Schweighofer a măcelărit în România nu mai puțin de 260 milioane de copaci

Aceștia au efectuat o vizită în Transilvania, realizând o amplă investigație despre cum dispar pădurile României. Jurnaliștii au ajuns la concluzia că, în povestea exploatării pădurilor din România, un mare rol joacă companiile austriece și familiile din spatele lor.

Austriecii declară că nu mai acceptă lemnul din zonele protejate și din parcurile naționale. Cel mai mare procesor, Holzindustrie Schweighofer, și-a introdus propriul sistem de urmărire GPS pentru camioanele furnizorilor săi.

Addendum a luat legătura cu Horea Petrescu, specialist în biodiversitate, care le-a arătat austriecilor o suprafață de pădure distrusă din Munții Apuseni. Pe marginea drumului forestier străbătut, jurnaliștii au dat peste zeci de pet-uri de bere goale azvârlite de „drujbași”. „În Munții Apuseni se observă consecințele grave ale defrișărilor, mai ales că pădurile absorbeau apa de ploaie ca un burete și o redădeau constant prin izvoare. Acum sunt viituri dese, iar sute de oameni care trăiau din vânzarea de ciuperci și-au pierdut existența”, dezvăluie ziariștii austrieci.

„Suntem în Munții Apuseni, în Valea Urșilor, dar urși nu mai sunt de mult aici. Acum opt ani, paguba de la o furtună a fost folosită drept oportunitate. Au venit băieții bănoși să facă afaceri, după aceea au venit drujbiștii lor, iar la urmă mii de camioane care au cărat lemnul. Asta e tot ce-a mai rămas, nu au curățat locul. După mulți ani, n-au plantat nicio bucățică de teren”, a declarat Horea.

ZONĂ TURISTICĂ LA LIMITA CLUJULUI, DISTRUSĂ DE DEFRIȘĂRI

La sfârșitul lunii mai, Monitorul de Cluj a scris despre faptul că una dintre cele mai frumoase și vizitate zone ale Munților Apuseni, Padiș, situată la limita județului Cluj, a fost distrusă de firmele care exploatează lemnul. Astfel, obiectivele turistice nu mai pot fi vizitate de către iubitorii muntelui, turiștilor fiindu-le interzis accesul. Un clujean, Raul Ionuț, a fost cel care a semnalat o serie de probleme care au apărut în Parcul Național Apuseni, mai exact în zona Padiș, unde se campează de zeci de ani, „de pe vremea Daciilor 1300 și a corturilor ce cântăreau peste 100 de kg, cu monton”.

„Defrișările ilegale au devenit notorii și cei care taie au avut nevoie atât de drumuri pentru transport, cât și de fiecare loc deschis pentru pregătirea lemnelor. La fel vânătorii… pentru că românul dacă moare, moare fie de frig, fie de foame. Astfel, au redus locurile de campare la Glăvoi, sau La grajduri, cum se mai spune. Satul Padiș e în parc natural național, în arie protejată. Totuși, oamenii și-au revendicat terenuri, au îngrădit inclusiv trasee turistice și au construit fără noimă și fără acte, case, cabane, etaj peste etaj. Bineînțeles, cu materie prima din zonă. Să îți pui cortul pe malul apei a devenit ilegal, iar camparea în Poiana Glăvoi, platoul Padiș, munții Apuseni a devenit ilegală și este interzisă”, a explicat Raul Ionuț.

Ulterior, reprezentanții Parcului Natural Apuseni au reacționat, afirmând că, în ciuda informațiilor apărute în presă, tăierile de păduri sunt legale. De asemenea, cei de la Asociația Rangerilor din România au confirmat faptul că firma care exploatează lemnul în zona Padiș riscă să fie sancționată pentru încălcarea contractului de exploatare a lemnului.

„Chiar dacă exploatările sunt legale, este vorba de extragerea arborilor doborâți de furtună. Nu se respectă condițiile de exploatare. Am constatat și noi aceleași lucruri, și vom lua măsurile care se impun. Sperăm să avem sprijinul celor care iubesc Padișul și nu altă atitudine, altfel să nu se mire că, ulterior, efectul unor astfel de luări de poziție nu va fi în beneficiul naturii”, a afirmat Alin Moș, directorul Administrației Parcului Natural Apuseni.