Filmul “CHAPPiE” sau SUFLETUL pe STICK. Un film manifest al RELIGIEI TRANSUMANISTE pentru o LUME NOUA

Mai sus e un trailer.

Iata si ce putem citi la “CHAPPiE” and the New Transhumanist Religion de pe VigilantCitizen.com:

CHAPPiE este opera lui Neill Blomkamp, regizorul sud-african ce a produs filmele District 9 si Elysium. La fel ca in primele lui filme, Blomkamp ascunde un mesaj profund in spatele armelor, robotilor si a gansterilor. Un mesaj filozofic si spiritual.

La prima vedere filmul pare doar un amestec SF cu o estetica „Zef” (numele dat unei subculturi de strada din Africa de Sud promovata de catre cuplul de rapperi Die Antwoord, cuplu ce joaca si in film). Filmul contine foarte mult simbolism, ce ne duce la un substrat al filmului ce spune o alta poveste. La suprafata e doar povestea unui robot cu constiinta de sine ce isi descopera propria mortalitate (bateria lui e pe moarte) evocand astfel teme religioase si intrebari existentiale in lumea reala unde robotii inteligenti sunt pe cale sa se amestece cu umanitatea. Filmul insa nu ridica problema in mod direct si nu indeamna catre reflectie. Ci ofera un raspuns direct. Si acest raspuns ofera ce toate religiile au tot promis inca de la inceputurile timpurilor: nemurirea. Ce ne propune de fapt CHAPPiE? Transumanismul.

Transumanismul

Acest concept a fost prezentat foarte des pe acest site [vigilantcitizen.com] pentru ca reprezinta un punct important din planul mass mediei. Pe scurt, transumanismul inseamna unirea oamenilor cu parti robotizate in scopul „imbunatatirii” lor. Dar in paralel cu partea pragmatica, stiintifica a transumanismului exista si un sistem filozofic ce se opune conceptiei crestine ce spune ca creatia lui Dumnezeu este perfecta si ca oamenii nu ar trebui sa se joace „de-a Dumnezeu”.

Max More, parintele transumanismului, a descris foarte elocvent doctrina spirituala a acestei miscari in eseul sau publicat in 1990 „Elogiu Diavolului”. Mai jos un fragment din acest eseu, puteti sa gasiti articolul intreg aici.

„Diavolul – Lucifer – este o forta a binelui (unde definitia „binelui” este acel ceva pe care eu pun valoare, nu doresc sa ofer o valoare universala acestui cuvant). Lucifer inseamna „cel ce aduce lumina” si acesta este primul indiciu al importantei sale simbolice. Legenda spune ca Dumnezeu l-a aruncat pe Lucifer din rai pentru ca Lucifer a inceput sa-i puna intrebari lui Dumnezeu si ii facea pe ingeri sa se revolte. Dar trebuie sa realizam ca aceasta poveste ne este spusa din punctul de vedere al celor aflati de partea lui Dumnezeu si nu de catre cei de partea lui Lucifer (voi folosi termenul de luciferieni de acum inainte, pentru a ma delimita de satanisti, cu al caror sistem de credinte am cateva probleme fundamentale). Adevarul ar putea fi ca Lucifer si-a dat „demisia” din rai.

Dumnezeu, dupa toate dovezile pe care le avem, fiind un sadist, a incercat sa-l tina pe Lucifer prin preajma pentru a-l pedepsi si pentru a-l tine sub puterea lui. Cel mai probabil Lucifer se saturase de imparatia lui Dumnezeu, de sadismul sau, de nevoia sa de conformitate si ascultare, de episoadele de furie psihotice dezlantuite la descoperirea semnelor gandirii independente la cineva din jur. Lucifer a realizat ca nu va putea fi independent niciodata sub controlul lui Dumnezeu. Asa ca a ales sa plece din rai, statul spiritual totalitar aflat sub controlul lui Iehovah, si a fost insotit de ingerii care au avut curaj sa puna sub semnul intrebarii autoritatea lui Dumnezeu si sistemul lui de valori. Lucifer reprezinta ratiunea, inteligenta si gandirea critica. El se opune dogmei lui Dumnezeu si oricarei dogme de orice fel. El reprezinta idealul explorarii unor noi idei si a unor noi perspective in vederea gasirii adevarului.
Max More, „Elogiu Diavolului”, Atheist Notes 003

Dupa cum e clar din eseul lui, More il descrie pe Lucifer ca pe o forta a binelui ce oferta umanitatii posibilitatea sa lupte impotriva tiraniei lui Iehova. Acest punct de vedere e perfect aliniat cu doctrina luciferica a elitelor ce este invatata in toate societatile secrete oculte.
CHAPPiE face primii pasi in aceasta doctrina folosindu-se de imagini si simboluri ce pot fi intelese de catre toata lumea. De asemenea promoveaza o idee ce este foarte populara in ultimul timp atat in filme, cat si in jocuri video: un corp de robot e mai bun decat un corp uman.

Premisa

In viitorul apropriat al anului 2016, orasul cu o criminalitate foarte ridicata, Johannesburg, si-a inlocuit politistii cu o armata de roboti programati sa combata crima. Acesti roboti sunt foarte eficienti si au un avantaj: nu pot fi omorati si pot fi reparati foarte usor.

Acest robot este reparat rapid de catre un muncitor. Nu poti sa inlocuiesti bratul unui politist atat de usor. Filmul subliniaza in repetate randuri avantajele practice ale unui robot fata de fragilitatea corpului omenesc. Acesta este unul din punctele pe care transumanistii incearca sa le promoveze: vulnerabilitatea corpului omenesc si superioritatea partilor robotice.

Deon Wilson, creatorul acestor politisti roboti este aclamat pentru inventia sa. El insa are un proiect si mai important in dezvoltare. Un robot cu o inteligenta artificiala atat de avansata incat sa poata sa invete de unul singur, sa aiba sentimente si chiar sa scrie si poezii. I-a pus numele de CHAPPiE.

CHAPPiE este „rapit” de niste gangsteri ce vor sa-l invete sa comita infractiuni. Si de aici incep numeroase „aventuri” ce nu prea au sens. De-a lungul filmului insa intalnim numeroase simboluri ce spun o alta poveste, intr-o dimensiune… spirituala.

Umanizarea unui robot

Desi nu este viu, CHAPPiE este umanizat pe parcursul intregului film. Pentru ca inteligenta lui artificiala trebuie sa invete totul de la zero, CHAPPiE are inocenta dragalasa a unui copil mic. Yolandi devine „mamica” lui ce il trateaza ca pe un copil. La un moment dat ea spune: „Ce dragut e! E ca un bebelus.” Ii citeste si povesti inainte de culcare.

Yolandi ii pune mana pe inima lui CHAPPiE… acolo unde ar trebui sa fie daca ar avea una.

Dupa ce termina de citit o poveste inainte de a-l pune la culcare, Yolandi ii spune o serie de lucruri ce nu au nicio legatura cu el… pentru ca el este un robot. Dar ea nu intelege lucrul asta.

„Nu conteaza cum arati. Conteaza ce e inauntru. Asta de face diferit. Cine esti cu adevarat. E inauntru. E sufletul tau.
Vezi tu… ce e in exterior, e doar temporar. Cand mori, sufletul dinlauntrul tau merge… in alt loc. Ce e inauntru… asta e ce iubeste mamica ta. Mamica ta te iubeste!”

Apoi ia robotul in brate.

CHAPPiE are o papusa ce o reprezinta pe „mama” lui, starnind empatie audientei ce probabil se gandeste: „Awwww robotul stie ce e dragostea! Si eu il iubesc!”

La un moment dat o vedem pe Yolandi purtant un tricoul (ce probabil ca l-a facut intre toate luptele de strada) ce-l prezinta pe CHAPPiE cu o inima. Tot in efortul de a-l umaniza pe robot.

Dupa ce audineta este impinsa sa adore micutul robot, il vedem trecand prin momente dificile. Un artificiu bun pentru a starni si mai multa empatie din partea audientei.

„Tatal” lui CHAPPiE il lasa pe strazi pentru a-l „intari” putin. Ajunge sa fie batut de catre o banda de copii in timp ce o melodie dramatica se aude pe fundal. Saracul CHAPPiE!

O lupta spirituala

Pe masura ce inteligenta lui CHAPPiE creste, apar si intrebarile existentiale cu care oamenii s-au confruntat de la inceputurile timpurilor. Se loveste de doua filozofii opuse. La inceput, CHAPPiE il cunoaste pe cel ce l-a construit, Deon. Acesta se refera la el insusi drept „creatorul” sau, in acest fel sugerandu-ne ca Deon, il reprezinta pe Dumnezeu.

Creatorul robotului, vazut din perspectiva acestuia, in timp ce acesta il invata ce inseamna un ceas.

Stiind ca CHAPPiE este inconjurat de caractere dubioase, Deon incearca sa-l invete cateva valori morale.

„CHAPPiE te rog sa ma respecti. Sunt creatorul tau. Asculta-ma, sunt creatorul tau. Eu te-am adus pe lumea asta, ok? E foarte important. Nu trebuie sa participi si tu la alegerile pe care le-au facut oamenii astia. Fara narcotice, fara jafuri, fara crime.
Si trebuie sa-mi promiti mie, creatorului tau, ca nu vei face niciodata lucrurile astea, da? Nu poti sa incalci o promisiune”.

„Parintii” lui CHAPPiE nu au aceleasi valori morale. Dimpotriva, „tatal” lui CHAPPiE il invata ca lumea e un loc dur, unde doar cei puternici supravietuiesc.

Invatandu-l despre cruda realitate a vietii, si facandu-l sa-si inteleaga propria mortalitate, Ninja il intoarce pe CHAPPiE impotriva creatorului sau.

Dupa ce a vazut o lupta de caini, Ninja ii spune lui CHAPPiE:

– Acolo afara, in aceasta jungla… e greu. Ori esti cainele ala [arata spre cainele ce este inca in viata] sau ala [arata spre cainele mort]. Daca vrei sa traiesti CHAPPiE… trebuie sa lupti. Ce o sa faci cand o sa ramai fara baterie?
– Eu mor? CHAPPiE moare?
– Deon te-a pus intr-un corp defect.
– Deon e creatorul meu. Nu inteleg. Nu m-ar face doar ca sa mor. Deon ma iubeste, tata.
– Pot sa-ti fac rost de un corp nou, dar e nevoie de mult banet.

In acest dialog scurt, putem sa vedem pe scurt intreaga filozofie transumanista. Robotul inteligent isi intelege propria mortalitate si realizeaza ca Deon, creatorul sau, l-a pus intr-o situatie imposibila. Pentru ca singura lui posibilitatea de a evita moartea este sa incalce legea. In timp ce Deon, creatorul sau, il invata valorile morale, argumentele lui Ninja sunt materialiste. El il reprezinta pe Satan ce se opune lui Dumnezeu.

Numarul masinii lui Nina contine numarul 666. Numarul acesta ne indica faptul ca Ninja il reprezinta pe Satan, cel ce i se opune Creatorului.

Dupa ce alege stilul de viata al lui Ninja, CHAPPiE isi intalneste creatorul din nou. Urmeaza un dialog ce ar putea fi interpretat a avea loc intre umanitate si Dumnezeu.

– „Tati” mi-a spus adevarul despre tine Deon. Cum mi-ai facut un corp ce urmeaza sa moara. Tu esti creatorul meu. De ce m-ai facut muritor?

– Nu te-am facut ca sa mori, CHAPPiE.

– Vreau sa traiesc, vreau sa fiu langa mama mea. Nu vreau sa mor.

– Ai devenit ceva mult mai avansat decat mi-am imaginat vreodata. De unde era sa stiu ca vei deveni… tu?

In acest dialog Dean spune ca nu ar fi putut sa prezica faptul ca CHAPPiE va deveni un robot cu constiinta de sine. Aceasta reprezinta un alt aspect al filozofiei transumaniste ce spune ca umanitatea per ansamblu a atins un nivel de inteligenta ce-l depaseste pe cel al restului creatiei si de aceea Dumnezeu ii limiteaza potentialul, plasand umanitatea in lumea fizica unde este osandita la moarte. Avand credinta ca pot transcende moartea si ca pot deveni ei insisi zei, transumanistii cauta sa atinga acest scop folosindu-se de tehnologie.

Programul sursa al robotului CHAPPiE este numit genesis.dat. Un alt simbol cu radacini biblice.

In timp ce CHAPPiE incearca sa scape de corpul sau pentru a evita moartea iminenta (bateria lui e pe terminate), Deon ii tot repeta ca este imposibil si ca ar trebui sa-si accepte soarta. CHAPPiE insa e convins ca poate sa obtina cunostiintele necesare pentru a-si atinge scopul sau si refuza sa asculte avertismentele creatorului sau:

– Problema nu o reprezinta doar bateria. Pentru ca esti constient. Nu poti sa fi copiat, pentru ca constienta nu reprezinta doar informatie. Nu stim ce reprezinta constienta… si nu stim cum s-o mutam.
– CHAPPiE poate sa afle. Voi afla ce este si apoi ma voi muta.
– Nu poti sa iti muti constienta. Imi pare rau.
– Mi-ai spus sa nu las pe cineva sa-mi spuna ca nu pot sa fac ceva. Tati mi-a spus ca poate sa-mi faca rost de un corp nou in schimbul banilor. Te urasc… pleaca de langa mine.

Dialogul descrie refuzul transumanistilor de a accepta ca „joaca de-a Dumnezeu” nu este morala. Transumanistii cred ca tarie ca stiinta si tehnologia poate sa le ofere numurire.

Dar mai exista un obstacol in calea lui CHAPPiE: Vincent Moore, un badaran… care este crestin.

Personajul negativ: Crestinul                                                                                     

La fel ca Deon si Vincent Moore construieste roboti pentru compania Tetravaal. Robotul sau insa e groaznic.

Vinvent Moore, „dusmanul” lui CHAPPiE poarta o cruciulita la gat, ce ne indica ca este crestin. In spate robotul politist construit de el, Moose.

Desi nu e clar chiar de la inceput, pe parcurs filmul lasa destule indicii ca Moore este un crestin devotat. La un moment dat ii spune lui Deon ca ar trebui sa mearga impreuna la biserica (dupa un episod in care il ameninta cu o arma). Mai tarziu cand il aude pe CHAPPiE vorbind despre nemurire, il vedem pe Moore facandu-si cruce. Apoi il numeste pe CHAPPiE un „ciudat rupt de Dumnezeu”. Pe masura ce CHAPPiE devine tot mai constient, Vincent, devine personajul negativ al filmului, provocand batai de cap lui CHAPPiE si creatorului sau.

In timp ce Deon a creat roboti inteligenti si autonomi ce sunt folositi ca forta de politie a orasului Johannessburg, robotul lui Vincent e mare si… prost. Are nevoie de sa fie comandat de o persoana umana. Oare robotul Moose este o reprezentare a crestinilor ce nu sunt in stare sa gandeasca singuri?

Vincent isi controleaza robotul folosindu-se de calculatoare.

Un lucru e cert. Vincent il uraste pe CHAPPiE si tot ce reprezinta acesta. La un moment dat, il rapeste cu scopul de a-i face rau.

Vincent ii taie lui CHAPPiE unul din membre pentru ca nu-l place. Desi taie o bucata de metal, filmul prezinta momentul ca pe o atrocitate, ce are loc pe fundalul plansetelor de copil ale lui CHAPPie. Audienta probabil ca-si spune: „Saracul CHAPPiE  Il urasc pe Vincent!”

Vincent ii spune lui CHAPPiE:

„Stii ca e doar un program care iti spune ca esti real. Dar stii ceva? Nu esti. Esti doar o adunatura de fire.”

Si are dreptate. Dar fiind personajul negatic, audienta nu-l va crede. De asemenea, fiind personajul negativ, Vincent mai face si alte fapte reprobabile. Starneste haos in oras oprind toti politistii roboti. Apoi o omoara pe mama lui CHAPPiE, folosindu-l pe Moose, robotul sau prost.

CHAPPiE apoi devine furios. Il gaseste pe Vincent si il snopeste in bataie.

Pentru ca nu e robot, Vincent nu-si revine usor dupa bataia incasata.

In final, toata lumea din jurul lui CHAPPiE sunt grav raniti de Moose. Care este oare raspunsul pentru a-i salva pe acesti oameni fragili? Transformarea lor in roboti, desigur.

Cibernetizarea oamenilor

Dupa umanizarea robotului pentru a ne face sa empatizam cu el si sa-l consideram „adorabil”, filmul ii „robotizeaza” pe oameni. Apropiatii lui CHAPPiE, creatorul sau si „mama” lui, se afla in fata mortii dupa ce au fost impuscati.

Desi in ochii lui CHAPPiE, Deon este ca un zeu, este totusi un om. Este si el muritor si fragil in comparatie cu robotii.

„Mama” lui CHAPPiE a fost impuscata de mai multe ori de catre Moose si a murit. Aici este asezata pentru a se „odihni” insa nu pentru mult timp.

Din fericire pentru ei, CHAPPiE a descoperit o metoda de a salva constienta unei persoane intr-un fisier de date. Si a descoperit cum poate sa fie transferat intr-un corp robotic. Pe scurt a descoperit o metoda de a-i face pe oameni si pe roboti nemuritori. CHAPPiE este Salvatorul umanitatii si ai… robotilor.

Dupa ce constienta i-a fost transferata intr-un robot, Deon isi atinge fostul corp uman. La revedere corp uman fragil, bine te-am gasit corp din titanium!

CHAPPiE i-a salvat constienta mamei sale pe un drive USB, astfel incat a putut s-o intoarca din morti. A inviat… la fel ca Iisus.

Filmul se incheie cu Yolandi, mama lui CHAPPiE, avand un nou corp facut special pentru ea, asemanator cu cel uman avut inainte. A inviat… intr-un robot.

Concluzie

Avand aceasta intelegere a ideilor filozofice din spatele filmului, realizam ca CHAPPiE e mai putin un produs de divertisment si mai degraba o „reclama” pentru o noua religie. In spatele efectelor speciale si a scenelor de actiune se afla argumente pro-transumanism ca singura salvare a umanitatii.

De vreme ce transumanismul doreste unirea oamenilor cu parti robotice, filmul incearca sa faca neclara diferenta dintre un om si o masina. CHAPPiE este umanizat complet – la inceput este ca un copil, iar la sfarsit ajunge un geniu ce salveaza umanitatea. Isi iubeste mama foarte mult. Filmul pune si intrebari precum: sunt robotii inteligenti reali? Au si ei drepturi?

Dupa ce ne prezinta fragilitatea corpului uman , filmul prezinta cibernetizarea oamenilor ca cea mai buna cale de a atinge nemurirea. Dupa cum am vazut salvarea a venit dupa o perioada plina de conflicte intre CHAPPiE si creatorul sau. Ce poate fi interpretata ca o perioada necesara de conflicte intre umanitate si Dumnezeu. Rebeliunea lui CHAPPiE impotriva creatorului sau pentru a deveni nemuritor este o alegorie pentru transumanismul ce se opune tuturor religiilor si nu considera creatia lui Dumnezeu ca fiind buna si de nealterat. Pentru transumanistii Dumnezeu i-a lasat pe oameni intr-un corp defect si intr-o lume periculoasa. Si asta trebuie corectat. Precum a declarat si Max More:

Sa nu mai auzim de zei, sau de credinta, sa nu mai lasam timiditatea sa ne tina inapoi. Sa scapam de vechile noastre forme, de ignoranta noastra, de slabiciunea noastra, de moarte. Viitorul este al postumanitatii!
Max More, in „A deveni postuman”

Desi transumanismul se opune religiilor si el cere credinta. Credinta in puterea stiintei si a tehnologiei de a rezolva problema umanitatii si de a atinge nemurirea. Iar CHAPPiE reprezinta una din cartile lor sfinte.

Traducere PIETRELE VORBESC:

Transumanismul este promovat in filmul CHAPPiE: o religie „noua” pentru o lume noua.