„Collateral Murder”, arestarea lui Julian Assange și libertatea presei

https://www.youtube.com/watch?v=HfvFpT-iypw

În 2010 Wikileaks oferea publicului inregistrarea video de mi sus, „Collateral Murder”, care arata uciderea de către armata americana a unor civili irakieni și a doi jurnalisti Reuter în 2007.

Inregistrarea a fost oferita Wikileaks de către Bradley Edward Manning, fost analist de Informații din cadrul forțelor armate americane, motiv pentru care a fost condamnat la 35 de ani de închisoare. După câțiva ani pedeapsa a fost comutata de către fostul președinte american Barack Obama.

Tot el a oferit și „Granai airstrike”, inregistrarea video a unui masacru în care au fost ucisi intre 86 și 147 de civili afgani de către armata americana: Granai_airstrike

Bradley Edward Manning ar fi fost diagnosticat în 2013 cu disforie de gen şi un judecător din Kansas i-a aprobat cererea de a-şi schimba numele în Chelsea Elizabeth Manning.

În martie 2019 este însă arestat din nou:

SCANDAL în SUA! Chelsea Manning A REFUZAT să depună mărturie în dosarul WikiLeaks și a fost ARESTATĂ

În aprilie, cofondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat după ce a petrecut şapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra:

[VIDEO] Cofondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat. I s-a retras azilul politic

Iată și ce putem citi în articolul What Julian Assange’s Arrest Means For Freedom Of The Press de pe HUFFPOST:

Ce impact are arestarea lui Julian Assange pentru libertatea presei

04/11/2019 07:01 ET

Acuzațiile îndreptate împotriva fondatorului WikiLeaks ridică probleme enorme privind Primul Amendament.

Experti ai Primului Amendment avertizeaza ca acuzatiile aduse de catre procurorii americani impotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange, ar putea fi inceputul unei lupte prelungite fata de libertatea presei.

Departamentul de Justiție se pregătește să-l extrădeze pe Assange in SUA, arestat joi de autoritatile britanice la Ambasada Ecuadorului din Londra, pentru a fi pus in fata unei comisii de conspirație penală împotriva atacurilor cibernetice si hackingului. Într-o acuzație de șapte pagini facuta publica joi, procurorii federali susțin că Assange a ajutat-o pe Chelsea Manning, fost ofiter in armata SUA, sa sparga o parolă a Departamentului Apărării Americane pentru a obține documente clasificate WikiLeaks publicate ulterior.

Deși rechizitoriul, depus într-un Tribunal Districtual din statul Virginia, SUA, se concentrează pe Assange și pirateria pe calculator, problema cea mai mare fata de cazul sau ridică întrebări fundamentale despre libertatea presei. Dacă Assange este condamnat pe baza a ceea ce se arată în rechizitoriu, ar putea da guvernului un precedent periculos de folosit împotriva jurnaliștilor în viitor, spun experți ai Primului Amendament – Colegiul de Jurnalism si Comunicatii din cadrul Universitatii Florida.

O mare parte din caz se rezumă la afirmația procurorilor că Assange nu numai că a primit documente clasificate, obținute ilegal, ci și că a ajutat-o in mod activ pe Manning să le ia de la Departamentul Apărării. Acest lucru este destul de diferit de modul în care jurnaliștii obțin, în general, documente clasificate, care sunt de obicei destinatari pasivi ai informațiilor și care sunt protejați prin Primul Amendament al Constitutiei SUA.

„Sursa poate fi supusă răspunderii sau poate incalca legea, insa nu si jurnalistul doar prin primirea ei. Există motive pentru care protejăm astfel de lucruri”, a declarat Gregg Leslie, director executiv al Scolii de Drept al Primului Amendament din cadrul Universitatii Statului Arizona.

Expertii in Primul Amendament declara ca situatia lui Assange are potential amenintator pentru jurnaliști și pentru libertatea presei, prin faptul că procurorii nu stabilesc în mod convingător ceea ce a făcut Assange, ceea ce se considera fapt de asistare a unei conspirații criminale. În schimb, multe dintre acțiunile enumerate în rechizitoriu ca parte a unei conspirații criminale par a fi practici jurnalistice normale necesare unei prese libere, cum ar fi păstrarea unei surse anonime și partajarea informațiilor protejate de o parolă.

“În cazul în care guvernul nu este strict în ceea ce privește trasarea unor linii foarte clare care nu implică activități de raportare standard, atunci acesta devine problematic „, a declarat Stuart Karle, profesor adjunct la Scoala de Jurnalism Columbia și consilier general la North Base Media.

Assange este o figură discordanta, iar statutul WikiLeaks ca întreprindere jurnalistică este contestat, insa cazul depășește oricare dintre aceste probleme. Dacă Assange este condamnat fără o dovadă mai concretă a faptului că acțiunile sale au depășit cu mult un editor care primește informații clasificate, atunci acesta deschide o serie de întrebări despre cine este responsabil.

„Dacă acest lucru este permis, atunci oricând un jurnalist care lucreaza cu un angajat guvernamental sau cu un antreprenor, poate fi considerat de guvern potential conspirant in a  comite o crimă”, a spus Leslie.

Este totuși posibil ca procurorii să dezvăluie mai multe dovezi, pe măsură ce cazul merge mai departe, ceea ce arată că Assange a jucat un rol mai activ în asistarea lui Manning, iar experții spun că aceasta ar schimba în mod semnificativ problemele legate de libertatea presei.

„Este foarte greu să susții că Primul Amendament te protejează dacă piratezi un

computer al guvernului„, a spus Jane Kirtley, expert în Primul Amendament și profesor de drept la Universitatea de Presa din Minnesota.

“Junaliștiii nu au imunitate fata de urmărirea penală, chiar dacă Primul Amendament le oferă protecție pentru  nformațiile publice sau a informațiilor clasificate care ar fi putut fi obținute ilegal. Un jurnalist nu poate furniza în mod legal echipamentul de inregistrare a unei surse pentru a face o înregistrare ilegală, declara Karl și oferind astfel un nivel de susținere pentru pirateria informatica ce ar putea urma cai similare.

Numai pe baza rechizitoriului, experții spun că există puține dovezi că Assange a făcut ceva care să-l ridice la nivelul unui co-conspirator. Părțile din rechizitoriu par să conspire să îl implice, inclusiv citându-l pe Assange spunând vag, „Ochii curioși nu se satura niciodată”, ca o dovadă că o solicita pe Manning să caute mai multe documente clasificate.

„Aceasta pare a fi un rechizitoriu foarte slab„, a spus Leslie. „Ei nu fac un caz bun sustinand ca a incurajat-o pe Manning sa faca ceva ce el singur nu ar fi reusit sa faca.’

Există, de altfel un precedent că presa care obține documentele obținute ilegal nu este în sine o infracțiune. O hotărâre a Curții Supreme din S.U.A. din anul 2001 (Bartnicki împotriva lui Vopper) a susținut în esență că membrii presei nu sunt răspunzători pentru publicarea sau difuzarea informațiilor obținute ilegal dacă nu s-au implicat în achiziția sa.

„Dacă te trezești dimineața și gasesti niște documente extrem de secrete în e-mail, insa tu  nu ai de-a face cu cel ce le-a obtinut, atunci în acest caz există un argument foarte puternic că nu vei fi raspunzator, chiar daca sursa ar putea fi „, a spus Karle.

Este posibil ca procurorii să afirme că Assange și WikiLeaks nu sunt entități jurnalistice și, prin urmare, nu ar trebui să li se acorde protecția presei. Aceasta este o chestiune complicata, insa expertii spun ca exista un motiv puternic pentru a spune ca WikiLeaks a publicat documentele oferite de Chelsea Manning in interes public si a dezvaluit informatii importante (ca militarii americani au ucis civili si un cameraman Reuters in Irak, printre alte abuzuri). Aceasta ar face ca rolul lui Assange să fie greu de diferențiat de cel al instituțiilor de presa stabilite.

„Indiferent de ceea ce cred oamenii despre WikiLeaks și despre faptul că ei susțin sau nu ceea ce fac, aceștia joacă cu siguranță un rol de presă”, a spus Nicole Ligon, avocat adjunct al Scolii de Drept Duke al Primului Amendament.

Pentru a evita problemele legate de Primul Amendament, spun experții, este important pentru procurori se concentreze asupra presupuselor activități ale lui Assange, care sunt abateri clare față de practicile jurnalistice standard și ar constitui o conspirație criminală. Puțini jurnaliști sau avocați ai libertății de presă s-ar opune unui caz care se bazează pe Assange, ajutându-o activ pe Manning să pirateze un computer guvernamental.

Obiectivul Departamentului de Justiție a fost pentru o perioada destul de mare, de a slăbi capacitatea mass-media de a publica informații clasificate, spun Kirtley și alți experți ai Primului Amendment, și confundarea unor acțiuni standard ale jurnaliștilor cu cele ale unei conspirații criminale. Mulți avocați ai libertății de presă au fost recunoscători că acuzațiile împotriva lui Assange nu au fost introduse în Legea privind spionajul din 1917, care reduce caracterul legal al discursului și ar fi organizat o luptă imensă pe prim amendament. Dar câțiva experți în domeniul dreptului mass-media au declarat că acest caz ar putea pune SUA mai aproape de ziua când o astfel de lupta se apropie.

„Departamentul de justiție avanseaza treptat pe problema dacă jurnaliștii pot fi acuzați de statutul de spionaj federal. Mi se pare că acest rechizitoriu este un alt pas in aceasta direcție”, a declarat Kirtley.