Ce spune generalul Nikolai Tarakanov, comandantul lichidatorilor de la Cernobâl, despre serialul HBO “Chernobyl”

Ce n-a înțeles HBO: general de la Cernobâl prezintă o analiză a realității la o emisiune TV de succes
Nimeni n-a spus trupelor noilor recruți să împuște vacile de la Cernobâl, iar minerii de acolo n-au lucrat niciodată dezbrăcați, a spus generalul-maior Nikolai Tarakanov care i-a condus pe adevărații „lichidatori”1 în 1986, la postul de televiziune RT (Rețeaua de televiziune internațională rusească), secția documentare.
Tarakanov a lăudat alte aspecte ale serialului, adăugând că actorul care l-a jucat în realizarea de succes a HBO, a făcut o „treabă excelentă”.
Generalul-maior Tarakanov a fost unul dintre participanții-cheie ai evenimentelor de la Cernobâl din 1986, fiind supus unei doze mari de radiații în timp ce era responsabil de trupele care lucrau pentru decontaminarea dezastrului de la centrala nucleară.

Video. Generalul-maior Tarakanov dând instrucțiuni trupelor sale în timpul efortului de decontaminare de la Cernobâl:

Acum, în vârstă de 85 de ani, a urmărit întregul mini serial de succes, în care a fost interpretat de actorul scoțian Ralph Ineson, și a comentat momentele cele mai ilustrative la canalul documentar RTD.
Urmăriți interviul complet al lui Tarakanov pe site-ul RTD.
Efectele secundare și curățirea (decontaminarea)
Nikolai Tarakanov: A fost, într-adevăr, o priveliște înfricoșătoare. Ce naiba ar putea să demoleze o întreagă structură de beton armat? O bombă nucleară? Vreun accident uriaș? Nu mi-am putut imagina ce s-a întâmplat acolo. Ca rezultat al exploziei, tot molozul și praful au fost aruncate în aer. 300.000 de metri cubi de pământ din jurul centralei au fost extrași, încărcați în camioane, și transportați în locuri unde au fost îngropați. Pământul a fost înlocuit cu 300.000 de metri cubi de piatră mărunțită, sigilată cu beton, și acoperită cu plăci grele de beton. Acest lucru a dus la scăderea nivelurilor de radiații de câteva sute de ori în jurul site-ului, ceea ce ne-a permis să facem față centralei însăși, și să decontaminăm echipamentul. E o poveste lungă. Dar, din nou, soldații au făcut toate acestea. De aceea, când mă întreabă cineva despre asta, spun mereu: da, au existat oameni de știință. Bineînțeles că au existat oameni de știință; Chiar eu am un doctorat. Dar soldații au fost principalii eroi ai acestei povești. Când vă gândiți la războaiele din trecut, vă amintiți întotdeauna de liderii militari, de mari generali cum ar fi Zhukov și Voroshilov [comandanții Armatei Roșii în timpul celui de-al doilea război mondial]. Dar cine a luptat în toate bătăliile? Au fost soldații.
Video. Soldați în echipament de protecție lucrând la centrala nucleară de la Cernobâl:

RTD: Cât de mari au fost nivelurile de radiații la au fost expuși soldații?
Tarakanov: Soldații care au lucrat sub comanda mea, atât pe acoperiș cât și în jurul centralei, puteau primi o doză acceptabilă de radiație de 20 rem2 – doza maximă permisă în timpul războiului … Au existat cazuri rare în care oamenii au fost expuși și la niveluri mai înalte. Și asta s-ar fi putut întâmpla doar din cauza unei neglijențe din partea oricărui ofițer comandant, sau datorită neatenției vreunui soldat.
RTD: Cu alte cuvinte, toți soldații au primit în timp de pace, doze de radiații pe care le-ar fi putut primi în timpul războiului.
Tarakanov: Da, e adevărat … Dar, fără ei, întreaga operațiune ar fi fost imposibilă.

Precum un război nuclear
RTD: Deci, în esență, având acest incident a fost ca și cum ați fi avut un război pe teritoriul sovietic.
Tarakanov: Da, un război real – un război nuclear.
RTD: Și dezastrul a durat câteva luni.
Tarakanov: Da.
RTD: Au trecut (câteva) luni înainte de a se ajunge la lucrările pe care le-ați menționat, cum ar fi îndepărtarea straturilor de pământ și decontaminarea zonei. Dar, înainte de acestea, am avut, în esență, un război nuclear pentru care am fost responsabili – cât de mult a durat?
Tarakanov: Aș spune că din aprilie până în decembrie. Chiar până când am reparat și am repornit al treilea reactor, care era situat lângă cel de-al patrulea – cel care a fost distrus… Eu însumi și alți generali și ofițeri am îndeplinit fiecare câte o lună de sarcini acolo. Soldații obișnuiți au fost chemați din armată pentru a a-și face datoria timp de cinci luni, ceea ce cred că nu era rezonabil. În mod oficial, ei au fost chemați la cursuri pentru rezerviști.
Video. Trupe implicate în lichidarea dezastrului nuclear de la Cernobâl:

Împușcând cai și câini

Tarakanov: Există un episod urât [în serialul HBO]. Îl arată pe acel băiat, un recrut, care sosește la complexul militar. Ceea ce urmează este chiar ridicol. Îi dau o uniformă, și peste câteva momente îl învață cum să tragă în animale. Vreau să spun, că asta e pur și simplu o prostie. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată. Aceasta este o greșeală gravă.

RTD: Vreți să spuneți că nu au împușcat niciodată animale, așa cum arată în episod?

Tarakanov: Nu, au făcut-o, dar niciodată în zona rezidențială. În aceste zone nu au existat nici vaci, nici câini – nici măcar unul. Împușcarea animalelor s-a făcut, dar a fost în pădure, unde animalele sălbatice încă hoinăreau, inclusiv căprioarele, precum și bovinele care se rătăciseră după evacuare. Dar pentru a arăta pe acest băiat, un nou recrut, căruia i s-a dat imediat acest echipament [este pur și simplu absurd].
Modul în care s-a întâmplat de fapt a fost destul de simplu. Guvernul a emis un decret privind mobilizarea generală. Ei trebuiau să cheme 20 000 de rezerviști, așa cum au fost chemați, de exemplu de la Moscova și din alte părți… Toți erau oameni cu vârstă de recrutare, în mare parte între 30 și 40 de ani. Și, desigur, nu știau nimic despre locul unde urmau să fie mobilizați. Mai târziu, când au ajuns la bază, au fost repartizați la diferite unități: pluton, companie sau batalion. Numai după aceea au plecat spre Cernobâl. Deci toate procedurile au urmat legea. Cu toate acestea, timpul pe care au trebuit să-l  petreacă acolo, a fost prea lung.

Un soldat negru la Cernobâl, și el fiind rus:

There WAS a black soldier in Chernobyl, and he is Russian (PHOTOS)

Minerii dezbrăcați
RTD: Minerii chemați din toată Rusia, inclusiv din Tula și Donetsk, au săpat fără mașini un tunel pe sub reactor, îndepărtând manual sute de metri cubi de pământ, care a fost dus apoi în locurile unde a fost îngropat. Există un moment foarte dramatic în serial, când minerii au început să lucreze dezbrăcați. S-a întâmplat de fapt acest lucru?
Tarakanov: Ei bine, nu, vreau să spun că – nu i-am văzut dezbrăcați. Aș spune că realizatorii serialului  au mers puțin cam prea departe. De fapt, întreaga operațiune – a fost ideea Academicianului Velikhov – a fost inutilă, dar totuși. Ei au crezut că fundul reactorului era încă extrem de fierbinte, deoarece grafitul a continuat să ardă, și arde la 800 de grade… De aceea a fost nevoie să sape un tunel pe dedesubt și să plaseze o placă de beton sub reactor. Ideea a fost să se folosească azot lichid pentru a crea un efect de răcire, ca într-un frigider. Conceptul în sine a fost bun și, bineînțeles, a ajutat. Dar era deja septembrie atunci.

Video: Mineri săpând tunelul de sub reactorul distrus al Centralei nucleare de la Cernobâl
Menținerea localnicilor dezinformați
Tarakanov: Comisia a sosit a doua zi după explozie, condusă de Boris Shcherbina [vicepreședintele Consiliului de Miniștri al URSS]. L-am cunoscut foarte bine personal. Valery Legasov [chimist proeminent și șeful comisiei care a investigat catastrofa de la Cernobâl] a fost și el acolo, și de asemenea o întreagă echipă de medici și generali. Și totuși, în loc să aibă grijă de toate astea, știți, având în vedere toate consecințele, ei nici măcar nu s-au gândit la oamenii care locuiau acolo. Le-au trebuit 36 de ore ca să facă un anunț public, iar în tot acest timp, oamenii au mers la treburile lor zilnice: copiii au mers la școală, părinții la serviciu. Nu a existat niciun anunț.

Și chiar și cei care știau, îi întrebau pe profesori în clasă – „Domnișoară, ni s-a spus că ar trebui să purtăm echipament de protecție în astfel de cazuri și să rămânem acasă, nu-i așa?” Dar nimănui nu i-a păsat. Au existat chiar și unele nunți pe care nimeni nu știa că e mai bine să le anuleze. Pescarii au mers la pescuit. Și cred că Boris Shcherbina a fost personal responsabil pentru toate astea – și spun că a fost responsabil pentru că l-am cunoscut bine, a murit acum zece ani, odihnească-se în pace. El s-a expus la doze mari de radiații, fiind șeful comisiei guvernamentale.
Gorbaciov n-a preluat cu fermitate controlul situației
RTD: Acest serial il descrie pe liderul sovietic de atunci Mihail Gorbaciov ca pe un om derutat, care se îndoiește de realitate și ezită să preia controlul. E adevărat? Așa a fost, și nu a reușit el într-adevăr să-și asume responsabilitatea legată de incident?
Tarakanov: Ce pot să vă spun este că, dacă vorbim despre caracterul omului, de vreme ce l-am cunoscut destul de bine … îi lipsea acea fermitate în a controla lucrurile pe care, spre exemplu, Boris Elțin o avea, genul pe care maiorii și generalii o au, care pot prelua conducerea; să emită ordine și să știe ce să facă, chestii de genul ăsta.
Deci, când a primit vestea, el nici măcar n-a mers acolo, a trimis pe [Nikolai] Ryzhkov [președintele Consiliului de Miniștri] și pe Shcherbina ca să se ocupe de situație. Și fără să știe ce se întâmplă pe teren; fără a avea nici cea mai mică idee despre cum este, încerca să reducă totul la pericolul pentru populație și la impact. Spera că comisia va raporta în orice zi că totul s-a terminat și că este bine.
Gorbaciov spune că va viziona noul serial de succes despre „Cernobâl” pe HBO
Așa că povestea oficială a evitat cu atenție numirea incidentului ca fiind un dezastru – ceea ce era de fapt. Noi, armata, am insistat ca acesta sa fie recunoscut a fi un dezastru. A fost unul dintre cele mai mari dezastre provocate de om în secolul XX.
Sinuciderea lui Legasov
Tarakanov: Ei îl arată pe Legasov ca luând parte la acea întâlnire [în septembrie 1986]. Acest lucru nu a fost adevărat, cum că a fost la acea vreme într-o instituție guvernamentală unde a încercat [mai târziu] să se sinucidă.
RTD: De ce? S-a simțit responsabil sau a fost copleșit de amploarea dezastrului?
Tarakanov: L-au ostracizat, îți pot spune sincer asta. Ministrul Slavsky, pe care l-am cunoscut foarte bine, i-a scos numele de pe lista candidaților pentru premiul de Erou al URSS… Apoi, s-a mai întâmplat ceva. El a mers la [Viena] cu un raport, iar la întoarcere a spus că trebuie să creăm o securitate nucleară și un institut de securitate … și astfel au înființat acest institut [dar] Velikhov și alții au făcut tot ce le-a stat în putință ca să-l lase fără personal. Nimeni nu a vrut să se alăture echipei sale.

(Nota Ortodoxinfo: In film, seful KGB este cel ce-i promite lui Valery Legasov ca-i va face viata amara)

Explozia de la Cernobîl. Lupta lui Valery Legasov:

https://www.youtube.com/watch?v=PpvvccmG2dE

RTD: De ce?
Tarakanov: Cine știe? Acesta a fost curentul la acea vreme, cu toate învârtelile jocurilor de putere. A ajuns la punctul în care el chiar nu a putut obține suficiente voturi pentru a fi în consiliul științific. Un om de știință extraordinar, o stea, și nu l-au votat. Și apoi a existat un al treilea factor. Fiul său a ucis un om într-un accident de mașină.
Deci, [la sfârșitul lunii august 1987] a încercat să-și ia viața. Soția mea lucra pe atunci la spitalul guvernamental. I-au salvat viața, l-au adus înapoi. Dar [doar câteva luni mai târziu] [s-a sinucis] oricum, vezi tu.

„Cernobyl” este un serial de televiziune  exploziv – dar nu-i spuneți „autentic”

„Bio-roboții“

RTD: Serialul vă înfățișează ca recunoscând faptul că și militarii care au participat la operațiune au fost dezinformați în legătură cu nivelurile reale ale radiației, și cu amploarea reală a dezastrului. Este adevărat?
Tarakanov: Nu, asta e un nonsens total, pentru că îți pot spune totul. În acea sesiune, unde [Yury] Samoylenko [adjunctul inginerului șef de la centrala nucleară de la Cernobâl] raporta lui Shcherbina și comisiei că roboții au funcționat defectuos, și că existau încă niveluri ridicate de radiații pe acoperișurile primei, celei de a doua și celei de-a treia unități ale centralei nucleare și în jurul ei, iar Shcherbina a fost atât de deprimat și de frustrat și a spus, deci ce facem acum fără roboți? Și apoi cineva, acum nu-mi pot aduce aminte exact cine a fost, a spus că singura noastră opțiune sunt bio-roboții. Dar am știut imediat că s-a referit la soldați, am știut…
RTD: În serial acest lucru este spus de Legasov
Tarakanov: Care nici măcar nu era acolo!
RTD: Deci, la acel moment a devenit clar că era imposibil să se evite implicarea umană.
Tarakanov: Da.
RTD: Și aceasta a fost cea de-a doua operațiune majoră de acest gen.

Discursul omis
Tarakanov: [Actorul care a interpretat personajul meu în serial] a făcut o treabă atât de bună, atât de bine realizată. Am iubit total actorul și portretizarea pe care a făcut-o. Chiar am crezut că era un general adevărat. Desigur, finalul în serial este puțin diferit de cum a fost în realitate. Le acordam premii soldaților și ofițerilor. Așa că am fost acolo, adresându-mă batalionului meu, ei stăteau aliniați, și asta e OK în serial. Dar un lucru lipsește de acolo – discursul meu către soldați:
„Dragi frați de arme, oamenii noștri plâng în fiecare zi, deoarece trebuie să audă în mod continuu rapoartele despre Cernobâl, care rămâne încă sursa unei radiații mortale care amenință întreaga planetă. Depinde de noi acum să punem capăt acestei situații și să stopăm pericolul. Este adevărat și vă pot confirma acest lucru, că vi s-a încredințat această sarcină de către Ministerul Apărării. Cu toate acestea, trebuie să vă oferiți voluntar. Oricare dintre dvs. este liber să părăsească această linie și să fie relocat în altă parte. Vă dau un minut (de gândire), și vă garantez că nu vor exista repercusiuni, pentru că e vorba de viața voastră, și eu sunt responsabil pentru viețile voastre.

„Priveliște groaznică”: Generalul portretizat în serialul „Cernobâl” al HBO arată cum a fost dezastrul cu adevărat

Înlăturarea materialului radioactiv
Tarakanov: Bineînțeles că a fost mult mai complicat în realitate. După ce grupul celor cinci a fost instruit, un ofițer ducea soldații la site. Un ofițer însoțitor. Îi ducea la gaura deschisă care se găsea în acoperișul unității energetice nucleare… Sarcina lor era să urce pe scări și să prindă un ciocan mare și greu. Un ofițer de ghidare a acțiunii se va afla în partea de jos a scărilor, operând la două butoane – unul pentru pune în funcțiune un cronometru, iar celălalt pentru a pune în funcțiune o sirenă.

Deci, de îndată ce soldații ajungeau în vârful scărilor, cu ciocanele grele în mâini, gata să-și îndeplinească sarcina pe care eu sau asistentul meu le-o dădusem, ofițerul dădea drumul la cronometru, urmând ca cinci minute mai târziu să apese butonul care declanșa sirena. Sirena făcea un zgomot atât de mare, încât toată lumea din Cernobâl o auzea. Dar soldații nici măcar nu mai  tresăreau, după ore de pregătire preliminară… Deci, ei coborau scările și predau propriile dozimetrele de radiație.

Dimitrov, un profesor de la centrala nucleară Obninsk, a efectuat cu aparatul său de măsurare a nivelurile de expunere a radiațiilor mai multe măsurători. Să spunem, 18 rem … 15 … A ținut o evidență a numerelor. Și apoi a spus: OK, 18, este în regulă.

30 de ani mai târziu: retrăind oroarea celui mai grav accident nuclear din lume

RTD: Trebuia să fie sub 20 rem, nu-i așa?

Tarakanov: Da, desigur. Au existat cazuri când oamenii au fost expuși la niveluri mai înalte, dar au fost foarte puține.

RTD: Câte misiuni pe acoperiș a făcut fiecare soldat?

Tarakanov: Doar una era obligatorie. Dar unii s-au oferit voluntar să meargă de două ori sau chiar de trei ori. Îmi amintesc de sergentul Cheban. Prima dată a obținut o măsurătoare de 8 rem, a doua oară de 15 rem. A câștigat cinci mii de ruble pentru fiecare. Dar nu a făcut-o pentru bani. Voia să dovedească că poate face asta.
Era un alt tip, Stepanov, dacă memoria nu mă înșală. Acum se ocupă de întreținerea liftului. S-a suit de trei ori pe acoperiș. Un om foarte puternic. Este încă foarte puternic. Totul depinde de sănătatea ta.
În fiecare caz, înainte de a putea merge din nou, au trebuit să se supună tuturor controalelor medicale făcute la spitalul de pe teren. Era un sistem de control foarte bine pus la punct, iar comandanții tuturor regimentelor și batalioanelor erau personal responsabili pentru viața fiecărui soldat. Și eu, generalul-maior Tarakanov, am fost responsabil pentru expunerea la radiații a fiecărui soldat în parte.
Întregul interviu cu generalul-maior Tarakanov:

https://doc.rt.com/filmy/glazami-ochevidca-serial-chernobil/
1- persoana desemnată să supravegheze lichidarea unei întreprinderi și a cărei autorizație legală, drepturi și îndatoriri diferă în funcție de situația în care lichidarea este obligatorie sau voluntară
2 – Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad).