X

Raport al Curții de conturi: Ne înjumătățim ca nație

Un raport al Curţii de Conturi privind finanțarea învățământului preuniversitar atrage atenția că România are un viitor incert ca națiune, din cauza scăderii demografice fără precedent.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

“Fundamentul oricărei construcţii demografice a unei ţări îl constituie populaţia cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-4 ani.

Aceasta a scăzut de la 1.811,4 mii, în 1990, la 952 mii în anul 2016, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 47%.

O ţară în care populaţia de 0-4 ani s-a redus aproape la jumătate într-un sfert de secol are un viitor sumbru referitor la existența și păstrarea identității naționale.

Efectele acestei scăderi dramatice se vor propaga eşalonat în toate grupele de vârstă ce urmează, reducându-se treptat efectivele”, se arată în raportul dat publicității la sfârșitul anului trecut.

*

După 1989, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant: în anul şcolar 2009-2010 au fost înregistrați circa 666.100, iar patru ani mai târziu (2014-2015) − 559,600.

În paralel, numărul grădiniţelor s-a redus și el, de la 1697 (2009-2010) la 1205 (în 2014-2015), se spune în raportul Curții de Conturi.

Pagini întregi ale documentului descriu tragedia demografică prin care trece România și despre care nu vorbește niciun politician.

Astfel, autorii arată că, în ultimii 26 de ani, populaţia rezidentă a scăzut cu 3,45 milioane de locuitori. Și, în timp ce politicienii noștri se plâng că Europa ne ține pe post de “colonie”, raportul oficial arată că migraţia românească a început să devină stabilă în ţările de adopție.

Acest fapt este reflectat de creşterea rapidă a numărului de copii născuți în străinătate.

Cu alte cuvinte, românii fac copii – dar în alte țări, unde simt că au un viitor.

“Astfel, numai în 6 ani (2007-2013), populaţia de 0-14 ani s-a dublat, crescând de la 145.375 la 338.875 copii. În aceste condiţii, populaţia de vârstă şcolară rămasă în ţară s-a diminuat simţitor.

Raportul recomandă imperativ dezvoltarea de programe educaționale în limba română pentru copiii români din diaspora”, se spune în raportul citat.

În acest context − arată raportul −, adevărata provocare a sistemului național de educație o reprezintă scăderea numărului de copii, ca urmare a unei strategii demografice incoerente.

Raportul vorbește despre reducerea drastică a populaţiei tinere (între 15 și 24 ani) şi reducerea semnificativă a populaţiei de 0-14 ani.

Însă tragedia nu se oprește aici. Nu doar că avem din ce în ce mai puțini copii, dar statul este tot mai ineficient în a-i duce și a-i păstra la școală.

Cauzele sunt multiple. De exemplu, alocarea unor procente foarte mici din PIB pentru educație: în perioada 2013- 2016, finanțarea învățământului preuniversitar s-a situat între un minim de 1,93% din PIB, în anul 2013, și un procent de maxim 2,20% din PIB, în anul 2015.

Copiii (3-18 ani) din România ajung în sistemul de educație în proporție de 88,7%.

Pentru ceilalți, fie nu există școli sau grădinițe în apropiere, fie părinții lor nu cred că educația îi poate ajuta ori se confruntă cu grave dificultăți materiale.

În 2016, de pildă, peste 260.000 de copii între 3 și 18 ani nu erau cuprinși în nicio structură de școlarizare.

Tot sărăcia este și motivul pentru care se produce fenomenul de abandon timpuriu al școlii – peste 66.000 de elevi în anul școlar 2015-2016. În același an, peste 270.000 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani absolviseră cel mult 8 clase.

Învățământul nu a atins pragul legal de finanțare de 6% în niciunul dintre cei trei ani despre care se vorbește în acest raport.

Și, cu toate că finanțarea a crescut de la an la an, inspectorii Curții de Conturi arată că acest fapt se datorează, de fapt, sumelor câștigate în instanțe de către profesori și însoțitori ai persoanelor cu handicap.

Printre țările care alocă anual educației peste 6% din PIB se numără Belgia, Suedia, Finlanda sau Portugalia.

Raportul integral poate fi consultat aici.

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

3 comentarii

  1. In Romania natalitatea este in scadere, dar si in celelalte tari occidentale, unde avorturile sunt incurajate la maxim.
    Oamenii fac, în medie, de două ori mai putini copii decat la mijlocul secolului al XX.
    Pe 10 noiembrie 2018, a aparut în revista on-line The Lancet, această informație care este rezultatul unui studiu statistic gigantic care analizeaza evoluția ratelor de fertilitate din 195 de țări între 1950 și 2017, un corpus de 1.500 anchete și aproape 8.000 de rapoarte statistice anuale. În 1950, o femeie avea o medie de 4,5 copii.
    În 2017, media a scăzut la 2,4, sau 49,4% scădere.
    Sursa
    https://www.thelancet.com/…/PIIS0140-6736(18)3227…/fulltext…
    O “surpriză mare” pentru cercetătorii intervievați de BBC. În ciuda acestui fapt, spun cercetătorii, populația globală s-a triplat (+ 197,2%) din 1950, de la 2,6 la 7,6 miliarde de persoane.
    Prima concluzie a studiului: dacă fertilitatea a scăzut brusc în lume, acest declin este departe de a fi omogen.
    De fapt, inegalitățile enorme în fertilitate persistă între țări și regiuni ale lumii.
    În 2017, Africa sub-sahariană a înregistrat o creștere a populației de 2,7%, una dintre cele mai ridicate din 1950; Niger (7,1 copii pe femeie), Ciad (6,7) și Somalia (6,1) sunt țările cu cele mai mari fertilități din lume. În contrast, Asia de Sud-Est și Oceania au cele mai scăzute rate de fertilitate (si Cipru) cu 1 până la 1,2 copii pe femeie.
    Atunci când rata fertilității (care diferă de rata natalității) a unei țări este mai mică de 2,1 copii pe femeie și nu este pusă în aplicare nicio politică de migrație pentru a o remedia, populația totală a țării este se va diminua.
    În 1950, spune studiul, nici o țară din lume nu se afla în această situație.
    Între 2010 și 2017, scrie studiul, 33 de țări se confruntă cu o creștere negativă a populației. cele mai multe dintre ele fiind situate în Europa de Vest, Europa Centrală și Europa de Est.
    În schimb, 33 din cele 46 de țări din Africa Subsahariană au o creștere de cel puțin 2%.
    Pentru experții chestionați de BBC, statele vizate de această tendință vor trebui să reacționeze prin adoptarea unei politici proactive de migrație sau prin încercarea de a încuraja rata natalității. Confruntată cu o demografie periculoas de scăzută, Germania a făcut ambele, iar rezultatele sunt: ​​în februarie 2018, țara s-a reîntors la o medie demografică la nivel european (1,59 copii pe femeie, care nu a mai fost din 1973). Un rezultat determinat în mare măsură de imigrație, numărul copiilor născuți de mame străine a crescut cu 25% față de anul precedent.
    O idee a dinamicii demografice de mâine, dacă tendința este confirmată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button