Primarul comunei Bicaz Chei, care a pierdut în instanță Cheile Bicazului în favoarea orașului Gheorgheni, din Harghita, se teme că zona ar putea avea soarta malului Lacului Roșu. Acesta ne spune că malul Lacului nu mai aparține țării noastre, ci sectorului 6 Budapesta.
După șase ani de procese și 53 de termene de judecată, comuna Bicaz Chei s-a trezit fără brandul cel mai de preț: Cheile Bicazului. Deși părea absurd ca vreo instanță să decidă împotriva legii, iată că o judecătoare de la Tribunalul Prahova a transferat granițele administrative și a donat capodopera naturii orașului Gheorgheni din județului Harghita, oraș care are antecedente șocante în relația cu Budapesta. ”Malul Lacului Roșu este vândut sau concesionat de către orașul Gheorgheni sectorului 6 din Budapesta. Cei care își desfășoară acolo activități comerciale închiriază de la Sectorul 6 din Budapesta. Mai mult, până la limita cu Bicaz Chei, terenurile sunt cumpărate de către o firmă cu sediul în Ciuc, un mare patron de hochei de acolo care a cumpărat o mare parte din terenurile Parcului Național . Totodată, ca să păstrăm Cheile Bicazului ca bun național, le-am dat oamenilor care erau proprietari aici teren în Parcul Național, că atunci, la vremea aceea, se putea. Apoi am văzut că era o firmă din Budapesta care cumpăra tot și am zis, bă, fraților, nu se poate, totuși, hai să dăm în altă parte. Nu vreau să popularizez decizia instanței care ne-a luat Cheile Bicazului, pentru că nu vreau să se întâmple ce s-a întâmplat la Valea Uzului. Dacă voi populariza va fi mai rău, că vor veni câteva mii, nu numai de la noi, ci și din altă parte, și nu cred că este cazul. Nu ducem lipsă de așa ceva. Noi am mai avut niște probleme cu ani în urmă cu vecinii noștri și nu ne mai dorim”, ne-a declarat primarul comunei Bicaz Chei, Gheorghe Oniga.
S-au contestat singuri
Problemele granițelor dintre Bicaz Chei și Gheorghieni datază de pe vremea lui Ceaușescu. Județul Neamț punea limita de județ la Cheile Bicazului, iar ei veneau noaptea și o luau cu taburi, ne spune conducerea Primăriei Bicaz Chei. ”În 1998, pentru că vroiau să-și delimiteze granițele, să-și facă cadastru la nivel de UAT,cu intravilan și extravilan, reprezentanții Primăriei Gheorghieni au făcut grănițuirea între oraș și comuna Bicaz Chei. ”Și-au angajat o firmă din Miercurea Ciuc, iar în 1998 s-au întrunit comisia din comuna Bicaz Chei împreună cu orașul Gheorgheni, respectiv Consiliul Județean și Oficiul Județean de Cadastru Harghita și s-a semnat procesul de bună vecinătate, adică în sensul că nu sunt niciun fel de obiecțiuni pe tema asta.
Chiele Bicazului poartă denumirea acum de Strâmtoarea Bekas
S-a semnat și procesul verbal, primarul de atunci, secretarul de la noi, de la primărie, secretarul și primarul orașului Gheorghieni și reprezentanții Oficiului Județean de Cadastru Harghita. Firma respectivă nu avea ce să facă altceva decât pe Legea 2 pe 1968, care este lege în vigoare cu privire la împărțirea teritorială administrativă a României. Comuna Bicaz Chei nu a avut ce obiecta. Oficiul Județean de Cadastru Harghita a spus da, domnule, asta este limita corectă, asta este legea, semnăm, a semnat primarul din Gheorghieni, a semnat secretarul din Gheorghieni. După 11 ani se trezesc ei că stai, domnule, că limita nu este bună unde am semnat-o, la kilometrul 28-700, trebuie să vină până la ieșire din Cheile Bicazului, că trebuie să fie la noi Cheile Bicazului. Nu știu ce-au avut ei în cap, dar au contestat în instanță procesul ăla verbal, inclusiv lucrarea”, ne spune primarul comunei Bicaz Chei.
S-au folosit de o hotărâre de guvern dubioasă
Procesul a fost transferat de la Gheorghieni la Miercurea Ciuc, de unde a ajuns la Tribunalul Prahova. Aici, după șase ani, a fost dată o decizie absolut dubioasă. În loc să se ia în considerare Legea 2 din 1968, cu privire la împărțirea administrativ-teritorială a României, a fost luată în considerare o hotărâre de Guvern dată în anul 2000, care făcea referire la drumurile naționale. ”Acolo, undeva, într-o anexă, scrie că Drumul Național de la kilometrul 0, care pleacă din Gheorghieni, până la kilometrul 32 aparține de Harghita, aici a fost dus în eroare judecătorul. De fapt DN 12C străbate județul Harghita până la kilometrul 28, este administrat de Direcția de Drumuri -Regionala Brașov, dar de la 0 la 28 este pe Harghita și de la 28 la 32 este pe Neamț, potrivit Legii de împărțire administrativ-teritorială a țării. Iar Cheile Bicazului se încadrează între kilometrul 27 și 32. Eu am câștigat multe procese cu Harghita și pe retrocedare de terenuri, credeți că nu poate fi luată în calcul o lege? Eu am încredere că vor fi niște oameni acolo care vor judeca după lege. Am înțeles că a fost o doamnă judecător nu cu prea multă experiență, doamnii sunt foarte abili, or fi dus-o pe legea drumurilor și nu pe Legea 2 pe 1968, la care face referire procesul verbal. Așteptăm motivarea și vom face recurs la Curtea de Apel”, a afimat Gheorghe Oniga, primarul comunei Bicaz Chei.
CHEMARE LA PROTEST!
Protest împotriva revendicărilor iredentiste ale UDMR.
Duminică 7 iulie, ora 17, București
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Acesta e rezultatul condamnarii patriotismului, nationalismului si a oricaror concepte ce tin de intereaul tarii si al poporului.
Multumim din inima tuturor partidelor care au acceptat in guvernare, in mod ilegal si clandestin evident, functionarii umar la umar a formatiunii de tip nazist si terorist UDMR.
Si nu in ultimul rand, serviciilor speciale, stiu ele care foarte bine, care au pus umarul si au inchis ochii la aceat tip de comportament.
Nu e problema, noi vom iesi in strada sa protestam pentru justitie.
„Si nu in ultimul rand, serviciilor speciale, stiu ele care foarte bine, care au pus umarul si au inchis ochii la aceat tip de comportament.”
Globalismul, cu tot ceea ce i se subsumeaza inclusiv ecumenismul, este politica de stat in Romania. Serviciile nu mai sunt romanesti.
Trăim în țara în care cei care conduc sunt masoni și cum masonii nu suportă ortodocșii,e normal ceea ce se întâmplă;este din ce în ce mai rău;iar cei care nu sunt masoni,sunt atei iar ateii,în general nu suportă credincioșii.
BOR a avut şi a ratat secunda de glorie în care putea cere revenirea la Monarhie şi la refacerea legăturilor strămoşeşti.
A ales să stea sub papucul comunist, la căldurică şi împuţeală. A ales să sprijine invariabil hoţii şi corupţii. Acum se plânge degeaba.
Toate au o limita! Scarbosii ăștia ne provoacă! Dacă vom mai sta cu mâinile în san, ne vor da afara din rai eroii noștri care și-au dat sângele pentru apărarea patriei. Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!
Ce faci Gheorghe și Ioane cu Insula Mare a Brăileni care este al unui arab,cu Portul Constanța care este tot al unui arab,cu mina de aur de la Apuseni este al unui indian,Banatul e plin cu Italieni proprietari de teren,pădurile sunt ale austriecilor.Voi nu vedeți pădurea de copaci.
Știu că subiectul poate părea pueril.
Nick Kyrgios, un om născut dintr-un tată de origine greacă și o mamă malaeziancă, trăitor în Australia, tenismen profesionist, versus un spaniol profesionist pe nume Rafael Nadal.
Propun să facem o comparație.
Kyrgios are 24 de ani dar în toată cariera lui de până acum a arătat că nu-l interesează neapărat ridicarea unui premiu de Grand Slam deasupra capului sau câștigarea unui turneu neapărat.
Pe el îl interesează foarte mult plăcerea jocului, reacțiile publicului și, repet, plăcerea jocului.
Nick Kyrgios rămâne totuși un tip liber. Un tip ne marcat de clișee, de dorințe întunecate de câștig.
De cealaltă parte, Rafael Nadal este o construcție tipică omenirii de astăzi.
Un tip robotic, cu clișee, doritor de câștig orice preț și de o mândrie cutremurătoare.
Chiar nu cred că Nick Kyrgios este ortodox sau că are vreo urmă de ortodoxie.
El provine dintr-un tată grec și o mamă malaeziancă.
Mai mult decât atât mai poartă și un cercel în urechea stânga.
Cu toate acestea se simte în el spiritul omului liber.
Acest om vorbește când vrea, cum vrea și nu se poticnește de politețurile specifice lumii dresate de astăzi.
Să nu ne fie frică să fim liberi.
Este ultimul lucru care ne-a mai rămas în aceste vremuri tulburi.
Filmare stearsa de pe YouTube.
De distribuit pe whatsapp.
https://m.youtube.com/watch?v=eH7oX4i0M9I&feature=youtu.be&fbclid=IwAR2vLRnpUVWgj0Y8sKt_Y_6a_pxBq0lZGNh_uWx1CKGthnCTPTyROPVUMow
Pardon. Stearsa de pe Facebook, nu de pe YouTube.
Orban și Salvini au bătut palma: Ungaria a cumpărat 300 de metri ieșire la Marea Adriatică în portul italian Trieste
Ungaria a reușit să obțină 300 de metri ieșire la Marea Adriatică, luând în concesiune pe 60 de ani o bucată de 32 de hectare de teren din portul italian Trieste, la prețul de 30 de milioane de euro, potrivit Hungarytoday.hu , citat de Newstandard.
Guvernul lui Viktor Orban a anunțat că intenționează să investească alte o sută de milioane de euro în infrastructura portuară necesară. Proiectul prevede că prin portul maghiar de la Marea Adriatică ar urma să treacă 70-80 de mii de containere de marfă pe an. Obiectivul asumat este ca bunurile să străbată cei 500 de kilometri de la Trieste la Budapesta și invers în cel mult 24 de ore.
Deși administrația vamală va fi făcută conform legilor din Ungaria, portul unguresc de la Trieste ar urma să beneficieze de un grad sporit de autonomie.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, care anunțase la finalul lunii iunie intenția construirii unui port și a unei baze logistice maghiare la Trieste, a descris achiziția drept o mare victorie pentru politica externă a țării sale. Potrivit acestuia, portul de la Marea Adriatică va avea o importanță strategică pentru agenții economici din Ungaria. Trieste ar putea înlocui Constanța ca punct de plecare a schimburilor comerciale realizate de Ungaria pe mare.
Trieste are și o însemnătate specială pentru Ungaria, din perspectivă revizionistă. Portul a fost, timp de sute de ani, cea mai importantă poartă maritimă a Imperiului Habsburgic, reorganizat apoi sub forma Imperiului Austro-Ungar. La Trieste era staționată Flota Imperială austro-ungară, al cărei ultim comandant a fost amiralul Miklos Horthy. La finalul Primului Război Mondial, pe fondul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, regiunea Trieste a revenit Italiei.
https://www.activenews.ro/externe/Orban-si-Salvini-au-batut-palma-Ungaria-a-cumparat-300-de-metri-iesire-la-Marea-Adriatica-in-portul-italian-Trieste-156874