♦ Povara datoriilor din SUA a început deja să „şteargă“ următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini ♦ Datoria masivă a Chinei reprezintă un risc ♦ Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc.
În ultimele luni, teama că am putea trăi din nou ceea ce s-a întâmplat în 1929 sau 1987 sau 2000 sau 2008 a devenit palpabilă, scrie The New York Times.
Acţiunile au scăzut cu 1,5% în acest an, după ce au atins maxime ameţitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criză, iar datoriile gospodăriilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 mld. $, în creştere cu 837 miliarde de dolari de la vârful anterior, care a precedat Marea Recesiune.
După un deceniu de dobânzi scăzute care au alimentat o creştere uriaşă a acţiunilor, imobiliarelor şi altor active, punctele de vulnerabilitate financiară nu sunt greu de identificat.
Unul dintre ele are legătură cu creditele acordate studenţilor din SUA.
Într-un climat în care „credite masive sunt acordate unor persoane care nu le pot rambursa“, după cum descrie Sheila Bair, fost şef al Federal Deposit Insurance Corporation, problema creditelor acordate studenţilor, aproape 20% dintre creditele respective au deja întârzieri de plată sau sunt în default. Procentul poate urca la 40% până în 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.
Această povară a datoriilor a început deja să şteargă următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini, urmând să tragă economia în jos.
Datoria masivă a Chinei reprezintă un alt risc.
În ultimul deceniu, China a cheltuit munţi de cash pentru a construi aeroporturi, fabrici şi oraşe, totul în numele creşterii economice. Rezultatul, o ţară cu o datorie supradimensionată.
Optimiştii susţin că milile de miliarde cheltuite au creat un echivalent Asiatic al visului american. Pesimiştii descriu datoriile masive drept un „munte“, un „film horror“, o „bombă“. Un lucru pare sigur: dacă această bombă va exploda, va acoperi întreaga economie mondială cu cenuşă.
Sfârşitul erei banilor ieftini pune de asemenea probleme.
De când banca centrală americană a început să tipărească bani pentru a depăşi criza financiară, banii sunt ieftini, iar consumatorii şi companiile au acumulat volume uriaşe de datorii. Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc. Problema este că ratele dobânzii au început acum să crească.
Problemele din UE reprezintă de asemenea o vulnerabilitate.
De când Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană în 2016, europenii speculează ce ţară va urma aceeaşi cale. În ultimul timp, temerile s-au concentrat asupra Italiei.
