UNIRE și TRĂDARE: La 28 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu Regatul Romaniei. In 1991 Parlamentul Romaniei declara ca teritoriile romanesti din Ucraina sunt de drept ale Romaniei. In 1997, la cererea NATO, teritoriile romanesti au ramas ale Ucrainei. In 2014 Traian Basescu declara ca nu va recunoaste un referendum al romanilor din Ucraina. Azi, 28 noiembrie 2018, ati auzit vorbindu-se la tv ceva despre Bucovina?

Bucovina este pamant romanesc.  Dar nimanui nu pare sa-i mai pese. Nimanui din randurile tradatorilor de neam si tara ce ocupa de un sfert de veac fotoliile prezidentiale, parlamentare si guvernamentale.

Despre cele petrecute la 28 noiembrie 1918, putem citi la https://ro.wikipedia.org/wiki/Ducatul_Bucovinei:

În toamna anului 1918, statul multi-etnic Austro-Ungaria s-a prăbușit și Ministerul de Război a ordonat oficial demobilizarea, deși nici o autoritate centrală nu a fost în măsură să asigure strângerea armelor. La 18 octombrie 1918, Consiliul Național Ucrainean înființat la Lemberg, în Galiția, a plănuit să instituie Republica Ucraineană, care urma să includă Bucovina și Transcarpatia.^[15] La 25 octombrie 1918, a fost înființat la Cernăuți un comitet regional ucrainean condus de Omelian Popowicz pentru a reprezenta Consiliul Național Ucrainean în Bucovina. În 14/27 octombrie 1918, la inițiativa lui Sextil Pușcariu, Iancu Flondor și Isidor Bodea, Adunarea Constituantă a Bucovinei a înființat, la Cernăuți, Consiliul Național Român (format din reprezentanții în Parlamentul Austriac și în Dieta Bucovinei și din lideri politici locali), care a adoptat o declarație privind susținerea unirii Bucovinei cu România și a cerut ultimului Landespräsident (guvernatorul austriac) Josef Graf Etzdorf să cedeze puterea.^[16]

Între timp, forțele paramilitare locale ale Consiliului Național Ucrainean au preluat controlul asupra Cernăuților și a altor părți ale Bucovinei, înlocuind controlul austriac în 6 noiembrie. Deși localnicii ucraineni au încercat să includă Bucovina în așa-numita Republica Populară a Ucrainei Occidentale, ei nu au fost capabili să înființeze o administrație. Ca urmare a acțiunilor militare ostile ale ucrainenilor, președintele Consiliului Național Român, Iancu Flondor, a cerut guvernului României să intervină în Bucovina pentru a apăra drepturile populației românești. Cinci zile mai târziu, Divizia a 8-a Română, condusă de generalul Iacob Zadik, a intrat în Cernăuți, împotriva protestelor ucrainene,^[17][18] în timp ce forțele paramilitare ucrainene s-au retras fără rezistență în Galiția. Încercările ulterioare ale autorităților locale ucrainene de a include părți din nordul Bucovinei în Republica Populară a Ucrainei Occidentale au fost rapid înăbușite de trupele române, iar conducerea Consiliului Național Ucrainean a fugit peste Nistru, în Galiția, care se afla parțial sub control militar ucrainean.

După ce trupele române au asigurat pacea în regiune, a fost înființat la 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei, era format din 74 de români, 13 ruteni, 7 germani, 6 polonezi (aceasta este compoziția lingvistică, iar evreii nu au fost înregistrați ca un grup separat).^[19] Entuziasmul popular s-a răspândit în întreaga regiune și un număr mare de oameni s-au adunat în oraș pentru a aștepta hotărârea Congresului.^[20] Congresul l-a ales pe omul politic român bucovinean Iancu Flondor în calitate de președinte și a votat pentru unirea cu Regatul României, cu sprijinul reprezentanților români, germani, evrei și polonezi și în absența reprezentanților ucraineni.^[21][22] Motivele invocate erau faptul că, până la anexarea de către Habsburgi în 1775, Bucovina a făcut parte din Principatul Moldovei (acolo se aflau reședința princiară și locurile de înmormântare ale principilor moldoveni) și dreptul la autodeterminare.^[23][24]

Controlul românesc asupra provinciei a fost recunoscut la nivel internațional prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye în 1919 și prin Tratatul de la Trianon  din 1920, atunci când atât Republica Austria Germană și Regatul Ungariei au renunțat la toate pretențiile asupra Bucovinei.

Asadar, pana la Primul Razboi Mondial, Bucovina a fost ocupata de imperiul austro-ungar. Pierzand austro-ungarii razboiul, ucrainienii s-au apucat sa-si construiasca ei propriul imperiu si au pus ochii pe Bucovina, doar Armata Romana le-a spulberat visurile ticalosite.

Ce vremuri… Pe vremea aia Armata Romana inca era ARMATA si inca era ROMANA.

Din pacate insa, dupa Al Doilea Razboi Mondial, Ucraina si-a implinit visul, ocupand provincia romaneasca.

Dupa Revolutia Romana de la 1989 (sau ce-o fi fost ea) se parea ca a venit momentul pentru a se reintregi tara. Stapanii a ceea ce intre timp a devenit colonia Romania au fost insa de alta parere. Si slugoii ce ocupa posturile de presedinte, parlamentari si ministrii s-au conformat…

Sa vedem care a fost traseul tradarii, cum au decurs cronologic relatiile romano – ucrainiene:

1991

Iata ce putem citi la http://lege5.ro/Gratuit/gy3diojw/declaratia-parlamentului-romaniei-privind-referendumul-din-ucraina-din-1-decembrie-1991:

1. Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărîrea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărîrea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Avînd în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independenţa sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.

2. Parlamentul României reiterează ataşamentul faţă de prevederile Actului final al Conferinţei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.
3. Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.
4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenţa Ucrainei să declare expres că această recunoaştere nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.
5. Parlamentul României se pronunţă pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinării, împreună, a problemelor stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare între România şi Ucraina şi invită, în acest scop, o delegaţie parlamentară ucraineană să efectueze o vizită la Bucureşti, cît mai curînd posibil.
6. Parlamentul României solicită Guvernului ţării să înceapă de urgenţă negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forţa de U.R.S.S.

Această declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate da voturi.

PREŞEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

Bucureşti, 28 noiembrie 1991.

Parea de bine, doar ca tot in acea perioada conducerea Romaniei facea o fundamentala greseala: recunoastea independenta Republicii Moldova. Acea Moldova fiind teritoriu romanesc, ca ce chestie sa-i recunosti independenta? Pe considerentul ca in viitor se va uni cu tara? Asta-i praf in ochi. Daca in 1918 se proceda la fel, nu mai exista Romania Mare nici in ziua de azi.

1997

Revenind la Ucraina, guvernele, presedintii si parlamentarii ce s-au tot rotit la conducere in ultimii 25 de ani s-au dovedit a fi din ce in ce mai tradatori de neam si tara. Iata ce putem citi la http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_rom%C3%A2no-ucrainene:

România a revendicat, începând cu anul 1996, aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947, dar, în 1997, NATO a sfătuit guvernul roman să rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra în organizație. Prin urmare, această problematică a fost abordată în relația cu partea ucraineană în decursul mai multor runde de negocieri care s-au încheiat prin redactarea unui Tratat frontalier româno-ucrainean, numit “Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare”, semnat la Constanța, în 2 iunie 1997, care a oficializat de jure apartenența a cinci din cele șase insule contestate la Ucraina (rămânănd în litigiu doar Insula Maican și apele teritoriale din jurul insulei Șerpilor din Marea Neagră). Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare a intrat în vigoare la 22 octombrie 1997.

Despre acest tratat mai putem citi la Semnatarii tratatului cu Ucraina, acuzati ca n-au aparat interesul national ca:

Negocierile pentru tratatul bilateral incheiat in 1997 intre Romania si Ucraina au inceput pe vremea guvernarii Vacaroiu, cand ministru de externe era Teodor Melescanu, actualul ministru al Apararii, si au fost finalizate de executivul CDR, condus de Victor Ciorbea, presedinte pe atunci fiind Emil Constantinescu, iar ministru de externe – Adrian Severin, intre timp europarlamentar PSD. Negociatorul-sef al tratatului a fost diplomatul Dumitru Ceausu, fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe si ambasador in Franta. Costin Georgescu, fost director al SRI intre 1997-2000, precizand ca „nu puteam obtine mai mult in negocierea cu statul vecin”, amintind faptul ca intregul guvern a negociat cu Ucraina, „guvern din care facea parte si Traian Basescu”. Tratatul a fost insa dur criticat in diferite medii sociale, multi istorici sau analisti politici considerand ca am negociat in genunchi in relatia cu Ucraina.

2014

Si ajungem in 2014, cand, conform articolului Băsescu: România nu ar recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Adevărul Live, că România nu ar recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina, care ar cere alipirea la ţară, pentru că ar fi împotriva Constituţiei acestei ţări.

„Noi nu am recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina, care ar cere alipirea la România. România nu ar recunoaşte aşa ceva pentru că ar fi împotriva Constituţiei Ucrainei, cum nu am recunoaşte un referendum pe teritoriul României, dacă i-ar da cuiva prin cap să facă un astfel de referendum”, a spus Traian Băsescu. La Adevărul Live.

Traian Băsescu a comentat şi referendumurile din estul Ucrainei, spunând că aceste referendumuri au fost compromise în mod fundamental. „În Ucraina nu sunt permise astfel de referendumuri, privind declararea independenţei, separatismul, federalizarea. Aceste lucruri se pot face numai prin negocieri între reprezentanţi ai populaţiei din est cu Kievul, privind un regim de autonomie”.

„România în mod categoric respinge să recunoască orice fel de separatism, în baza unui astfel de referendum. Cum credeţi că ar proceda România, dacă domnul Dragnea ar spune că vrea să devină republică, şi i-ar convinge Dragnea să se facă republica Teleroman. Cum credeţi că ar reacţiona Bucureştiul? Nu ar recunoaşte aşa ceva”, a spus Băsescu.

Ce hal de comparatie facea Basescu intre un referendum al romanilor din Ucraina cu un referendum pentru independenta Teleormanului. Pai bai omule rau, independenta Teleormanului este stupida pentru ca acolo sunt romani, pe cand revenirea teritoriilor romanesti din Ucraina la Romania este fireasca.

Cititi va rog si comentariul fratelui danielvla din articolul:

SLUGA SLUGĂ RĂMÂNE! TRĂDĂTORUL TRĂDĂTOR RĂMÂNE! – Traian Băsescu: NU vom recunoaşte un referendum pentru UNIREA românilor din Ucraina cu Ţara

Ascultati si ce zicea parintele Mihai Valica despre romanii din Ucraina:

AUDIO

In emisiunea „Jocuri de Putere” de pe postul Realitatea Tv, din 27 aprilie 2014 în care Rareş Bogdan i-a avut ca invitati pe Ion Cristoiu, Dan Dungaciu, Adrian Cioroianu, Adrian Severin şi Constantin Degeratu, s-a repetat de cateva ori o vorba ticaloasa: nu e momentul ca Romania sa vorbeasca despre minoritatea romaneasca din Ucraina.

Asta in conditiile in care printre primele hotarari ale noii conduceri de la Kiev de dupa Euromaidan a fost si:

Româna interzisa în Ucraina

Despre care minoritate mai putem citi la http://www.mae.ro/bilateral-relations/1734:

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române  în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc.

2018

Ati auzit vorbindu-se la tv ceva despre ziua de 28 noiembrie 1918?

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.

• Donație lunară
• Doar acum

€5 €10 €20 Altă sumă

€

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!