În opinia lui László Tőkés, revolta populară care a avut loc în decembrie 1989, la Timişoara, şi care a răsturnat dictatura lui Ceauşescu, a reprezentat şi o revoltă religioasă, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Fostul pastor reformat al Timişoarei a vorbit despre acest lucru sâmbătă, cu ocazia comemorării a 29 de ani de la izbucnirea revoltei, la masa rotundă româno-maghiară organizată la Centrul
Reformat “Új Ezredév” din Timişoara.
Acesta a reamintit că, în urmă cu 29 de ani, la slujbele religioase de la biserica reformată veneau, în fiecare duminică, 600-700 de persoane, iar primii care s-au alăturat enoriaşilor reformaţi au fost membrii unei biserici baptiste. Iar la demonstraţiile de după căderea dictaturii, s-a scandat, deseori la Timişoara, “există Dumnezeu”. László Tőkés a adăugat că spiritul ecumenic al Timişoarei a continuat să existe şi după dictatură.
Timp de cel puţin zece ani, liderii confesiunilor religioase din Timişoara au comemorat împreună evenimentele din decembrie 1989.
Este importantă menţinerea acestui spirit ecumenic, al acestui spirit creştin exprimat cândva la Timişoara, a spus Lászlő Tőkés, în opinia căruia astăzi sunt puse la îndoială până şi rădăcinile
creştine ale Europei.
Despre necesitatea ecumenismului a vorbit şi scriitoarea Ramona Băluţescu din Timişoara, în opinia căreia, dintre bisericile creştine, cea ortodoxă este cea mai puţin receptivă la această idee.
Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara a reamintit că în 1989, timişorenii şi-au exprimat solidaritatea nu cu maghiarul László Tőkés, ci cu un concetăţean de-al lor, timişorean.
Şi asta întrucât au văzut în el pe cineva care a spus ceea ce simţeau şi ei, dar nu au avut curajul s-o spună. În 1989, românii şi maghiarii au fost uniţi de un duşman comun, a adăugat acesta.
“Am putea fi uniţi şi fără avea un duşman comun”, a declarat.
Politologul Barna Bodó a subliniat că românii şi maghiarii de fapt sunt interesaţi în realiyarea acestei unităţi, pentru a căuta împreună răspunsuri la provocările globalizării. Ar fi benefic,
totodată, să îşi armonizeze poziţia faţă de transformarea UE şi să aibă o singură voce şi în privinţa protejării comunităţilor etnice române şi maghiare din Ucraina.
În cadrul evenimentului comemorativ a fost deschisă spre semnare timişorenilor declaraţia prezentată şi semnată în luna octombrie, la Cluj-Napoca, prin intermediul căreia personalităţi
române şi maghiare solicită în comun ca centenarul românesc să ofere ocazia îndeplinirii speranţelor ambelor comunităţi.
