cele ale doctorilor”.
AMA are și un sordid istoric al manipulărilor.
Economistul Milton Friedman scria, cu ceva ani în urmă, despre atacurile concertate ale AMA asupra chiropracticienilor și specialiștilor în osteopatie iar în 1987, într-un proces antitrust inițiat de chiropracticieni, judecătorul a fost de acord că AMA a conspirat pentru „a bloca și elimina o profesie care era licențiată în toate cele cincizeci de state”.
Judecătorul a deplâns, de asemenea, „lunga istorie a comportamentului ilegal” a Asociației. La începutul anilor 2000, instanța o va găsi din nou (la pachet cu companii din domeniul medical) vinovată de manipulare prin modificarea software-ului de codificare medicală al AMA.
Subminarea părinților
Eforturi pentru a împiedica părinții să se implice in sănătatea copiilor lor se fac de ceva vreme, mai ales în zona reproducerii.
Pentru serviciile de contracepție și infecții cu transmitere sexuală, furnizori de servicii medicale sunt foarte bucuroși să dărâme obiecțiile părinților, argumentând că nevoia tinerilor de a beneficia de servicii medicale confidențiale este „mai importantă” decât dreptul părinților de a fi informați despre starea copiilor lor.
Cercetătorii încearcă acum să facă același lucru cu vaccinurile.
În 2014, experți de primă mână în sănătatea adolescenților descriau consimțământul parental drept „o barieră pentru vaccinare” și cereau:
strategii care să crească posibilitățile minorilor neînsoțiți de a fi vaccinați, în contextul unor principii legale, etice și profesionale.
Oare după „principii legale, etice și profesionale” s-o fi ghidat zeloasa asistentă medicală de școală care a administrat recent un vaccin HPV unui băiat de 11 ani – fără consimțământul părinților – pretinzând în fața lor că i-a pus doar o pungă cu gheață?
Criticii AMA spun că această organizație promovează, aproape de la înființarea ei, la mijlocul anilor 1850, un stat totalitar polițienesc din punct de vedere medical și farmaceutic.
Deși o asemenea retorică poate fi exagerată, e clar că măcar în privința vaccinurilor AMA este foarte decisă să sprijine și să adopte o asemenea poziție draconică. După ce AMA a anunțat că intenționează să ignore dorințele părinților, un scriitor mai conservator a subliniat contradicțiile:
Așadar, în timp ce oamenii trebuie să ajungă la vârsta de 21 de ani pentru a putea bea băuturi alcoolice și la 18 ani înainte de a avea dreptul să cumpere țigări sau să-și aleagă un președinte, copiii de orice vârstă pot alege singuri dacă să se vaccineze sau nu, indiferent de riscurile asociate și care sunt suficiente pentru a justifica nevoia unui Program Național de Compensații pentru Vătămări cauzate de Vaccinuri.
Legiuitorii tentați să sară în barca AMA ar fi bine să se gândească de două ori înainte de a arunca peste bord drepturile părintești într-o manieră atât de cavalerească.
Articol de colectie mai ales prin extraordinara sinteza facuta in nota de OrtodoxInfo. Felicitari!
Acum se vad roadele muncii asidue duse de-a lungul anilor. Ati ajuns in punctul in care puteti documenta pe larg un subiect atat de sensibil astfel incat numai cei rau intentionati nu inteleg Adevarul.
Voi ați observat că se tace masiv, și la ei, și la noi?!
Ce-i înfricoșează atât de tare pe părinți, încât să nu protesteze și să se facă auziți, respectând decizia de a-și vaccina sau nu, copilul?
Idioții ăștia pro-vaccin, inclusiv medici…nu creează o alternativă, așa cum e în privința femeilor însărcinate din SUA, chiar dacă nu e creștinește, nici moral: NU te supui controlului medical pre-natal, investigațiilor medicale, NU naști într-un spital și nu primești asistență medicală.
Deci, poți să naști acasă, cu moașă, cu cine vrei tu!
Așa și în privința vaccinurilor = nu-ți vaccinezi copilul ca să nu ți-l aducă în stare de legumă fiartă, frizând autismul sau alte forme de atac al minții, dacă face o formă mai ușoară de boală a copilăriei, îți asumi consecințele de după….
Adică, Dumnezeu ne-a lăsat liberi, ăștia ne leagă cu lanțul de calorifer, nu?
Copilul ăla NU e al Statului, este al părinților care l-au conceput, l-au născut, se chinuie să-l crească, asigurându-i hrana, îmbrăcămintea și un acoperiș deasupra capului, apoi educația, șamd…